Page 32 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3997

CRITICII PUSA Simpozion

pe teme

Cu o jumătate de oră îna­ le. De asemenea, secţia este le. cadrul de probleme dezbă­ parametrii proiectaţi ? Dc ce
inte de începerea adunări) co­ în curs de dezvoltare şj mo­ tut in adunarea de alegeri de calitatea unor produse este sla­ zoovelerinate
muniştilor din secţia circulare dernizare. Se introduc pe sca­ ia secţia circulare II. Aşa cum bă ? Cine este vinovot pentru
II a fabricii „Sebeş" am în- ră largă maşim perfecţionate au fost însă discutate lipsurile acestea ? Dc ce conducerea
tîlnit în vestiar un muncitor cu mare productivitate, care ce se manifestă sici nu dă ga­ secţiei şi, în ultimă instanţă, Dc două zile, la Caso a­
care. pregâtjndu-se de pleca­ Insă din cauza slabei exploa­ ranţia că ele vor fi înlătura­ conducerea întreprinderii nu gronomului din Mintia sc
re acasă, se spăla. L-am între­ tări şi întreţineri lucrează te în viitor. Spunem acest lu­ s-au ocupat de pregătirea ca­ desfăşoară din iniţiativa
bat ; mult sub parametrii proiectaţi. cru întrucît vechiul birou al drelor înainte ca secţia să în­ Consiliului agricol, regional
— Aveţi apă caldă ? Multe necazuri produce ca­ organizaţiei de bază nu a cul­ tre in procesul dezvoltării şi un simpozion pe teme zo-
— Citeodată... litatea slabă a produselor. In tivat în rindul membrilor de modernizării ? Cum a muncit oveterinare. Iau parte circa
— De ce nu criticaţi aceas­ timp de 10 luni aproape 200.000 partid intransigenţa faţă de biroul organizaţiei dc bază 80 medici veterinari şi ingi­
tă lipsă ? perechi de ciorapi au fost în­ lipsuri, nu a stimulat folosi­ pentru preîntîmpînarea situa­ neri zootehnişti din unităţile
agricole şi circumscripţiile
— Apoi, e greu... te au in cadrate la calitatea a U-a nu­ rea cu curaj a armei criticii ţiilor existente ? Dc ce acesta veterinare din regiune, vice­
vedere... mai din cauză că operaţia de şi autocriticii comuniste pen­ nu n dat dovadă de spirit de preşedinţi de la consiliile a­
Este acesta un fapt izolat tricotat se execută neîngrijit tru curmarea stărilor necores­ prevedere ? gricole şj specialişti de la
sau ceva caracteristic 7 Deo­ Adunarea generală a con- punzătoare de lucruri O ex­ lalâ numai cîteva întrebări Laboratorul regional veteri­
camdată lăsăm să vorbească cărora adunarea de alegeri nar şi Centrul de reproduc­
lucrările adunării generale de trebuia să le dea răspuns, tră- ţie şi selecţie. Tarticipâ. de
la secţia circulare II. gînd cu toată seriozitatea !a asemenea, profesori univer­
Dezbaterile, începînd cu pre­ Adunări de dări de seamă şi răspundere pe cei vinovaţi şi sitari, doctori în ştiinţe şi
zentarea dării de seamă asupra stabilind cu precizie direcţiile ingineri de la Consiliul Su­
activităţii biroului şi a între­ în care trebuie acţionat ime­ perior al Agriculturii, Insti­
gii organizaţii de baza de la
ultimele alegeri, şi terminînd alegeri in organizaţiile de partid diat şi în perspectivă, precum înainte de a fi expediat beneficiarilor, un nou lot de maşini de cusut .Ileana", fabricate la tutul agronomic Cluj, Insti­
şi mijloacele ce trebuie folo­
tutul „Pastcur" Bucureşti şi
cu concluziile, au scos in evi­ site pentru aceasta. Uzinele mecanice Cugir, este pus în faţa unui exigent examen — cel al controlului cali­ Laboratorul central de con­
denţă cîteva din succesele pe Cu alte cuvinte enunţarea tăţii. trolul alimentaţiei şi furaje­
care colectivul acestei secţii lipsurilor trebuia înlocuită cu In fotografie: Dumitru Trifa, dc la U.M, Cugir, execută controlul calităţii montajului lor Bucureşti,
le-a obţinut în perioada la ca­ chls că o mare gamă a defec­ presie a aceslei situaţii este o analiză concretă, combativă, maşinilor dc cusut „Ileana".
