Page 28 - Drumul_socialismului_1967_11

o DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3996
2
uamm

zarea integrală a planului Ia
toţi indicatorii, îmbunătăţirea Un nou film românesc;
calităţii produselor şi atinge­
rea parametrilor proiectaţi în
ce priveşte capacitatea de pro­ <4
ducţie a turnătoriei.
Multă atenţie trebuie acor­ „ A m p r e m im
dată educării muncitorilor,
dezvoltării conştiinţei acesto­
ra, ridicării nivelului lor poli­
tic şj ideologic,
Faptul că In decursul unul Realizând .Amprcnta\ regi­ de. şi îl înlocuise cu o copie.
an întreg organizaţia de partid zorul Vladimir Popescu Da- Lucrul acesta îl ştia fiul său,
nu a reuşit să primească nici reanu se află la al doilea film fugit din ţară în 1947 şi sosit
Turnătoria de precizie de la să facă o analiză exigentă şi tovarăş — nu a fost sancţlonftt 5 zile în reparaţie. Nici forţa un membru de carlid este o poliţist al său — primul fusese acum la Bucureşti ca turist,
U. M. Cuglr nu şi-a realizat în spirit critic, a situaţiei de nimeni, nu am luat o atitudi­ d^ muncă nu este folosită în notă slabă pentru activitatea .Runda 6“ — lâslndu-ne să în­ sub numele de Ratf Porter. Din
planul pe 9 luni nici la tonaj fapt, a problemelor care re­ ne fermă faţă de ei, am trecut mod raţional. In schimburile organizaţiei de partid. In tur­ ţelegem că genul poliţist îl momentul în care Lupaşcu-
fiul. împreună cu amanta sa
şi nici la producţia marfă şi prezintă cheia perfecţionării cu vederea actele de indisci­ II şi III sînt luaţi oameni ca­ nătorie sînt oameni care me­ preocupă, îl atrage, mai mult. Edith şi cu alţi doi complici,
globală, iar rebuturile se ri­ activităţii economice, le-a tra­ plină. Rebutul apasă pe ume­ re lucrează in acord şi sînt rită să fie primiţi în partid, îl pasionează întru totul. De de asemenea transfugi. Tilus şi
altfel, în cadrul unui interviu,
dică la aproape 15 tone. tat fugitiv şi la modul cel mai rii noştri — spunoa tovarăşul puşi să muncească în reg«e la dar organizaţia de bază tre­ la întrebarea, .despre cc se Sebastian — ultimul îl omorîse
Ne-am aşteptat ca la aduna­ Mif Simion. K o povară grea. transportul de piese, deci să buie să se ocupe în mod per­ poate face un film poliţist", pe bâtrînul Lupaşcu — reuşesc
rea de alegeri, biroul organi­ general posibil. Din discuţiile Dacă am fi înlăturat rebutul facă o muncă nccalificatâ. manent de creşterea şi educa­ regizorul mărturisea: „filmul să pună mina pe rivnita şi pre­
zaţiei de bază, toii comuniş­ Adevărul este că biroul or­ rea lor, sâ-i atragă în rezolva­ poliţist poate fj un film me­ ţioasa pinzâ, a cărei valoare
tii. să facă o analiză temeini­ ganizaţiei de bază. comuniştii rea sarcinilor ce îi stau în fa­ morie despre fapte care s-au era apreciată la un milion de
că asupra cauzelor care au ge­ din aceaslâ turnătorie nu s-au ţă. lucru ce a fost neglijat pînâ petrecut odată. Toate fl un dolari, in cadrul grupului se
nerat o asemenea stare de lu­ preocupat in mod deoscb't de în prezent. film educativ. Poate fi un film iscă grave conflicte. Lucrul a­
cruri. să se ia o atitudine ho- Adunări ds dări de seamă ş calitatea produselor, de ridi­ Şi comitetul de partid are politic. Se poate foco film po­ cesta va uşura considerabil
târîtă împotriva abaterilor de carea gradului de calificare şi aici o mare vină. Trebuia să liţist despre tot..." sarcina maiorului de miliţie
la disciplina tehnologică şi a specializare a oamenilor, de exercite un control permanent Deprins cu deschiderea de Da. Regizorul are dreptate. Vţad, ale cărui investigaţii îl
muncii. Insă darea de seamă alegeri în organizaţiile de partid întărirea disciplinei tehnolo­ şi eficient asupra activităţii noi drumuri în adîncuri, Mihai Se pot face filme poliţiste des­ conduseseră deja pe drumul cel
a trecut in fugă peste aceste gice şi a răspunderii persona­ acestei organizaţii, să ajute în­ Susti de la Aninoasa a îndră­ pre orice, deşpre tot, dar im­ bun
git meşeria de miner.
