Page 27 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 27
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNÎTT-VA I
Semicentenarul Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie
Recepţie la ambasada U. R. S. S. din Bucureşti
Cu prilejul semicentenarului tri, membri ai CC. al P.C R., sovieto-romăne. în frunte cu
Marii Revoluţii Socialiste din ai Consiliului de Stat şi ai gu Ivan Grigorovici Kovali, con
ANUL XIX. NR. 3996 MIERCURI 8 NOIEMBRIE 19( 7 4 pagini 25 bani Octombrie, ambasadorul Uniu vernului. ducătorul delegaţiei, şi cosmo
nii Sovietice la Bucureşti, A- Au luat, de asemenea, parte nautul Pavel Popovici, care ne
leksandr Basov, cu soţia, au o vechi militanţi ai mişcării vizitează ţara
ferit marţi seara o recepţie în muncitoreşti din ţara noastră, Erau prezenţi şefi aî misiu
saloanele ambasadei. care au participat la luptele nilor diplomatice acreditaţi la
DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.C.R. Chivu Stoica, cu soţia, Alexan pentru apărarea Puterii Sovie Bucureşti, ataşaţi militaţi şi
tovarăşii
Au luat
parte
alţi membri ai corpului diplo
tice, conducători aj instituţii
dru Birlâdeanu, Emil Bodna- lor centrale şi organizaţiilor matic.
raş, Alexandru Drâghici. cu so obşteşti, activişti de partid, In timpul recepţiei, care s-a
ţia, Paul Niculescu-Mizil, cu membri ai Consiliului general desfăşurat într-o atmosferă
soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, A R L.U.S., oameni de ştiinţă şi caldă, prietenească, ambasado
DIN 5-6 OCTOMBRIE fl.C. IN DEZBATEREA membri şi membri supleanţi cultură, generali şi ofiţeri su rul Aleksandr Basov şi preşe
«i Comitetului Executiv şi se
periori, reprezentanţi ai culte
cretari ai C.C. al P.C.R.. vice lor, ziarişti români şi străini. dintele Consiliului de Stat,
preşedinţi ai Consiliului de Au participat membrii dele Chivu Stoica, au rostit toas
Stat şi ai Consiliului de Miniş gaţiei Asociaţiei de prietenie turi.
SESIUNILOR SFATURILOR POPULARE $1
Depuneri de coroane
In şedinţe ale comitetelor executive
In Capitală ambasadorul Uniunii Sovietice şi monumente militare sovieti
ce din ţară. La solemnităţi au
la Bucureşti, şi membri ai am
In aceste zile, co itoarelor judeţe, cîte riilor, întreţinerea şi cut numeroase propu basadei. participat reprezentanţi ai or
mitetele executive ale un colectiv format din păstrarea fondului lo neri concrete. De pil Au fost intonate imnurile de ganelor locale de partid şi de
sfaturilor populare reprezentanţii con cativ etc. dă, tovarăşul Viorel Cu prilejul celei de-a 50-a a- stat ale Uniunii Sovietice şi stat, ai A.R L.U.S. şi ai altor or
raionale şi orăşeneşti structorului, benefici Mai mulţi deputaţi Râceanu, preşedintele niversârii a Marii Revoluţii So Republicii Socialiste România ganizaţii de masă, militari, oa
cialiste din Octombrie, marţi
dezbat in sesiuni şi arului de lucrări, or şi invitaţi, printre ca Comitetului executiv dimineaţa, la Monumentul E După depunerea coroanelor, cei meni ai muncii.