re ne referim. In timp de 10 ţiunilor amintite se datoresc adunarea de alegeri. la obiect a realităţii.
luni au fost date peste pjan preocupării slabe pentru cali­ Cum a fost folosită critica Iată, deci, cum au fost tra­
73.000 perechi de ciorapi, sar­ ficarea şi ridicarea calificării şi autocritica — această pu­ tate în darea de seamă pro­
cina cu privire la calitate a ajutorilor de maiştri şi mun­ ternică armă pusă la îndemî- blemele majore ale secţiei. Pe
fost şi ea depăşită. Producti­ citoarelor. Ajutorii' de maiş­ na comuniştilor de către în­ aceeaşi linie s-au desfăşurat 5» R eevalu area unui dramaturg meni; ei, înfrîngîndu-şi chiar
vitatea muncii a sporit consi­ tri, pe lîngă faptul că au zone săşi natura regulilor şi norme­ discul iile, lucru deloc întîmplă- cele mai aprinse sentimente de
dragoste pentru a putea lupta
derabil îa unele faze de lu­ de deservire mai mici decît lor vieţii interne de partid, de tor. Una din trăsăturile carac­ pentru ţară Elena Jitcov adu­
cru. In decurs de un an sec­ în alte întreprinderi similare, către democraţia internă de teristice ale dezbaterilor a fost ce pe scenă farmecul fizic şi
ţia a livrat pentru export nici maşinile ce le sînt încre­ partid ? aceea că aproape toţi tova­ moral al Ilenei Cosinzeana.
480.000 perechi de ciorapi. dinţate nu le întreţin în con­ Vom încerca să dăm răspuns răşii care au luat r.uvîntul. du­ FAT-FRSJM OS“ gingăşia gestului celei ce şi-a
In esenţă acestea sînt suc­ diţii bune. acestei chestiuni pornind de Ia pă ce enunţau cîteva lipsuri, dobi/idit din vremi depărtat#
cesele economice enunţateîna- Problema calificării şi rîdî realităţile existente în secţia îneheiau prin a-şi iua angaja­ admiraţia atîtor generaţi] de
dunare. Apoi, întreaga aten­ cârij nivelului de calificare al în care acţionează organizaţia mentul ca pe viitor să lupte cititori şi ascultători ai basmu­
ţie a fost îndreptată spre lip­ oamenilor se pune cu şi mal de bază, precum şi de la mo­ pentru înlăturarea lor. Acest Dacă ar trebui să precizăm, lirism pasional în dramele lui nostru. In rolul lui Melin-
surile ce se mai manifestă în multă acuitate in viitorul a­ dul în care au fost tratate ele mod stereotip, impersonal de mai bine-zis să relevăm, de la dragostei. t.e. actorul Ion Roxin râmîne
activitatea comuniştilor, a co­ propiat. avîndu-se în vedere în adunarea de alegeri. a trata problemele nu vizează bun început, meritul esenţial d8 HORIA FURTUNA Construcţia piesei - acţiu­ pe alocuri le exteriorul perso­
lectivului. Este In firea comu­ dezvoltarea in perspectivă a Vechiul birou a considerat atit măiestria în expunerea î- al spectacolului cu piesa „Fât- nea cu episoadele ei, eroii,-ma­ najului, jocul lui suferind de
niştilor să ia poziţie critică, secţiei : numai în acest ultim că simpla înşiruire în darea deilor. ci mai ales — şi aici Krumos" de Horia Furtună, nifestările lor, limbajul folosit lipsă de unitate, deşi există în
combativă, necruţătoare faţă trimestru vor fl instalate 100. de seamă a unor fapte nega­ este esenţa chestiunii — cu-, realizat de colectivul teatrului contribuţiilor menite să rea­ — se bazează pe elemente ale spectacol cîteva momente in