probleme. Despre faptul că le în muncă, lucru reieşit din deaproape pe comunişti să nu _________Foto : V. ONOIU portant e să nu se facă ori­ Trecînd peste miza conflic­
deşi au trecut mai mulţi ani faptul că darea de seamă a tolereze nici un fel de abateri cum ! Pentru publicul specta­ tului care este mult prea sub­
de la disciplina de partid şi
tratat la suprafaţă, [n mod su­
şi turnătoria nu lucrează încă de stat şi să dovedească o e­ tor are importanţă (cînd o să ţire ca să susţină construcţia
aibă şi pentru cei ce realizea­
la capacitatea proiectată, nu unor tovarăşi ca Ion prăghici, şi noi am fl cîştigat mal mult. perficial aceste probleme, cît xigentă sporită fată de modul ză acest gen de pelicule?) mo­ suficient de încărcată a filmu­
s-a suflat nici un cuvînt. Nu Silviu Jurcă, Simion Mif, Cor­ Printre alte cauze scoase în şl din încercările, de fapt ti­ cum fiecare îşi îndeplineşte CONCURS dul cum se realizează aceste lui, trecînd peste unele nedu­
mide ale unor tovarăşi de a
meriri ce ţi le provoacă pelicu­
ştim de unde s-a născut la u­ ne] Dungă şi alţii a reieşit că evidenţă de cei care au luat dezvălui adevăratele cauz* ale sarcinile încredinţate. Procs- filme poliţiste. Regizorii care la — de pilda cuplul Tache-
nii tovarăşi de aici concepţia slaba calitate a produselor, cuvîntul, s-a subliniat munca situaţiei in care se găseşte tur­ dînd astfel. în viitor se vor e­ PE TEME DE Înclină către acest gen pornesc Ovidiu, altminteri extrem de
că problemele respective ar procentul mare de rebut se în asalt, lipsa de exigenţă, a­ nătoria de precizie în momen­ vita asemenea lipsuri. Situa­ îndeobşte de la premisa că un pitoresc, dar aducind o notă
trebui discutate nu în aduna­ datorează în primul rînd insu­ mestecul de materiale. Oame­ tul de faţă. ţia actuală de la turnătoria de film poliţist, obligatoriu, tre­ distinctă, total diferenţiată în
rea de alegeri respectivă, ci în ficientei calificări a oamenilor, nii au cerut pe bună dreptate Comuniştii din această sec­ precizie poate fi remediată în CIRCULAŢIE buie să prezinte spectatorilor atmosfera generală a filmului,
consfătuirile de producţie, zi- încălcării disciplinei tehnolo­ co materialele folosite să aibă ţie reprezintă 40 la sută din scurt timp, iar lucrurile po! fapte senzaţionale, desfăşurate realizarea regizorului V. Po­
La Haţeg a avut loc du­
cind să nu se transforme cum­ gice, indulgenţei cu care mai­ buletin de analiză de la labo­ numărul total al salariaţilor. să intre pe făgaşul cel bun. minică un concurs gen de obicei într-un ritm infernal, pescu Doreanu. după scenariul
va adunarea intr-o consfătuire. ştrii şi tehnicienii au tratat rator. De asemenea, s-a subli­ Ei sînt deci o forţă care poate Stă în puterea comuniştilor de „Cine ştie, clştlgă" pe te­ cu răsturnări de situaţii, pe cit lui Dimos Rendis. place prin
Aşa se face că adunarea pen­ abaterile de la tehnologie, in­ niat faptul că nici utilajele nu şi trebuie să determine un re­ aici să îndrepte lucrurile E d? me de circulaţie. Au parti­ de neaşteptate pe atît de spec­ ritmul intens a) desfăşurării