şedinţe de comitete, ganelor P.C I. etc, ca re loan Giosan, Ioan al Sfatului popular roilor Sovietici din Capitală, a prezenţi au păstrat un moment
documentele Plenarei re să hotărască cu Deac şi alţii au pro orăşenesc Hunedoara, avut loc. solemnitatea depune de reculegere. Participanţii la
C C. al P.CR. din 5-6 majoritate de voturi. pus ca pentru vînza- a propus, între altele, solemnitate au primit apoi de
octombrie. In legătură cu mă rea terenurilor intra unificarea unor uni rii de coroane de flori, din par filarea companiei de onoare. In regiune
Principala trăsătu surile privitoare la vilane din oraşe şi tăţi şi organizaţii e tea Comitetului Central al
ră a acestor dezbateri îmbunătăţirea orga comune să se stabi conomice cum sînt ce Partidului Comunist Roman,
este faptul câ docu nizării administrativ- lească preţuri fixe le care se ocupă de Consiliului de Stat şi Consiliu
mentele plenarei se teritoriale s-a făcut pentru a se îngrădi transportul în comun, lui de Miniştri al Republicii In dimineaţa aceleiaşi zile, la Cu prilejul semicentenarului
bucură de un larg in propunerea ca noile astfel posibilităţile de comerţul şi alimenta Socialiste România, a Comite Monumentul Eroilor Sovietici a Marii Revoluţii Socialiste din
teres în rîndul depu comune din zona de a se cere preţuri e ţia publică etc., în tului orăşenesc Bucureşti al fost depusă o coroană de.flori Octombr'e, la Cimitirul eroilor
taţilor şi invitaţilor. deal şi munte să aibă xagerate. Tot în ce scopul unei mai juste P.CR. şi Comitetului executiv din partea ambasadei Uniunii sovietici din oraşul Deva a a
Zeci şi zeci de depu un număr mai mic de priveşte construcţia coordonări a activa al Sfatului popular al oraşului Sovietice la Bucureşti. La so
taţi iau cuvîntul, sub-^ locuitori, avîndu-se de locuinţe s-au făcut ţii în aceste sectoare. Bucureşti, şi a Consiliului ge lemnitate au participat mem vut loc ieri solemnitatea depu
neral A.RL.U.S.
liniind justeţea poli astfel în vedere ca numeroase propuner Un mare număr brii ambasadei, in frunte cu nerii unor coroane şi jerbe de
ticii partidului şi sta- racterul răzleţit al a menite să înlesnească din propunerile făcu Au participat tovarăşii A- ambasadorul A. V. Basov, dele flori din partea Comitetului
tuluj nostru, manifes- şezărilor respective. posibilităţile de cum te se referă pe de o lexanciru Drâghici,.Ilie Verdeţ. gaţia Asociaţiei de prietenie regional de partid şi a Sfatului
lîndu-şi adeziunea lor In legătură cu aceas părare a materialelor parte la organizarea Gheorghe Râdulescu, Mihai sovieto-românâ, condusă de
ia măsurile luate de ta, tov. Victor Pâştea- de construcţie, acor mai judicioasă a u Peisaj minier — vedere de ansamblu a Exploatării miniere Gere. Dumitru Popa. Mihai Da- Ivan Grigorovici Kovali, mem popular regional, comitetului
partid. nu, vicepreşedinte al darea de fonduri şl nor activităţi, îar pe Lonea II. Foto : I. TEREK lea, Ilie Murgulescu, vicepreşe bru supleant al C C. al P C.U S , orăşenesc de partid, Sfatului
Un rezultat concret Sfatului popular ra teren pentru con de altă parte — la în dinte al Consiliului de Stat, secretar al C.C. al P. C. din popular al oraşului Deva, Con
R.SS. Tadjică,
cosmonautul
al dezbaterilor este ional Alba a propus strucţia de locuinţe fiinţarea unor unităţi Grigore Geamânu, secretat ul Pavel Popovici, precum şi ata siliului regional A.R.L.U S.
faptul câ deputaţii şi ca la comune, pe lîn- membrilor coopera inexistente în pre Consiliului de Stat, Bujor Al- şaţi militari ai unor misiuni di La solemnitate au participat
invitaţii la sesiuni şi gâ primari, la fiecare tori. zent, care să aibă a activişti de partid şi de stat,
şedinţele comitetelor sat aparţinător să Gospodării ea oraşe tribuţii noi. S-a pro înălţimea finală: 220 metri mâşan, Ştefan Bălan, general- plomatice acreditaţi la Bucu
executive fac propu existe cîte un ajutor lor, crearea unor con pus, de exemplu, or % colonel Ion Ioniţâ, Cornel O- reşti. reprezentanţi ai unor întreprin
neri preţioase menite de primar, care să diţii optime de apro ganizarea unui consi nescu — miniştri, George Ma- Au fost de faţă reprezentanţi deri, instituţii şi organizaţii
să îmbogăţească sau aibă puterea să re vizionare a populaţi liu naţional de siste începute cu o lună in acest scop se amenajează covescu, prim-adjunct al mi ai Ministerului Afacerilor Ex obşteşti, numeroşi oameni ai
să concretizeze măsu zolve operativ unele ei, îmbunătăţirea de matizare rurală, cu urmă lucrările de turna o staţie specială de pre terne şi Ministerului Forţelor muncii, pionieri
rile preconizate. sarcini obşteşti. Un servirii multilaterale organe similare tute re a celui mai înalt coş parat betoane. nistrului afacerilor externe, Armate .
