Page 31 - Drumul_socialismului_1967_11

înapoierea de la Moscova PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I

a delegaţiei de partid şi

guvernamentale române

Miercuri la amiază s-a înapo­ tului Executiv al C.C, al P.C.R., Un mare număr de bucureş-, ANUL XIX, NR. 3007 JOI 0 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani
iat în Capitală, venind de la vicepreşedinte al Consiliului de teni, aflaţi pe aeroport, au sa­
Moscova, delegaţia de partid si Miniştri, Teodor Marinescu, lutat cu căldură pe conducă­
guvernamentală a Republicii membru al C C. al P.C.R. am­ torii de partid şi de stat. , ■' .
Socialiste România, care. la basadorul Republicii Socialiste
invitaţia Comitetului Central România la Moscova ★ Dezbaterea docum entelor Plenarei
al Partidului Comunist al Uniu­ La sosire, pe aeroportul Bă­ La plecarea din Moscova, de­
nii Sovietice, a Prezidiului So­ noasa, au fost prezenţi tovară­ legaţia a fost condusă de to­
vietului Suprem al Uniunii So­ şii Cliivu Stoica, Gheorghe varăşii L. 1 Brejnev, secrelar
vietice şi a Consiliului de Mi­ Apostol. Alexandru Birlădeanul general al C. C. al P.C.U.S.,
niştri al U.R.S.S., a participat la Emil Bodnaraş, Alexandru Dră- A. N. Kosighin, membru al Bi­
manifestările prilejuite de săr­ gliici, Paul Niculescu-Mizil. Iii? roului Politic al C.C. al P C.U S C.C. al P.C.R. din 5-6 octom brie 1967
bătorirea celei de a 50-a ani­ Verdel, membri şi membri su­ preşedintele Consiliului de Mi­
versări a Marii Revoluţii Socia­ pleanţi ai Comitetului Executiv niştri al U.R.S.S., N. V. Podqor-
liste din Octombrie. al C.C. al P.C.R., secretari ai nii, membru al Biroului Politic
Din delegaţie au făcui parte C.C. al PC.lt., vicepreşedinţi ai al C. C. al P. C. U. S., pre­
tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Consiliului de Stat şi ai Con­ şedintele Prezidiului Sovietu­
secretar general al Comitetului siliului de Miniştri, membri ai lui Suprem al U. R. S S., Pîrghii importante pentru
Central al Partidului Comunist C.C. al P.C.R., ai Consiliului de A. I. Pelşe, membru al Birou­
Român, conducătorul delega­ Stat si ai guvernului. lui Politic al CC al P.C.U.S..
ţiei, Ion Gheorghe Maurer, Au (ost de fală dc asemenea, N. A Tihonov. vicepreşedinte
lâembro al Comitetului Execu­ A. V. Basov, ambasadorul Uniu­ al Consiliului do Miniştri, mi­
tiv, al Prezidiului Permanent nii Sovietice la Bucureşti şi niştri. şefi de secţie la C C al
al CC. al P.C.R, preşedintele membri ai ambasadei, precum l’.C.U.S., generali. sporirea producţiei agricole
Consiliului de Miniştri al Re­ şi Ivan Grigorovici Kovali. con­ Au fost prezenţi Teodor Ma-
publicii Socialiste România, ducătorul delegaţiei Asociaţiei rinescu. ambasadorul Republi­
Leonte Răutu. membru al Co­ de prietenie sovieto-române şi
mitetului Executiv, secretar al cosmonautul Pavel Popovici, cii Socialiste România la Mos­
în­
Document de
Q.G. al P.C.R., losif Banc, care se află în vizită în tara cova, şi membrii ambasadei semnătate istorică, Miercurea. ■ Simeria,
Calda, Vinţ şi altele
membru supleant al Comite­ noastră. tamini Ing. AUREL NISTOR
proiectul de Directi­ care au folosit cu mai
ve ale C.C. al P.C.R. preşedintele Consiliului agricol regional multă hotârire şi pri-
cu privire la perfecţi- ------------------------ ------------------- cepere soiurile de ■
onarea conducerii şi gnu, hibrizi' dubli
planificării economiei naţionale . este o de porumb de înaltă productivitate Amurg la cetatea luminii din Paroşeni.