tru darea de seamă şi alegeri dolenţei şi lipsei de răspunde­ au fost folosite la capacitatea viriment în activitatea de pro­ fapt datoria lor. cipat 41 de concurenţi cîş- taculoase, cu numeroase piste acţiunii, place îndeosebi p*-1
a organizaţiei de ba2â de la re a unor muncitori. Pentru lor De exemplu, cuptorul de ducţie, făcîndu-şi un obiectiv tigâtori ai fazei comunale. false, cu sufocante puncte de jocul echipei de actori din rîn-
turnătoria de precizie, în loo asemenea abaterj — spunea un calcinare, în loc de o zi a stat principal şi imediat din reali­ N. BADIU Concursul a avut loc pe suspensie, pentru ca in final să dul cărora se detaşează Marga
şe producă o rezolvare cu tentă
grupe: grupa I, obligaţiile mai mult sau mai puţin tragi­ Barbu (Edith), Emanoil Petruţ
(Vlad), Constantin Brezeanu
pietonilor; grupa a H-a, că. (Porter) şi Emerich Schăîfer
obligaţiile bicicliştîlor şi .Personal, optez pentru fil­ (Titus).
grupa a IlI-a, obligaţiile mul poliţist psihologic" — O notă specială lui Tache şi
conducătorilor de vehicule declara regizorul viadimir Po­ Ovidiu. interpretaţi fără cusur
cu tracţiune animală Pre­ pescu Doreanu — şi, in adevăr, de Paul Sava şi Mihai Fotino.
t H Iljm if l n ADKCSA miul I în valoare de 400 Ici „Amprenta", sub raportul in­ de parcă sînt o ilustrare a mo­
a fost cfştigat de coopcra-
dului de manifestare şi a men­
vestigaţiei tematice, prin con­
toarea Grad Teodora din
Baru Mare, premiul II, în strucţia lui (pe alocuri, e drept, talităţii ce stâpinea mahalaua
bucureşteanâ de altădată, sînt
mult prea complicată), prin re­
valoare de 300 Ici, l-â re­ liefarea modului de acţiune şi descinşi parcă din „Groapa"
venit lui Ivqncu Ştefan, psihologiei personajelor, prin lui Eugen Barbu De altfel scri­
tehnician la C.A.P. Clopoti- chiar analiza psihologică a si­ itorul Eugen Barbu eşte auto­
m m m r n n va, ţar premiul IU tui Maţi tuaţiilor în care acţionează per­ rul dialogurilor din film şi lu­
VIstian, cooperator din Rtu sonajele, se vrea un film poli­ crul acesta se simte mai aleş,
Alb, satul Coroieşti. S-au ţist psihologic. Acţiunea filmu­ din pitorescul vocabular folo­
acordat şi şase menţiuni. lui porneşte de la un fapt con­ sit de cei doi. Mai amintim
întreprinderea „Ardeleana* tivului întreprinderii felicitări rea controlul de calitate lnler- Concursul a fost urmărit cret : moartea bâtrînuluî pic­ contribuţia decoratorului Con­
din Alba Iulia a contactat şi scrisori de mulţumire. fazic, s-a deschis un curs de cu un viu interes de peste tor şi expert de artă Virgil Lu- stantin Simionescu. imaginea
produse cu 18 beneficiari din Ne-am interesat cum s-a a­ calificare a muncitorilor de la 300 spectatori, din care 200 paşeu. Acesta, in urmă cu mai lui Willi Goldgraber, şi muzi­
ţară. In contracte s-au stabi­ juns la un asemenea rezultat. atelierul de pregătit şi cusut tineri. mulţi ani, îşi însuşise un tablou ca lui Ceorge Grigonu, ele­
lit mai multe clauze: cantita­ Fără să ne dea vreo explica­ feţe. s-a urmărit îndeaproape MARIA BARA de valoare din galeria muzeu­ mente substanţiale în realiza­
tea. calitatea şi felul produ­ ţie. tovarăşul loan Drâgoi, se­ ca întregul proces tehnologic corespondentă lui Brukentha), unde era custo­ rea acestei pelicule.