industrial din ţară, pe
late la nivelul judeţe
Pregătirile pentru con
Ma-, mulţi deputaţi mare număr de pro a oamenilor muncii lor care, printr-un şantierul Termocentralei tinuarea lucrărilor şi pe Ion Cosma, preşedintele Comi
au propus, de pildă, puneri au fost făcute au stîrnit un larg in număr suficient de de la Mintia, continuă in timpul iernii ocupă un tetului executiv al Sfatului In cursul aceleiaşi zile au
ca in scopul înlătură pînă în prezent în le teres în rîndul parti ritm susţinut. A fost tur loc important pe agenda popular al oraşului Bucureşti, fost depuse coroane şi jerbe de Depuneri de coroane şi jer
rii greutăţilor ce se gătură cu construcţia cipanţilor la sesiuni cadre competente, să nată grinda inelară şi se constructorilor. membri ai C C. al P.C R., mem flori la cimitirele ostaşilor so be de flori au avut loc şi la
întîmpină in prezent de locuinţe, sistema şi şedinţele comitete coordoneze munca de fac pregătiri intense pen Cu fiecare zi coşul se vietici Jilava şi Herăstrău din Monumentul eroilor sovietici
1« avizarea lucrărilor tizarea oraşelor şi co lor executive ale sfa dezvoltare şi sistema tru turnarea soclului şi înalţă tot mai mult spre bri ai conducerii Consiliului
de investiţii să se în munelor, aplicarea turilor populare. Pe tizare a localităţilor a coşului propriu-zis. In cota finală : 220 metri. general A.RL.U.S., reprezen Capitală, precum şi la cimitire din oraşul Alba Iul ia.
fiinţeze, la nivelul vi noului regim al chi această linie s-au fă rurale. tanţi ai unor instituţii centra
le şi organizaţii obşteşti, gene
rali şî ofiţeri superiori, oameni RELATĂRI IN LEGĂTURĂ CU FESTIVITĂŢILE
Captaţi izvoarele de metal! ai muncii din întreprinderi şi DE LA MOSCOVA, CITIŢI IN PAG. A 4-A.
instituţii bucureştene.
Au fost de faţă A. V. Basov,
Finala celui de-al VIH-lea concurs ai artiştilor amatori
a încărcăturii pe troacă a cres
cut de la 2,5 tone la 3-3,5 tone
fier vechi. Această măsură
nu-şi va putea dovedi eficaci
tatea dacă I C M. nu ne va li
vra cel puţin 60 la sută din
In cele două articole apăru fierul vechi şarjat.
te la această rubrică au foste- O altă măsură în curs de a
videnţiate şi subliniate mai • In luna octombrie a.c., cuptoarele Martin
multe rezerve şi posibilităţi plicare se referă la îmbunăm
de creştere a producţiei de me de la O.S.M. 2 au staţionat 65 ore din lipsă de lăţirea regimului termic şi ra
tal. împărtăşesc intru totul pă fontă lichidă, timp în care s-au pierdut 2.000 ţionalizarea alimentării cu fon
rerea formulată cu privire la tone oţel. tă lichidă a cuptoarelor. Pre
varietatea aspectelor de care conizăm ca prin aceasta dura
trebuie neapărat ţinut seama ® Durabilitatea scăzută a oalelor de turnare
in creşterea producţiei de me ta de încălzire şi încărcare a
tal cu 170.000 tone. Prin na a diminuat producţia trimestrului III a.c., cu fontei să se reducă de la 1,7
tura preocupărilor mele mă voi 1.500 tone oţel. ore la circa 1,3 ore. Cîştigul
opri asupra câtorva probleme
legate strîns de promovarea ® Prin eliminarea perforărilor de praguri, de timp va duce în mod ne
tehnologiilor avansate dc ela rine şi micşorarea turnărilor incomplete de lin mijlocit la micşorarea duratei
borare a oţelului, reducerea
pierderilor de metal $î per gouri producţia va creşte cu minimum 2.000 Ing. SABIN FAUR
fecţionarea actualelor forme tone oţel. şeful grupei tehnico-economice
şi metode de muncă. oţelârii C. S. Hunedoara
După cum s-a mai spus, şi
este bine s-o repetăm cit mai
des. in anul care vine siderur- (Continuare in pag. a 2-a)
giştii hunedoreni vor trebui ajutorul lăncilor. Procedeul a ţiale care sâ asigure condiţii
sâ obţină o creştere a produc fost asimilat, însuşit şi aplicat optime de funcţionare comple Foto : NtCOLAE MAR1CA