nouă dovadă a caracterului profund şi au aplicat o agrotehnică cores­ Foto : V. ONOIU
ştiinţific al politicii partidului şi statului ' punzătoare au obţinut' rezultate remarcabile*
nostru de a crea cadrul necesar U(ă de anii trecuţi. In cooperative ca cele din
dezvoltării vertiginoase şi în ritm rapid .a în­ Geoagiu. Mihalţ, Cunţa,-Haţeg s-au extins su­
tregii economii naţionale. Măsurile' privind’ prafeţele de legume şi 7501711- fructiferi, pu-
îmbunătăţirea sistemului de planificare şi con-‘ nîtulu-se în valoare terenuri slab productive. Organizarea ştiinţifică
ducere a agriculturii creează condiţiile nece­ Asigurînd furaje de bună calitate şi in can­
sare dezvoltării intensive şi multilaterale' a tităţi suficiente, acordînd o mare atenţie în­
acesteia prin folosirea eficientă a posibilităţi­ grijirii corespunzătoare, cooperatorii din Cli­
lor existente, prin asigurarea unej puternice nic, Apoldul de Sus, Teiuş, Pricaz, Brănişca au a producţiei şi a muncii
baze tehnico-matei iale. reuşit să sporească simţitor producţia de lap­
Un rol deosebit de important în aşezarea te pe cap de vacă furajată.
sarcinilor de producţie, pe zone pedoclimati­ Cu toate acestea, in regiunea noastră sînt
producţia agricolă înt^o măsură şi mai mare. Continuitatea deţine un
ce, precum şi răspunderea faţă de realizarea încă multe rezerve nefolosite pentru a spori
acestor sarcini, revine consiliilor agricole. A­
cestor organe le este încredinţată misiunea de Nu peste tot cadrele tehnice de la consiliile
a contribui lâ aplicarea în producţie, pe scară agricole şi din unităţi se preocupă în suficien­
tot mai largă, a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii tă măsură de conducerea unităţii, a agricul­ rol precumpănitor
avansate, folosirea mijloacelor de muncă mo­ turii, şi nu intervin destul de activ in organi­
derne care să asigure producţii mari şi con­ zarea procesului de producţie şi urmărirea
stante cu minimum de cheltuieli.
executării sarcinilor de plan. Ani in şir întreprinderea mi­ că... Dar calculele au arătat că
Ca urmare a unei bune orientări în defal- Prea timid se insistă pentru introducerea în nieră Barza s-a numărat prin­ prin trecerea alimentării unor
carea planului de producţie pe C.A.P., în ulti­ practică a noilor cuceriri ale ştiinţei agricole ; tre unităţile economice din re­ mici consumatori de energie e-
mii ani s-au obţinut succese importante pri­ nu se face totul pentru combaterea dăunători­ giune care nu reuşeau să se în­ lectricâ, de la Uzina Gurabarza
vind realizarea sarcinilor de plan şi organiza­ lor care di imuiesc în bună parte recoltele ; nu scrie în consumurile specifice la reţeaua noastră, preţul unui
rea ştiinţifică a producţiei. îmbunătăţirea se folosesc decît foarte sporadic erbicidele de materiale. S-a crezut că „nu kWh a scăzut de la 0,75 la 30
se poate“ şi s-au adus drept ar­
structurii culturilor cit şi folosirea mai raţiona­ pentru combaterea buruienilor şi nu sint in­ gumente condiţiile specifice de de bani, iar prin îmbunătăţi­
rea factorului de putere şi sta­
lă a îngrăşămintelor au dus la sporirea produc­ troduse în producţie şi folosite la întreaga lor lucru şi de transport. S-au în­ bilirea judicioasă a programu­
ţiei de cereale, legume şi fructe în regiunea tocmit chiar şi studii care în­ lui de lucru al unor utilaje am
noastră. Unităţi cum sint cele din Tărtăria, (Continuare în pag. a 2-a) cercau să demonstreze imposi­ reuşit să realizăm numai de la
bilitatea respectării normelor I iunie ,şi pînă în prezent eco­
Toamnă bogată. de consum, studii care au nece­ nomii de 200.000 lei. Cu bune
sitat gindire tehnică, multe rezultate s-aii soldat şi măsuri­
calcule, eforturi. Timpul scurs le aplicate în vederea reducerii
1 1 * din acest an însă a demonstrat consumului de aer comprimat.