sului, modelul şi pontajul sor­ cretarul comitetului de partid, să fie respectat.
timentului, termenele de livra­ Aşadar, una din clauzele
re, modul de ambalare şi con­ principale cuprinse in contrac­
diţiile de transport. te — calitatea produselor — a
In perioada care a trecut de ® Clauzele contractu­ fost respectată. Tot atît de
la începutul anului şi pînâ în ale îndeplinite integral bine se prezintă situaţia şl la
prezent, clauzele contractuale celelalte. In cele 10 luni între­
au fost îndeplinite integral. ® Numai produse pe prinderea „Ardeleana" din Al­
Planul la livrări a fost depă­ ba Iulia a livrat în termen
şit cu 2.17 la sută, iar la pro­ gustul cumpărătorilor toate cantităţile de produse
ducţia marfă vîndulâ şl în­ stabilite prin contracte. Acest
casată s-a înregistrat un plus fapt este urmarea îndeplinirii
de pegte 200.000 lei. In cele ritmice a planului de produc­
10 luni întreprinderea nu a ne-a condus la atelierul de ţie. In perioada la care ne re­
primit nici o sesizare sau re­ creaţie Eugen TLjzeş. şeful a- ferim, prevederile au fost de­
păşite cu circa 4000 perechi
fuz. Pentru modul exemplar teliemlui, ne-a arătat o vitri­ încălţăminte. Realizarea se da-
nă in care erau expuse maî
in care a onorat contractele,
multe modele de încălţăminte. toreste pregătirii temeinice a
o parte dintre beneficiari, ca — Toate modelele sînt fa­ producţiei şi aplicării unul în­
Termocentrala Gurabarza : Muncitorul Emil Teodorescu, bricate aici, în întreprinderea treg, complex de raâşuri teh-
execută rebobinarea statorului de la turbogeneratorul nr. 3. cei din laşi. Bucureşti şi Ga­ noastră, ne^a spus şeful ate­ nico-organizatorice. Bunăoară,
Foto : I. TEKEK laţi au trimis la adresa colec-
lierului. Au o linie modernă, contractele cu beneficiarii au
plăcută, se pretează modei fost încheiate *u mult timp
vestimentare Atît ghetele cit înainte de începerea anului
P e teme de N . T . S. şi pantofii de bărbaţi sînt con­ 1967. Acest lucru a permis în­
fecţionaţi din piele de box şi
tocmirea unui judicios plan de
softy, cu talpă de cauciuc şi aprovizionare cu materii ş!
duroflex, materiale uşoare, du­ materiale şi repartizarea sarci­
rabile şi flexibile, care asigu- nilor pe secţii în aşa fel, In­
Fetişismul neglijenţei râ multă comoditate picioru­ cit, la fiecare secţie să se cre­
lui...