ţiei de metal, cu 170 000 tone. cu bune rezultate. Intr-un răs xului agregat, care este oţelâ- Formaţia corală a Casei raionale dc cultură din Orăşlic
faţă de nivelul acestui an. In timp destul de scurt s-a găsit ria. La nivelul secţiei există
ansamblul factorilor chemaţi o soluţie originală de confec deja un plan de măsuri pri pul folcloric <lc la Ilia, cu
sâ contribuie la înfăptuirea a ţionare a lăncilor, sporind mult vind funcţionarea intensivă a MĂIESTRIA FORMAŢIILOR colindele laice, care sînt ce
cestui deziderat major, oţelu durabilitatea lor. Pe măsură cuptoarelor. Amintesc doar cî lebre in aceste zone. Aici a
rilor le revine locul primei ce au învăţat toate „secrete teva. cules colinde maestrul Sabin
viori. Ponderea revine, desi le" intensificatorului oamenii Pînă la sfîrşitul anului nc Drăgoi şi muzicanţii noştri
gur colectivului secţiei O.S.M. au perfecţionat continuu teh vom crea un stoc suficient dc s-au inspirat adesea din co
II. Din studiile şi cercetările nologia, metodele de exploa lănci. Putiînd accentul in con HUNEDORENE lindele culese si scrise de cl.
întreprinse rezultă câ în pre tai^ şi întreţinere a cuptoare tinuare pc îmbunătăţirea cali dar rar au avut ocazia să le
zent această secţie dispune de lor. Prin aceasta s-a realizat tăţii lor ne-am propus mări asculte in forma lor vie. Gru
mijloace tehnologice capabile o creştere a producţiei cu cir rea duratei de folosire a u pul de la Ilia Ic-a adus in
să conducă Ia intensificarea ca 400 000 tone oţel, faţă de nei lănci de la o campanie la In 2iarul nostru de ieri am te învîrlila a două fete şi un Miliai Pop, directorul In tr-o prezentare foarte auten
procesului de elaborare a o folosirea procedeului clasic. alta a cuptoarelor. Socotesc câ consemnat prezenţa formaţi băiat. In jocul fecioresc să stitutului de etnografie şi tică cu întreaga desfăşurare
ţelului obţinînd astfel o scurta Perfecţionarea tehnologiei în acest sens un real ajutor ilor artistice hunedorene în redea mişcările de dans in folclor, Bucureşti: Ceea ce a obiceiului dc An nou
re a duratei dc elaborare a de fabricare a oţelului prin in l-am putea primi din partea finala celui de-al VlII-lea aşa fel incit să creeze eonii- caracterizează prezenţa Hu Vreau să remarc şi oin-
şarjei cu 15-20 minute. Asta sultarea oxigenului cu ajuto conducerii combinatului prin concurs republican al artiş guraţia geografică a .satelor nedoarei este grija cu care tccclc pâdureneşti, pe care
înseamnă o capacilare a ac rul lăncilor şi extindeica a* urgentarea terminării atelieru tilor amatori, desfăşurată la respective. Cei din Pcţelca a fost alcătuit programul şi le-a prelucrat pentru cor di
tualelor cuptoare cu care vom cestui procedeu, constituie dc lui de lănci şi dotarea lui cu Timişoara. In capitala regiu să ne prezinte jocul fecio munca care s-a depus in a- rijorul Conslanlin Unguroa-
putea obţine o creştere a pro altfel preocuparea centrată a maşini-unclte corespunzătoare, nii vecine, solii artei din Hu resc, susţinut dc două fele, în ccastă regiune pe lot par nu. Ţoale acestea dovedesc
ducţiei de metal cu zeci de oţelarilor, care văd in valori încărcarea cuptoarelor cu o nedoara au făcut dovada li care bătăile sini executau.* cursul concursului pentru o cită grijă arată intelectualii
mii de tone. ficarea acestei rezerve una din singură garnitură, lucru pe de nei temeinice pregătiri, dă numai dc mina stingă. Mobi se scoate la iveală valori au din Hunedoara pentru pune
Detaliu de arhitectură. Nu mai este o noutate că la cele mai mari posibilităţi in plin posibil întrucît în acest ruind publicului şi juriului litatea cu care se mişcă fe tentice, apreciate nu numai rea în valoare a unor bunuri