de manifestările şi tendinţele iar în cursul anilor viitori — tive este suficientă pentru ca rajul de a spune lucrurilor pe din Petroşani, fără să fim um­ ducă într-o mai largă circula­ basmelor populare româneşti. care el reuşeşte să convingă
negative La prima vedere aşa alte 200 de maşini noi, dez- critica şi autocritica să-şi a­ nume, de a spune deschis cine briţi de ezitări, ne-am opri la ţie, numele lui Horia Furtună. Peripeţiile prin care trec Făt prin robusteţe şi un plus de
s-n inţimpJat şi in adunarea voltîndu-se astfel considerabil tingă scopul. este vinovat pentru lipsurile a menţiona surpriza spectato­ Montarea acestei piese consti­ Frumos şi tovarăşii săi. de la vitalitate în gesturi. Vorbind
de care este vorba. An fost secţia. Limitarea criticii doar Ia discutate. Lipsa acestui curaj, rului, trăirea, şi de ce n-am tuie o preţioasă contribuţie la salvarea tinere] Mioara, aleasă despre Ştefania Donca în rolul
scoase în evidenţă lipsuri ce In secţie se constată multe simpla enunţare a faptelor, ne- tendinţa de tratare la supra­ recunoaşte-o, satisfacţia lui restabilirea realelor dimensi­ pentru a f( adusă drept sacri- lui Aghiuţă, nu putem să nu
ţin de preocupările majore ale abateri de la disciplina mun­ încercind să arăţi cauzele lcr faţă a problemelor, fără atin­ pe plan emoţional provocată scoatem în evidenţă jocul ei
colectivului, lată numai cîte­ cii : se dau produse de mărimi şi mai ales cine se face vino­ gerea punctului nevralgic nu de întîlnirea cu o lucrare dra­ plin de dezinvoltură, uimitoare
matică frumoasă, din trecutul
va. şi modele în afara sarcinilor vat. nu înseamnă altceva de­ au nimic comun cu principia­ nu prea îndepărtat al teatru­ siguranţă, copleşind spectatorii
Dintr-o simplă comparaţie de plan în detrimentul unor cît să toceşti ascuţişul criticii, litatea comunistă. lui românesc. Recenta premi­ Noua premieră prin firescul şi naturaleţea a-
rezultă că aceleaşi maşini lu­ sortimente cerute la export şi să faci din critică o armă că­ Noul birou care a fost ales eră, împreună cu volumul dc pariliei în scenă. Tînâra Ivo/i-
crează cu un randament mai pe piaţa internă, se pierde reia ii lipseşte încărcătura şi va putea determina îmbună­ versuri „Balada lunii", apărut ne Bertola-Podoleanu a avut
mic în această secţie declt în mult din timpul de lucru — ţinta. Acest mod de ar folosi tăţirea muncii numai adoptînd anul acesta, la care se mai a­ de îndeplinit o misiune sufi­
întreprinderile similare din unii dorm în schimbul de critica este similar cu r pune­ o poziţie intransigentă, com­ daugă cîteva însemnări publi­ a teatrului din Petroşani cient de dificilă. Trăirile pu­
ţară. Aceasta, din cauza nor­ noapte, alţii fumează intermi­ rea armei la rastel. efectul fi­ bativă, deschisă şi fermă faţă cate în presa noastră (menţio­ ternice, starea sufletească —
melor mici şi a zonei reduse nabil pe culoare etc, etc. ind acelaşi. de neajunsuri. năm îndeosebi medalionul scris necontenit balans între spaima
în care lucrează muncitoare­ Acesta este, în linii genera­ Dc ce maşinile lucrează sub C. ARMEANU de nnetnl si filozoful Eueenili de moarte şi speranţa salvării
— a Mioarei a găsit totuşi o