eze un stoc de rezervă de pro­
— De fapt. tocmai aici este
secretul, a intervenit in dis­ duse semifabricate. înainte de
introducerea unui nou model
cuţie secretarul comitetului de
In acest an Ia Combinatul ne, s-a accidentat, primind ar­ de v/u pregnanţă un fapt: ma­ partid In ultimii ani s-au con­ in lucru, cadrele de specialita­
siderurgic din Hunedoara s-a suri grave... joritatea accidentaţilor sînt ceput şî realizat modele de în­ te au organizat instructaje şi
plătit drept ajutor pentru z:le In ziua de 14 octonţbrie: lă­ oameni cu vechime mică în călţăminte mult solicitate de demonstraţii practice, le-au a-
incapacitate de muncă circa cătuşul Petru Anghel suprave­ cimpul muncii, care n-au pă­ cumpărători. Creatorii de mo­ ratat concret şefilor de atelie­
300.000 lei. O sumă nu prea ghea felul cum se desfăşoară truns inrâ tainele meserie» şi dele. foarte receptivi la nou re şl echipe care sînt caracte­
mare, dar totuşi este. După funia de oţel de pe tamburul nu s-au deprins cu specificul şi cu o calificare corespunză­ risticile modelului, cum trebuie
cum ne declara tovarăşa Au­ troliulm ce deservea o macara lucrărilor. toare. au ţinut o permanentă confecţionat pentru a îndeplini
rora Rezmuves, statisticinnâ la de la furnalul nr. 8 La cobo- O analiză ceva mai atentă legătură cu comerţul, s-au in­ planul şi a realiza o calitate
serviciul protecţia muncii, cea rîrea sarcinii, cablul s-a slă­ scoate la iveală neinsjruiiea teresat cum evoluează moda corespunzătoare, în ce constă
m<*ţi mare parte a lor sînt ur­ bit. Voind să vadă din ce cau­ lor. lipsa unor panouri şi sem­ vestimentară, au solicitat su­ procesul tehnologic ş.a.
marea neglijenţei şî minimali­ ză. Petru Anghel a trecut ba­ nale avertizoare la punctele gestii de In cumpărători, au Pentru anul 1968 muncitorii
zării pericolului de accidenta­ lustrada de siguranţă, iar ca­ periculoase ş.a.m.c). Aşa stînd citit cărţi şi revisio de spe­ de la întreprinderea „Ardelea­
re de către cei în cauză. Şi. blul l-a lovii peste cap acci- lucrurile ne întrebăm dacă cialitate. Ţinînd seama în pri­ na" din Alba 7ulia au planifi­
întrucîtva s-ar părea că are dentîndu-1. De reţinut că n-arc sînt mai vinovaţi Adrian Mun- mul rinei de gustul cumpără­ cat să liverze beneficiarilor
dreptate. Dar să dăm curs fap­ docit un an in cimpul mun­ leanu, Petru Anghel, Aurel torilor, de anotimp, de moda mai multe produse decît în a­
telor cii... Gosgan şi ceilalţi ’ca ei, decît vestimentară, au realizat o cest an. Colectivul de muncă
în ziua de 0 octombrie a.c. Tinânil Aurel Gosgan, după şefii de echipă Andrei Boteş. gamă variată ele modele de ca­ este optimist şi hotârît să în­
electricianului Adrian Muntea- numai cinci zile de la angaja­ Iuliu Dibviceanu. Adam Băr­ litate superioară. In acest scop deplinească şi chiar să depă­
nu, cu o vechime in cimpul re (se afla în perioada de pro­ bii, maiştrii lacob Ladislau şi au fost luate şî alte măsuri : şească viitoarele prevederi.
bă), a fost trimis împreună cu Traian Bodea, sau inginerul Calitatea pieselor realizate la Uzina .Victoria* Câlan depinde de modul In care
muncii de două sâptâmint (în s-a extins in toată întreprinde­ L. DEMETER so
un alt muncitor, de către mai- Petru Oţoiu, toţi cei care tre- execută operaţia do turnare. Foto : N. MOLDOVE A NU
vîrstâ de 18 ani), i s-a încre­ siVul Adam Barbu. să lege la­ buia'i sâ-i instruiască şi să a­
dinţat sarcina de a curăţa i­ minatele ce se aflau în jurul plice măsurile necesare evită­
zolatorii electrici din staţia de foarfecii de 400 tone. In tim­ rii pericolului de accidentare.