contrariul. La explozivi s-au In zona Musariu au fost sus­
Tăierea oţelului cu
pendate schimburile mici prin
realizat economii in valoare de
Apartamente ajutorul pulberii de fier de mină a fost redus cu 2.500 aplatizarea vîrfului de sarcină
103.000.4ei, consumul de lemn
realizîndu-se o economie
de
160.000 lei. Gospodărirea raţio­
pneumatică valoarea economii­
noi in oraşul Mai trebuie să şi ari La Uzina „Tehnofrlg" din ficultăţilor întîmpinate in tim­ mc., iar la energie electrică şi nală a energiei pneumatice s-a
soldat, de asemenea, cu efecte
lor se ridică la 445.000 lei.
Cluj se aplică o metodă origi­ pul debitării laminatelor de o­ Cum au fost posibile aceste pozitive, pierderile fiind redu­
nală de tăiere a oţelurilor Ino­ ţel sub flacără consta în forma­ se cu 185.000 lei.
Cooperativele agricole de producţie din Bârâşti se lucrea­ re au rămas în urmă cu execu­ xidabile şi retractare utilizate rea unui strat de zgură în sec­ realizări ? — Pierdeam de două ori —
Petroşani producţie din raionul Haţeg . ză numai cu un singur tractor. tarea arăturilor tocmai fiindcă în construcţia agregatelor fri­ ţiunea de tăiere care se soli­ consumurile in cadrul acţiunii ne-a spus inginerul Lazâr A­
— S-au analizat critic toate
şi-au prevăzut să execute în a- .
nu au fost mobilizaţi oamenii
cest an ogoare de toamnă pe Cel de-al doilea de aproape o la eliberarea terenului, după gorifice. Metoda constă In in­ difica In momentul operaţiei. de organizare ştiinţifică a pro­ vram din cadrul serviciului
sâptâmînâ este defect. „Am
tehnic. Pe de o parte se con­
suprafaţa de 4.700 hectare. Ac­ fost foarte vitregiţi .de ajuto- sultarea în flacăra oxiacetilcni- Insuflindu-se o dală cu jetul de ducţiei şi a muncii — ne-a de­
In oraşul Petroşani a fost ţiunea s-a oprit„însâ la plani­ .rul S.M.T.-ului în.campania de cum sînt şi cooperative care că. a unei anumite doze de oxigen pulbere de fler. aceasta clarat inginerul Virgil Pilner sumau prea mulţi explozivi, iar
pe de altă parte, diluţia mine­
dat in folosinţă un bloc turn ficare şi în măsură prea mică toamnă din acest an" — ne-a deşi au încheiat campania de pulbere de fier, care determi­ se aliază cu zgura. Înlesnind din cadrul compartimentului reului era ridicată datorită
semănat pe dala de 15 octom­
cu 10 etaje şi 66 apartamen­ s-a trecut la materializarea .ei spus inginerul Liviu Gîrbea. brie, avînd reale posibilităţi nă ridicarea temperaturii de şi rtdlcînd substanţial calitatea de cercetare — s-au întocmit sfârîmării lui prin împuşcarea
în teren. Cu tot timpul favo­ Lipsa unui muncitor calificat tăiere. In practica de pînă a­ tăierii. Consumul de oxigen şi studii şi s-au stabilit căile prin