uni ale unei valori literare, ale fidu Zmeului, lungul drum că­ Întruchipare scenică fericită
unei personalităţi artistice ne­ tre castelul unde se afla ador­ prin prezenţa tinerei absolven­
glijată un timp orj sporadic mită Ileana Cosinzeana, lupta te. Şi totuşi, poate momentul
privită numai sub auspiciile u­ pentru alungarea armatelor cel mai impresionant în desfă­
nâpraznicului Zmeu. venite să
nei singure muze. cotropească ţara, pînă la fina­ şurarea spectacolului îl aduce
Pîrghii importante drăgostit de frumuseţea Şl linia lul tragic al piesei, găsesc o fe* actriţa Elisabeta Belba — ma­
Liric prin temperament, în­
ma Mioarei — al cărei blestem
melodică a folclorului româ­
nesc, de trecutul vitejesc el ricită transpunere scenică. Şi greu ca o poartă a nopţii, Iasă
aici merită apreciată strădania
o impresie de neuitat. Drama­
neamului nostru şi urmînd e­ regizorului Mihalţ Zirra, care tismul piese] atinge prin apa­
xemplul unor dramaturgi ca a adoptat o poziţie cercetătoa­ riţia ei, punctul cel mai înalt.
Delavrancea şi mai oles Victor re şi îndrăzneaţă faţă de pie­ Celelalte personaje, purtînd
Eftimiu, Horia Furtună a în­
p e n tru s p o rire a zestrat dramaturgia noastră cu să, dîndu-i mal multa densita­ pume simbolice, reprezenlînd
oameni din popor cu aspiraţi­
te şj ritm, dezvăluind noi va­
cîteva piese, substanţa temati­
că a două dintre acestea extrâ- ' tenţe în posibilităţile de inves­ ile, cu greutăţile şi cu credin­
tigare dramatică şi interpreta­
ţele lor, Tei-Legânat, Graur.
gînd-o din bogata zestre a fol­ re a colectivului de actori. Im­ Licurici, Florea, Andrei. Pre­
clorului nostru. E vorba de presionează cu adevărat, pe cei da, în interpretarea actorilor
„Făt Frumos" şi .„Pâgalâ" — . ce asistă la ^ectacol, dezvălu­ Vasile Iiaşeganu, Florin Plaur.
pecetea folclorică observîn-
p r o d u c ţie i a g r ic o le du-se 'pînă şi în tiffil. din text, ce în unele cazuri — şi Nicolae Nicoiae. pe par­
Dumitru Drâcea, Vajer Donca
adine patriotică
irea eroică,
Ceea ce trebuie subliniat în
cazul piesei .Făt Frumos\ a monologul „Român eşti" rostit t cursul întregii desfăşurări a
piesei, evoluează firesc, con­
de Făt Frumos — capătă un
cărei premieră avea loc pe sce­ corespondent scenic puternic, tribuind astfel Ia unitatea
(Urmare dîn pag. 1) cole de producţie sectorul zootehnic s-a dez­ na Teatrului Naţional din Bu­ memorabil. Patriotismul. înţe­ spectacolului. Miliai Clita
voltat an de an, producţiile realizate nu sînt cureşti în martie 1924, este lepciunea. dar şi neliniştile su­ (Spulberâ-Vînt), C. Dumitra
pe măsura posibilităţilor. Cantitatea de lapte faptul că ea se înscrie în fleteşti ale iul Fât-Fruinos gă- (Albu), Carmen Tăutu (Prîslea),
capacitate tipurile noi de maşini. Irigaţiile, o pe cap de vacă furajată este încă mică, ani­ curentul reacţiei poetice iscate se.se o fericită transpunere sce­ Felicia Donca (Scufiţa Roşie),
metodă sigură de combatere a secetei şi de malele se valorifică la greutăţi neeconomicoa- Ln dramaturgia europeană în nică prin efortul actorului Mar­ Paulina Codreanu (Cenuşerea-
mărire a producţiei la hectar nu sînt extinse se. Experienţa unor unităţi fruntaşe ca cele primii ani ai veacului nostru, cel Popa. In interpretarea Iui, sn), Li 1 i Urseanu (Smaranda)