6 kV, fără a fi instruit in prea­ pul lucrului, o bară i-a căzut Oare la aceştia nu este vorba
pe picior, provorîndu-i o frac­ de neglijenţă şi nesocotirea
labil. Prinzindu-se cu mina de tură-.. normelor de tehnica securită­ de însâininţârl artificiale, de
la consiliile agricole regional
partea fixă a separatorului de Şirul exemplelor ar putea ţii mdneii ? GII C, ACŢIUNILE DE REPRODUCŢIE Şl SELECŢIE şi raionale. Câutînd cu orice
bare, care se afla sub tensiu­ continua. Din ele se desprin­ preţ să justifice existenţa de­
^ /V ficienţelor, ei invocă motivul
că rezultatele aplicării selecţiei
nu se pot cunoaşte imediat.
Captaţi izvoarele de metal SA FIE ORGANIZATE IN MOD ŞTIINŢIFIC I Desigur, nu se aşteaptă salturi
spectaculoase, dar menţinerea
producţiilor la un nivel des­
In complexul de factori ce lat la cooperativele agricole tri de lapte din cauza organi­ cupare a specialiştilor pentru tul de scăzut denotă că în ac­
influenţează favorabil rezulta­ din Bretea Strei, Tui, Dobra, zării defectuoase a reproduc­ organizarea reproducţiei în a- tivitatea consiliilor agricole e-
(Urmare din pag. 1) seama din faptul că în prezent cest procedeu la încă 2 cup­ tele înregistrate în zootehnie, Vaidei, Mârtineşti, Bucerdea, ţiei. Acelaşi fenomen s-a in- nu) trecut. învăţăminte preţi­ xistâ multă birocraţie, preo-
durabilitatea oalelor de turna­ toare. In felul acesta se evi­ reproducţia şi selecţia ocupă Doştat ş.a. tîmplat şi prin Intirzierea ou oase se cuvine să fie desprin­ cupindu-se mai mult de în­
de elaborare a şarjei, deci |a re înzidite cu materialele pri­ tă o serie de operaţii supli­ un loc deosebit de însemnai. Neajunsurile intîlnite deno­ 10-14 luni a montei la vitele. se şi din modul cum a fost or­ tocmirea de situaţii şi mai pu­
creşterea productivităţii cup­ mite de Ia Alba Iulia este nu­ mentare, iar macaralele teh­ De modul cuin sînt organizate tă că planurile de montă la In ceea ce priveşte reproduc­ ganizată monta la ovine, unde ţin de introducerea şl apli­
toarelor. Eforturile oţelarilor mai de 8-9 turnări faţă de nologice pot fi utilizate cu ran­ aceste acţiuni depinde în mă­ vaci şi vitele s-au întocmit fă­ ţia la scroafe neajunsurile sJnt procentul de natalitate n-a de­ carea pe scară largă a meto­
vor trebui să fie stimula­ 12-13 turnări cît este stabilit. dament sporit la operaţiunile sură holărîtoare situaţia înde­ ră a ţine seama de şţarea fi­ şi maj evidente, indicii lor păşit 84 la şută Trebuie evU delor avansate de creştere n
te şi de furnalişti prin livrarea Nici refractarele aluminoase de bază. plinirii planului efectivelor şi ziologică a fiecărei femele, de de utilizare fiind abia de 1.03. tate deci situaţiile de a lăsa animalelor.