te. Printre noii locatari se rabil din această toamnă,, în care să lucreze pe tractor face de terminare a arăturilor, mai cum. tăierea oţelurilor înalt a- care se pot reduce consumuri­ excesivă. S-au întocmit sche­
numără Constantin Bogdan, raionul Haţeg pînă în ziua, de ca utilajul să nu poată fi folo­ au şi acum importante restan­ Hale. avînd o grosime de peste acetilenă se reduce considera­ le specifice. • me de puşcare noi ; de gospo­
ţe. Asemenea cazuri pot fi în*
dărirea raţională a explozivilor
miner la EM Dîlja, Aurel 7 noiembrie a.c. nu s-au arat sit la întreaga lui capacitate.' tîlnite la Bretea Română şi 10 mm, nu era posibilă decfl bil. mărindu-se în acelaşi timp — Cu alte cuvinte s-a de­ răspunde material fiecare ar­
Frăţilă, muncitor la Fabri­ decît 2 700 hectare din care Cooperatorii .din,Sîmpetru au Rîul Alb. cu abrazive speciale. Cauza di­ productivitatea muncii. monstrat că se poate. tificier sau şef de brigadă ; se
peste 40 la suta au fost execu­
ca de piinc din Petroşani, aşteptat luna noiernbrie pentru Misiunea organelor agricole urmăreşte cu deosebită atenţie
tate după recoltarea cerealelor — Da. O vreme s-a crezut
plasarea corectă a găurilor în
Vasile Chirculescu, profesor, păioase. Faţă de posibilităţile a recolta porumbul. Din, lipsa raionale nu este numai de a frontul de lucru. Cele aproape
trece prin unităţi asemenea u­
terenului' eliberat tractoarele
şi alţi oameni ai muncii din existente, realizările sint ne- ! au staf la sediul brigăzii-nefo­ nor vizitatori ci de a observa 90.000 lei economii realizate la
satisfăcătoare. . , . f ;
Valea Jiului. ' losite. Cind însă ş-a creat front lipsurile, de a analiza cauzele acest capitol vorbesc de la sine
In multe unităţi, care deşi '• deL lucru două dintre ele' s-au care au generat aceste neajun­ despre eficienţa economică a
' B RUSALIN au o dotare tehnică corespun- . defectat. Aşa se face că la Sim- suri şi a lua măsurile cuvenite măsurilor aplicate.
corespondent zâtoare, ritmul lucrării nu de- ; petru nu s-au executat ogoare pentru îndreptarea lor. Atît U­ — Rocile din cîmpul minier
de toamnă pe nici un hectar
niunea raională cit şi consiliul
păşeşte 2-3 hectare pe zi. din cele 20 planificate. agricol raional, se mulţumesc Barza — relata inginerul A-
La cooperativa agricolă de Anchetă realizată de
O situaţie asemănătoare am să înregistreze datele din teren
întîlnit şi la Riu de Mori, unde şi uită de principala lor misiu­ S. POP
de-abia acum s-au recoltat car­ ne, aceea de a da un ajutor
tofii, iar porumbul, deşi cules, concret la locul de producţie. (Continuare fo pag. a 2-a)
nu s-a întreprins nimic pentru Un aspect care contravine cu
Finala celui de-a VIIMea ca tractoarele să lucreze pe su­ misiunea cadrelor tehnice este
şi acela câ nu se urmăresc în­
prafeţele râmase libere.