în mod corespunzător, deşi regiunea Hunedoa­ din Simeria, Orâştie, Teiuş, Boşorod, Boz (ra­ reacţie ce a dus atît la dezrol- Făt Frumos apare aşa cum îl şi Julieta C.eorgică (Dochia)
ra este brăzdată în lung şi lat de ape. Nici ionul Ilia), Cîlnic, Miercurea etc. trebuie extin­ tarea teatrului' simbolist, cu ştjm din basmele copilăriei, sînt ceilalţi actori ce îşi aduc
chiar acolo unde s-au făcut amenajările nece­ să Şi în celelalte cooperative agricole. armoniile sale muzicale dizol­ „viteaz, cu vorba caldă şi su­ contribuţia la realizarea acestui'
sare, în acest an nu s-a irigat terenul. In perioada actuală, cînd prind formă defi­ Şanlierul de construcţii nr. 3 Vulcan: Aspect de la ame­ vate înlr-o densă atmosferă fe­ fletul frumos", stâpinit de o spectacol, ce s-a bucurat de
In acelaşi timp, avem mari suprafeţe cu nitivă planurile de producţie, va trebui ca najarea terenului din jurul blocurilor recent terminate. erică, cît şi îa apariţia unu» mare dragoste de ţară şi de oa­ o bună primire din partea pu­
Foto : V. ONOIU
exces de umiditate în raioanele Ilia, Orâştie, specialiştii din unităţile cooperatiste să asigu­ blicului.
Alba. oraşul regional Deva pentru desecarea re o justă orientare a dezvoltării ramurilor Amintim, In final, scenogra­
cărora nu s-a întreprins încă nimic. Se negli­ după specificul unităţii şi cerinţele economiei fia semnată de Aurel Florea
jează chiar şi vechile amenajări făcute in a­ naţionale. rilor în general Aceasta deno­ care a avut un merit şi un a­
cest scop, ceea ce dă naştere unor pierderi O atenţie sporită trebuie acordată în con­ ROLUL CONTINUITĂŢII tă preocupore. Măsura luată port deosebite în rezolvarea e­
însemnate de recoltă. tinuare introducerii şi extinderii în cultură de a se stabili norme reale de voluţiei scenice a personajelor.
Specialiştii noştri nu-şi spun euvintul cu a şoimilor intensive şi a hibrizilor cei mai consum la nivelul secţiilor şi
sectoarelor s-a dovedit oportu­
fermitate şi holărîre in elaborarea sarcinilor productivi. Cunoscut fiind rolul pâmîntului, nă deoarece a dus la creşterea N. DKAGAN
de pion. Există tendinţa de a se planiticn pro­ ca mijloc principal al producţiei agricole, va (Urmare din pag. I) Se foloseşte pe scară tot mai desprinderea Joj\ pe de altă interesului pentru gospodărirea
ducţii mai mici faţă de posibilităţile existente, trebui ca o bună parte din fondurile de in­ largă lemnul impregnat, a că­ parte, prin aplicarea toreretU' materialelor. Cred Insă că este
lucru ce nu mobilizează pe lucrătorii ogoare­ vestiţii ce vor fi repartizate să fie folosite pen­ vram — se caracterizează în rui durată de întrebuinţare a­ lui 6e elimină consumul de moi economic ca întreaga can­
lor. tru sporirea mijloacelor de mecanizate şi chi­ genera) prin stabilitate. Avem junge pînă la 5 ani, prefabrica­ lemn. Aceste considerente au titate de lemn ce se foloseşte Absolvenţii
Mari rezerve există în dezvoltarea zooteh­ mizare, pentru extinderea lucrărilor de îmbu­ destul de puţine locuri de mun­ tele din beton la susţinerea lu­ determinat măsura luată de în subteran să fie impregnată.