ritmică şi de calitate a fontei, nu rezistă normelor prescri­ Un alt izvor important în al producţiei animale Analiza vîrsfa şi de dezvoltarea lor ceea ce dovedeşte că în unită­ ca planul de montă şi însâ- Tn articolul de fată, ca si
altfel se va întimpla ca în luna se. Diferenţa de durabilitate o creşterea producţiei de oţel îl realizărilor obţinute în proce­ corporală, iar specialiştii din ţile cooperatiste nu există pla­ mînţări să râmînâ doar in sea­ în cele publicate anterior în
octombrie a c. cinci s-au înre­ suportăm noi şi ne costă des­ constituie gospodărirea lui mai sul de reproducţie permite să reţeaua de insăminţâri şl me­ nuri concrete de nţontâ şi f|- ma ciobanilor. legătură cu situaţia îndeplini­
gistrat G5 ore de staţionare a tul de scump îmbunătăţirea bună şi evitarea pierderilor. se tragă concluzia că indicii Nici în privinţa selecţiei lu­ rii planului stabilit pentru
cuptoarelor (lin lipsă de fontă calităţii materialelor refracta­ Gura lacomă a rebutului în­ înregistraţi sînt departe de a crurile nu stau prea bine. O sectorul zootehnic, s-a insistai
lichidă, dîminuind producţia re şi creşterea durabilităţii lor ghite încă mult oţel sub pri­ putea fi consideraţi ca satis­ serie de acţiuni ca: formarea mai mult asupra deficienţe­
Este suficient să arătăm că Cum se îndeplineşte planul
secţiei cu circa 2.000 tone oţel. ne-ar permite înlăturarea sta­ virile îndelungate ale maiştri­ făcători. Ioturilor de prăsiiâ, bonitarea lor ce au existat. Pe aceasta
De altfel, asemenea goluri în a­ ţionărilor din lipsă de oale, lor şi prîm-topitorilor. Stă în animalelor, achiziţionarea de
provizionare s-au resimţit cu­ care numai in trimestrul III putinţa noastră şi vom acţiona la vaci planul de montă pe reproducători, s-au desfăşurat bază pot fi scoase în eviden­
rent tot timpul anului a.c. au condus lq pierderea a îndeosebi pentru evitarea per­ trei trimestre, faţă de preve­ în seetorul zootehnie (III) ţă rezervele însemnate exis­
Creşterea producţiei de oţel circa 1.500 tone o(el. forării pragurilor false, perfo­ derile anuale s-a realizat abia anemic. Este suficient să a- tenţe în direcţia ridicării ren­
mintlm că vacile şî vitele In­
va accentua şi mai mult stran­ Revendicările formulate mai rării oalelor de turnare, pier­ în proporţie de 68,4 la sută, cluse în loturile de prâsilâ şl tabilităţii fermelor de anima­
le. Analîzînd cu întreaga răs­
gulările în hala de pregătire sus nu exclud contribuţia noas­ derilor prin erupţii şi a scurge­ la viţele procentul este de 38 reproducţie nu au fost hrănite pundere felul cum s-a mun­
şi în hala de turnare. Condu­ tră la prelungirea duratei de rilor de barâ-dop Evitîml per­ la sută, iar la scroafe de nu­ dicii veterinari de circumscrip­ ţări. Obţinerea unei prolifici­ şi îngrijite corespunzător, nu cit in fiecare unitate pentru
cerea secţiei a avut în vedere funcţionare a oalelor şi ansam- forările de praguri false pu­ mai 47 lo sută. Acest lucru so ţii au verificat sporadic repar­ tăţi scăzute a fost determina­ s-a luat peste tot in conside­
acest lucru. Locurile înguste ,blelor de turnare. Uscarea, in­ tem ciştiga anual peste 500 lo- datoreşte îndeosebi slabelor tizarea judicioasă a montelor tă şi de slaba preocupare q rare producţia ascendenţilor realizarea indicatorilor prevă­
zuţi în privinţa creşterii efec­
vor fi mult descongestionate completă şi montarea greşită nc oţel bun, iar prin elimina­ rezultale existente în zona de pe luni. De asemenea, opera­ specialiştilor pentru evitarea ceea ce nu permite ridicarea
şi prin montarea macaralei de a cărămizilor ne aparţine. In­ rea perforărilor dc rină pro­ monlâ naturală, cu mult sub torii insârmnţâtori şi tehnici­ consangvinităţii prin rotirea calitativă a efectivului. tivelor şl a producţiei anima­