Mai există încă unităţi cum deaproape calitatea şi operati­
sint cele din Clopotiva şi Os­ vitatea executării lucrării. In K IE V
concurs al artiştilor amatori trov care nu au executat ară­ nici una din unităţile vizitate
turi nici pe terenurile elibera­ nu am'găsit pe: ingineri in Am ajuns la Kiev, intr-o
te de cereale pâioase. Astfel la cîmp la-locul de muncă. Nici duminică dimineoţă, după o
Clopotiva 27 hectare şi la Os­ din partea1 conducerii S.M.T, călătorie de două ore cu a-
(Vînduri ţtentui trov 100 hectare stau nearate rele. Aşa se explică de ce multe 1no nul. Prima cunoştinţă cu
nu .sînt -supravegheate tractoa­
încă din luna iulie de cind s-a
oraşul Kiev a fost, după cum
sînt defecte- şi ‘Stau nefolosite
secerat griul.
era şi de aşteptat, aeropor­
Principala cauză care frt- la sediile brigăzii sau in sta­ tul Clădire modernă, -cu săli
ţiune.
neazâ realizarea sarcinilor de
76uned&ara plan stabilite este slaba organi­ de răspundere se cere un spri­ de aşteptare spaţioase, res­
Din partea tuturor organelor
taurante, magazine cu obiecte
zare a muncii. In nici una din
unităţile amintite nu se vede jin concret, care să se mate­ de artizanat, noul aeroport,
sprijinul eficient dat de Uniu­ rializeze nu prin <vizite fugiti­ prin măreţia arhitecturii, ii
ve, ci prin luarea de măsuri 0-
In ultimele două zile, zia­ nea raională a cooperativelor perative în vederea terminării- familiarizează pe călător cu
oraşul în care va pătrunde
rul nostru a consemnat mul­ la mobilizarea braţelor de arăturilor. In oraşul Hunedoara funcţionează numeroase magazine comerciale unde s-au introdus după o jumătate de oră.
te din aprecierile elogioase muncă. Sînt unităţi ca cele din forme avansate de deservire, printre care şi expunerea deschisă a mărfurilor, aşa cum este
pe care oameni de speciali­ Toteşti, Demsuş, Peşteana ca* Ing. ŞT. CRĂCIUN şl la unitatea de galanterie nr. 75.
tate, aflaţi la masa juriului
finalei celui de-al VlII-lea
concurs, le-au făcut la adre­
sa formaţiilor hunedorene. cum, putem 2ugrâvi mai des
Ne place ca în jur totul să
Cuvinte calde, pline de în­ fie frumos, agreabil, plăcut. pereţii, în culori mai vii, paste­
demn, cuvinte din care am Acasă, pe stradă, in magazin, AMBIANŢA ESTETICA A late. Putem pune şi un tablou
desprins o înţelegere şi pre­ la cinematograf şi oriunde înfâţişînd frumuseţi peisagisti­
ţuire deosebite pentru fol­ ne-am duce. Aceasta se cheamă ce locale, vaze, ghivece cu Drumul ae la aeroport pi-
clorul nostru hunedorean, sete de frumos şi caracterizea­ flori etc. In foarte multe co­ nă in oraş este deosebit de
pentru cei care cu talent şi ză întreaga colectivitate. Preo­ fetării, bufete, restaurante nu plăcut in aceste zile de toam­
măiestrie l-au făcut să tră­ cuparea pentru a da mediului găseşti decît liste de preţuri, nă, mai ales că o bună parte
iască şi sâ-1 redea in toată ambiant (începînd de la cămi­ LO CAim iO R PUBLICE afişe cu, „cîntatul interzis în trece prin păduri care au
originalitatea lui. Vorbin- nul familial şi pînă la strada, îmbrăcat haina ruginie. Tre­
du-ne despre prezenţa în fi­ parcul oraşului) o linie cît mai local" şi altceva nimic. Nici cem pe unul din cele 125 dc
nala concursului a corului atrăgătoare, modernă şi odihni­ tr-alta. arătau ca după o noap­ cîteva clipe de recreere, linişlc I Mercaş (pe care l-am întil- măcar reclama, care ar trebui poduri care leagă oraşul de
Combinatului siderurgic din toare, care să desfete sufletul, te de nuntă. Si’ erau orele 14 in tovărăşia unui pahar de vin nit la bufeiul Expres din De­ să fie la ea acasă, nu se bucură pe malul sting, cu cel de pe
Hunedoara, profesorul de privirea e remarcabilă Toţi cind localul'e mai puţin cău­ sau bere Ca atare, trebuie să-i va). De cînd îl ştiu tot aşa este. Ic? atenţie. malul drept al Niprului şi
muzică Nicolae Chiţoran, de sintem martorii unei asemenea tat. In concluzie , o atmosferă oferim un cadru adecvat, civi nu s-a schimbat nimic aici curind ajungem in centrul
Ia Uniunea Generală a Sin­ căutări. imbîcsită, neprimitoare. lizat. Mobilierul este vechi, stricat Rămînc la latitudinea organi- oraşului.