conducerea întreprinderii de a
niei şi a hortiviticulturii, ramuri care pot şi nătăţiri funciare. că unde se înregistrează pre­ crărilor miniere orizontale şi .Eficienţa economică ridicată a
trebuie să aducă venituri importante unităţi­ Consiliile agricole şi sfaturile populare co­ siuni mari care necesilă sus­ verticale, precum şi piatra bru­ fi confecţionate aparate de torr aplicării torcretului şi a utiliză­
lor cooperatiste. Avem suprafeţe însemnate în munale au datoria să se preocupe cu mai mul­ ţinere rigidă Evident că penr tă pentru ridicarea rostogoale- cretat oare să răspundă condi­ rii armăturilor metalice a fost la tejghea
pantă al căror potenţial economic poate fi tă grijă şi de dezvoltarea agriculturii din zona tru asigurarea unor condiţii ior. ţiilor noastre de zâcâmmt. De­ deja demonstrată. Dar asta-nu
foarte b;ne pus în valoare prin plantaţii de n.eeooperat)vizată. Aici se creşte un mare nu­ optime de securitate trebuie e­ — La Barza s-au făcut expe­ ja au fost executate 10 aseme­ este suficient. Spun aceasta In acest an, Şcoala profe­
vii şi pomi. Aşa sînt versantul drept al rîu- măr de animaLe, există livezi întinse de pomi, xecutat un volum mare de lu­ rimentări în vederea aplicării nea aparate care au fost puse pentru că în unele sectoare u­ sională comercială din Pe­
în lucru. Consider că în viitor
lui Mureş, de la Vinţ şi pînă la Geoagiu şi ceea ee necesită ca masurile agrozootehnice crări de susţinere. Dar din stu­ şi extinderii metodei de susţii aplicarea torcretului la susţi­ tilizarea noilor materiale de troşani a dat IOC absolvenţi
uere prin (torcretare. Care sînt
versantul drept al Secaşului, dc la Miercurea înaintate să fie aplicate şi aici. diile întocmite s-a desprins susţinere se face cu destule re­ în ramura alimentară, pro­
pînă la Sebeş, care ar putea fi plantaţi pe te­ Prin grija permanentă a partidului şi sta­ concluzia că în condiţiile noas­ concluziile ce le-aţi desprins nerea lucrărilor miniere «e va zerve. duse industriale şî alimen­
rase cu pomi şi viţă de vie şi ar constitui o tului nostru, în condiţiile creşterii bazej teh­ tre lemnul poale fi înlocuit cu şi în ce stadiu se află aplicarea solda cu eficienţă economică Deci s-a demonstrat că şi la taţie publică. Ei au fost în­
sursă importantă de venituri pentru unităţile nice a agriculturii, rolul şi răspunderea spe­ aite materiale care au o durată acestei metode ? ridicată. Barza se pot reduce consumu­ cadraţi dc cuiînd în reţeaua
respective. Astfel dc suprafeţe există In toate cialiştilor faţă de dezvoltarea agriculturii mai mare de întrebuinţare ne- — Personal apreciez că Am solicitat părerea contabi­ rile de materiale, că condiţiile comercială din regiune, du­
raioanele. fîlnd necesară întreţinerea lor. structura rocilor de la Barza se lului şef al întreprinderii, tov. pă cum urmează : 37 Ia Pe­
creşte şi mai mult. Ei trebuie să fie promo­ — Ne-am orientat în mod pretează perfect consolidării Ghcorghe Todca, pentru a ve­ specifice, studiate cu atenţie,
Creşterea animalelor pe aceste meleaguri a torii noului în agricultură, pentru a smulge special spre acele materiale — prin toreretare. Toreretul dea ce efect economic a avut nu mai sînt obsLacole, ci oferă troşani, 27 la Hunedoara, 20
fost una din preocupările de bază ale ţărani­ a completat inginerul Grigorc joacă rolul unui bun izolator. aplicarea măsurilor luate pen­ posibilităţi noi de utilizare eco­ la Deva, iar ceilalţi Ia Brad,
lor, fiind recunoscuţi pentru producţia ■ de pâmîntului roade bogate necesare satisfacerii Beşoan, şeful serviciului tehnic Aerul umed din subteran nu tru reducerea consumurilor nomicoasă a materialelor. Dar, Alba lulia şi in alte locali­
lapte, carne şi lînă. Această tradiţie trebuie nevoilor creseînde ale populaţiei şj ale econo­ — care să nu fie supuse degra­ mai pâLrunde astfel în fisurile specifice. aşa cum spunea contabilul şef, tăţi.