patru cuptoare Martin se fo creşterea producţiei dc metal an au fost introduse în exploa adevărate comeii ale folclo ciorii nc face sâ vedem cursul pe plan local, ci şi pe pla dc scamă ale tradiţiilor noas
tare troci de încărcare dc 2.5
Foto : V. ONOIU loseşte în mod curent tehno Fireşte că pumai cu entu mc în locul celor de 1,75 mc rului cules cu pasiune din * lîn al Mureşului; căluşarii nul întregii ţâri Mă opresc tre culturale Lucrul mi se
logia de elaborare a oţelului ziasm nu se^poate face oţel. toate zonele hunedorene. Am să ne arate un stil deosebii mai cu seamă asupra piese parc firesc, deoarece Hune
prin insuflarea oxigenului cu Sint necesare măsuri substan Prin aceasta, greutatea medie consemnat, ieri, şi cîteva a de restul căluşului din ţa lor folclorice, şi \ in cu cî doara este una dintre regiu
precieri ale unor oameni de ră, cu rotiri dc picior in aer teva exemple; Căluşarul din nile care dau o înaltă preţu
specialitate, aflaţi la masa şi bătăi fecioreşti. De ase Vinerea şt Romos a fost creat ire trecutului tradiţional, în-
juriului. Alte cîteva le pu menea. lovirea genunchilor pe baza unor motive popu cepind eu cel din epoca
blicăm acum. spre a fi în intre ei (nu se mai vede aşa lare luate din Hunedoara dacă, trccîml la epoca roma
demn în munca viitoare a iu ceva în ţară). Formaţiile clu tocmai la sfîrşitul veacului nă, apoi la cea feudală (cîiul
Duminică educativ-clisiractivâ Pentru înfrumuseţarea cartierului bitorilor şi insufle! itorilor bului „Sidcrurgistul" au reu trecut dc către im grup de în această zonă — mai ales
artei hunedorene. şit ca în(r-o suită armonio* intelectuali braşoveni m a Haţegului — existau ţărani
Tita Sever, maestru .core închegată să redea învirlitc frunte cu lacob Murcşianu. liberi care sî-au apărat cu
iudir.iire tradiţiile), apoi în
Pentru elevii din oraşele la Deva, liceele ..Dccebal", Comitetul executiv al S-au evidenţiat locatarii: graf. Casa centrală a crea Ic. hateganclc şi jocul fecio Cele două echipe au preluat epoca renaşterii naţionale
resc de-a lungul Mureşului
ţiei populare : Formaţiile <lc
atit forma nouă din satele
pedagogic, industrial şi Sfatului popular al oraşu Ioan Banciu, Leontin Blă-
Deva şi Simcria, au fost or Şcoala profesională minie lui Deva a întreprins o ac jan, Liviu Muntcanu, Pe dansuri din Hunedoara au şi Sebeşului. Trebuie apre din împrejurimi cil şi cea ve Lu iubesc, în mod special
ganizate duminică mai mul ră au participat la un pa ţiune dc mobilizare a lo tru Oargă, Costca Barbu, reuşit să îmbrăţişeze loate ciată ingeniozitatea introdu che. Vâzind nccslc jocuri nc regiunea Hunedoara şi m-;>
te activităţi cducativ-dis- catarilor la muncă patrio zonele folclorice din cadrul cerii fetelor în jocul flăcăi putem da scamn că dansurile Interesai intotdenuna folclo
sionant concurs dc orientare Elena Vasiu, Olga Radulian regiunii, să ne crcczc o ima lor şi prezentarea lor intr-un fecioreşti din Ardeal derivă, rul ei. Dc astă dală o foii-
tractive. Peste 120 de elevi turistică, pe traseul: oraş tică pentru înfrumuseţarea şi alţii. gine a jocurilur de pe aceste cerc gingaş, graţios, liric, aş inlr-un fel, din acest vechi ~'l din toată inima
cartierului Gojdu. Cu acest
simerieni au vizitat com — cabana Căprioara prilej s-au plantat 350 pomi meleaguri. Cei de Ia Sebeş, spune Hunedoara a prezen joc al căluşarilor.
plexul dc monumente is decorativi şi 700 trandafiri P. IACOBICI să nc dea „Invîrtita în pa tat un spectacol curat, in Al doilea exemplu la care Aprecieri consemnate de
torice din Alba Iulîo, iar C. CRIŞAN în zonele verzi. corespondent tru", în acelaşi timp să poar tr-un ritm vioi, admirabil vreau să mă refer este gru- LUCIA LICIU