dicatelor, sublinia : Notă distonantă fac insă u­ Se pare că uriii oameni puşi Aceeaşi atmosferă greoaie unt, instalaţiile improvizate /.n ţii lor comerciale, a şefilor de Kievul te impresionează
— Numai cuvinte elogioa­ nele locurj care. din păcale. răspundă de buna desfăşu­ sumbră degajă şi alte localui: Ţinînd seama de faptul că se unităţi în ce mod şi manieră prin bogăţia vegetaţiei sale.
se la adresa corului C. S. H. sînt-foarte des vizitate de către rare a comerţului văd în acti ca : bufetele Expres şi Ardea­ iflă în centrul oraşului Devii pot arhenaja şi decora interioa­ De altfel, este considerat, pe
Repertoriul său variat, dar marea masă de cetăţeni. K vitatea lor numai şi numai lul dm Hunedoara. Retezat şi u deasupra e hotel, unde Ira* drept cuvînt, ca unul din ce­
destul de dificil, a sunat per­ vorba de localurile publice. realizarea planului, trecînd cu Expres din Deva, Rapid dii ■imiţi linişti se impune mai rele localurilor. Să reţinem că le mai bogate oraşe in par­
fect. Foarte omogen, un e- Zilele trecute am intrat la vederea unele aspecte esenţia­ Simeria şi altele. In acestea iiuliâ grijă şi atenţie. Şi asta de felul cum îl primim pe cli­ curi si grădini din U R S.S.
thiUbru admirabil. Prelucra­ restaurantul .Parc" din Sime­ le în acest domeniu. Nu e des­ curăţenia lasă de dorit, pereţi' ■ît mai curind. ent, adică de ambianţa pe care
rea — suita de cîntece pă- ria. Atmosferă dezolantă. O tul să afişezi liste cu preţul sint murdari, lăzi de bere stan Subscriem şi noi la această i-o oferim, depinde prestigiul O cifră este grăitoare în a-
ilurcncştî — a fost o adevă­ foame ciclopică să fi avut şi îţi menidrilor şi a băuturilor pe aruncate în ţoale colţurile şi propunere pe care am vrea-o unităţii, „vadul" pe care şi-l cest sens — la fiecare locui­
tor revin 360 mp de zonă
rată bijuterie. pierea, uitîndu-te la pereţi. Nu care le oferi clienţilor, ci tre­ cite allele. care numai reclamă pusă îp practică. poale crea. de care, credem, verde. Şi in rodrul acesto
se ştie de cînd n-au mai fosi buie să ie gindeşti şi la aspec­ bună nu fac unităţilor respec­ Nu zice nimeni să facem pe­
LUCIA LICIU tive. nu sîn< indiferenţi. ALEXANDRI» GÎNJU
zugrăviţi. Am fi vrut să între­ tul localului, astfel ca el să fie reţi din mozaic, marmură, lam­
Invirlita de la Sebeş (Continuare in pag. a 3-a). băm responsabilul, dar nu era cit mai primitor, mai agreabil — Vin deseori aici pentru a briuri din cine ştie ce esenţă
aici. Mesele, bâgale una în- Cetăţeanul vrea să-şi petreacă lua masa, ne-a spus cetăţeanul de lemn rar şi altele. Dar ori­ GH. JURCÂ (Continuare în pag a 4-a)