Majoritatea absolvenţilor
continuată. Cu toate că în cooperativele agri­ miei. dării apelor acide din subteran. din rocă, fiind practic evitată — Calculele preţului de cost timpul în care se trece de la încadraţi in cîmpul muncii,
nu sînt încă încheiate — ni s-a experiment la aplicarea în ma­ fn specialităţile care s-au
să a măsurilor trebuie scurtat.
răspuns — dar pot să spun că La In această direcţie, rolul pre­ pregătit, au o calificare pro­
S-a redus durata aproape toate materialele s-au cumpănitor îl are continuita­ fesională corespunzătoare, a-
Se ştie doar că prezente U Alba lulia — deoarece auto­ nu ne mal Iau In Sebeş. Zi­ motivul d sînt prea aglome­ realizat economii faţă de nor­ tea, perseverenţa cu care se a- sigurînd o bună deservire
reparaţiilor ore eşte prima şi ceş mai ele­ buzul de pe ruta Castel ZJat- ceau ca să venim cu autobuzul raţi, dacă nu conducerea au­ mele stabilite. Ba mai mult, s-a plicâ şi urmăreşte fiecare mă­ cumpărătorilor.
mentară .obligaţie a elevilor. na — Alba, soseşte în oraş I.G.O. N-avem nimic împotri­ tobazei ? De ce conducătorul observat o scădere a consumu­ sură în parte.
In anul acesta, la secţia Dar mulţi dintre ei r— şi a­ abia Ia ora 7,48. Nu se poate vă- Pentru noi ar fi mai con­ auto, înainte de a pleca în
reparaţii metalice a DRUM ceştia sînt navetişti — sînt face un demers pentru ca el venabil dar autobuzele I.G.O. cursă pe un traseu nou, nu
Petroşani munca s-a orga­ puşi adesea în situaţia dc a să plece mai devreme ?" nu mai pleacă de aici pe la se interesează de numărul a-
nizat pe. baze noi. Celor nu o putea îndeplini Deşi ei — Dio Pianul de Sus tre- 7,20 şi 7,30 ca anul trecut". Ne- bonaţilnr şi staţiile de unde el
trei tehnicieni le-au fost urcă ? Ca să se încetăţenească
încredinjate sectoare bine acest obicei, nu se cer con­
conturate, de a căror acti­ ducerii autobazei eforturi deo­
vitate răspund In întrea­ sebite.
ga lor complexitate. In Şi la Liceul din Brad înva­
lor a început a se face nu­ N e c a z u r ile ţă elevi din satele învecinate.