le, organizaţiile de partid au
turnare nr. 8, care va prelua troducerea unui- sever control ducţia de moţai va creşte cu posibilităţi situîndu-se coope- enii veterinari nu s-au preo­ reproducătorilor. Activitatea specialiştilor ce
o seamă de „serviciiu tocmai în acest compartiment şi sti­ G00 tone. Alte 800-1000 tone o­ peralivele agricole din raioa­ cupat de urmărirea zilnică a Slabele rezultate înregistra­ lucrează în sectorul creşterii datoria să îndrume consiliile
în compartimentele supraaglo­ mularea turnătorilor şi după ţel pot fi recuperate numai nele Brad. Alba, llia şi Haţeg îndeplinirii planurilor de mon­ te in privinţa îndeplinirii pla­ animalelor se apreciază in de conducere şi pe specialişti
merate. Decalajul necesar în­ calitatea muncii lor ar fi un prin micşorarea turnărilor in­ Câutînd o explicaţie a acestei tă. Multe deficienţe s-au ma­ nului de montă se oglindesc ne- strînsâ legătură cu indicii teh- în iniţierea de măsuri concre­
tre operaţiuni va rămîne to­ pas bun in acest sens. Expe­ complete de lingouri. situaţii, trebuie scoase in evi­ nifestat in organizarea repro satisfâcâtor şi în indicele de nîco-economîci înregistraţi, fapt te şi operative menite să asi­
tuşi sub semnul incertitudinii rienţa de pînâ acum a demon­ In prezent ne preocupă in­ denţă organizarea şi urmărirea ducţiei în taberele de vară. natalitate, care la bovine a fost ce trebuie sâ-i determine să gure recuperarea tuturor râ-
atita vreme cit Fabrica de strat că timpul dc pregătire a troducerea unei tehnologii noi defectuoasă a procesului de re­ Toate acestea, însoţite de lip­ de numai 51,4 la sută, iar nu­ stabilească şi să urmărească minerilor în urmă. Soarta reu­
produse refractare din Alba oalelor de turnare şi a rine­ la turnarea oţelului calmat în producţie. In numeroase uni­ sa unei alimentaţii raţionale, mărul mediu de purcei ce re­ îndeplinirea unor măsuri efi­ şitei acţiunilor şi crearea pre­
Iulia va continua să nc tri­ lor poate fi redus dacă există lingouri mari, prin folosirea tăţi dirijarea acţiunii a fost au făcut ca în multe unităţi vin pe cap de scroafă este mai ciente pentru organizarea şti­ miselor pentru o activitate
mită cărămizi de calitate ne­ mai multă preocupare în or­ plăcilor termoizolanfe. Rrime- lăsată pe seama îngrijitorilor intervalul intre fâtâri Ia vaci mic de 7. La vaci şt junlnc» inţifică a reproducţiei şi se­ mai bună în anul viitor este
corespunzătoare. Şi, evident că ganizarea muncii. IptnicU ri­ le rezultate au evidenţiat o de animale şi a brigadierilor să depăşească 450 zile Astfel, natalitatea se află sub media lecţiei. După cum se ştie, a­ determinată de condiţiile do
în acest caz hala de turnare nele stampate cu material ba­ creştere a scoaterii de metal zootehnici, iar specialiştii s-au la cooperativele agricole din regiunii in cooperativele agri­ ceste acţiuni nu sînt de cam­ hrânire, adâpostire şî îngriji­
va stinjeni activitatea întregii zic (folosite în acest an la 3 bun de circa 100 kg/tonă. faţă rezumat doar la a ţine eviden­ Turdaş. Geoagiu. Boşorod, cole din raioanele llia, Brad, panie, ele trebuie să fie per­ re a animalelor în perioada de
stabulaţie.
secţii. Cît de mult ne afectea­ cuptoare) s-au dovedit mult de turnarea după procedeul ţa scriptică. Aspecte negative Strei, Gurasada ş.a. s-au pier­ Alba şi oraşul Hunedoara, ceea manent în atenţia lucrătorilor
ză refractarele, ne putem da maj rezistente, vom extinde a- clasic. în această direcţie s-au semna­ dut zeci de viţei şi mii de 11? ce reflectă o insuficientă preo­ de la centrele şi subcentre'e N. TÎRCOR T'
)