plus, repartizarea lucrări­
mai pe categorii de utilaje. Dar cursele D,R,T.A. cu care
vin ei, circulă după progra­
O primă consecinţă a noii mul minerilor, elevii fiind ne­
organizări este reducerea voiţi să aştepte cîte două ore
substanţială a duratei re­ eletill©r navetişti pînă la începerea cursurilor şi
paraţiilor la toate catego­ altele după terminarea lor, fă­
riile de lucrări. Recent, e­ ră a mai socoti timpul în care
chipa condusă de Joun Fâ- se efectuează transportul.
nic, a terminat cu 10 zile — S-ar putea veni în ajuto­
mai devreme repararea u­ rul lor, declară tovarăşul Con­
nei locomotive de 200 cai se scoală mai de dimineaţă buie să plece autobuzul la ora cazurile elevilor navetişti stantin Rusii, directorul ad­
putere: echipa lui Aurel pentru a intra o dală cu cei­ 7, spuneau elevii de aici care le-am adus la cunoştinţă tova­ junct al liceului, dacă s-ar
La ban a reparai patru lo­ lalţi colegi în clasă, deşi exis­ învaţă la Sebeş. De cele mai răşului Alexandru Nan, ad­ face curse speciale numai pen­
comotive cu H zile înainte tă un orar bine stabilit în cir­ mijite ori însă plecăm pe la junctul şefului Autobazei tru elevi. Pe traseul Ribiţa-
de termen; echipa lui Con­ culaţia autobuzelor, orar caic 7,20 sau 7,30. Cîleodalâ mai a­ D.R.T.A. Sebeş. Iată şi răspun­ Cri.şnn, de pildă, sînt peste 20
stantin Cosl2che a execu­ ţine seama in mare parte st vem fericirea să călătorim nu sul primit : de elevi. La fej şi pe trase­
tat cu 0 zile mai devreme de programul lor ca abonaţi ru autobuzul, ci cu camionul. — Avem şi noi greutăţi ele Valea Bradului — Potîn-
repararea a două maşini de permanenţi, sînt frecvente ca­ Vara mai merge, dur acum Sînt 0 autobuze în reparaţie gnni şi Rişculiţa. Nu sînt ne­
încărcat ş.aun d. zurile cînd maî mujic frunţi aşteptăm iarna. Şi-apoî, în zi­ capitală şi nu ştim cînd le-om cesare deci autobuze de mare
De la IncppWul anului şi trebuie să stea plecate în faţa lele de tîrg, nu avem certitu­ primi. capacitate
pînă în prezent planul a profesorilor scuzîndu-se cu a­ dinea că ajungem la şcoală. Despre grija autobazei de a Propunerea nu parc să fie
fost îndeplinit in proporţie ceeaşi banală formulă : „iar «a Acelaşi neajuns îl întîmpin.î asigura abonaţilor la timp mij­ imposibil de realizat. Autoba­
de 105,fi la suin, realizîn- întârziat autobuzul". „Mai în şi elevii din SebeşeJ, Daia şi loacele de transport, nici un zele din regiunea noastră ar
du-şe în acelaşi timp o c- fiecare dimineaţă întârziem la Răhâu. Se ridică sempe de îr, cuvînt. Cine să-i tragă Ia râs trebui să studieze mai bine
conomic suplimentară la ore — ne scriu Sunzuianâ trebare şi pentru cel clin Lan pundere pe conducătorii auto posibilităţile ce Ie au pentru
preţul dc rost rle 171.000 Ghcorghe, Gălâdău Vasile şi crărn, deşi ei sînt mult mai care pleacă lîrziu din staţii a veni în ajutorul elevilor na­
lei. Bodea Florin de la Liceu) aproape : „Unii şoferi de la trec „în zbor" pe lîngă abo­ vetişti.
K liÂLŞAN „Horia, Cloşca şi Crişan" din O R IA . spuneau că la iarnă naţi (mai ales elevi) invocînd I. CIOBANU
corespondent Punct de întilnirc a strălucirii soarelui cu cea a Jerbelor din cuploarele otelăriei.
Foto : N. MOLDOVEANU