Page 35 - Drumul_socialismului_1967_11

- Biblioteca - ,
„ coW f*‘" '
ilofi»'3 \ PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
Solemnitatea mmi narii
PAGINA 4
de distincţii unor oameni

Dezbaterea proble­ de teatru la Consiliul de Stat
melor Orientului

Apropiat în La Consiliul de Stat a avut Atanasiu, Radu Beligan, Şte­
loo vineri solemnitatea inmî- fan Ciubotăraşu, Sică Alexan-
Consiliul de nAriI de ordine ale Republicii drescu, artiştilor emeriţi Mar-
Socialiste România unor oa­
ghit Koszegi şi Valerian Va-
meni de teatru. lentineanu şi actorului Rudolf
Securitate înaltele distincţii au fost în- Chati de la Teatrul de Stat
mînate de tovarăşul
QRGMI AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA ÎL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Stoica, preşedintele Consiliului din Sibiu.
Chivu
Pentru merite deosebite în
de Stat. domeniul artei dramatice, s-a
La solemnitate au fost pre­ acordat Ordinul „Meritul Cul­
zenţi, tovarăşii Emil Bodnaraş, tural" ci. a Il-a, a IlI-a, a
Produse membru al Comitetului Exe­ iV-a, a V-a şi „Ordinul Mun­
ANUL XIX. NR. 3999 SlMBĂTĂ 11 NOIEMBRIE 1967 cutiv, al Prezidiului Perma­ cii" ci. a rrr-a, unui număr de
nent al C.C. al P.C.R., prim-
187 de actori, regizori, direc­
pentru export vicepreşedintc al Consiliului tori de teatre, secretari lite­
de Miniştri, Manea Mănescu, rari. pictori scenografi, tehni­
membru supleant al Comite­ cieni de scenă.
întreprinderea româneas­
Dezbaterea documentelor Plenarei că de comerţ exterior „Ma- tului Executiv, secretar al C.C. lor, tovarăşul Chivu Stoica,
După înmînarea distincţii­
al P.C.R., Constanţa Crăciun,
şînoxport" a livrat recent vicepreşedinte al Consiliului în numele C.C. al P.C.R., al to­
unei firme din R.F. a Ger­ de Stat, Grigore Geamănu, varăşului Nicolae Ceauşescu,
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 maniei 145 betoniere U-100 secretarul Consiliului dc Stat. personal, al Consiliului de
şi a fncheiat noi contracte
Stat şi al guvernului, a felici­
Gheorghe
Stoica şi
Anton
in baza cărora va exporta Breîtenhofer — membri ai tat călduros pe cei decoraţi,
in Ungaria 1.000 vagoane Consiliului de Stat, Pompiliu urindu-le noi succese în ridi­
de marfă acoperite pe două Macovei — preşedintele Comi­ carea aitei şi creaţiei artistice
Dezvoltarea economiei soare de aer tip MC-5. Prin de secţie la C C. al P.C.R,, re­ pe culmi tot mai înalte, în fo­
osii şi in Fran|a compre-
tetului de Stat pentru Cultu­
ră şi Artă, Ion Stoian — şef
losul poporului şî patriei noas­
întreprinderii
intermediul
tre.
„Mîneralimportcxport", au
In numele celor distinşi, au
prezentanţi ai conducerii Uniu­
implică forme superi­ fost expediate in Cehoslova­ nii Scriitorilor şi Comitetului luat cuvîntul artiştii poporu­
cia, Canada, Irak, Malta,
lui Sică Alexandrescu şi Radu
de Radiodifuziune şi Televi­
S.U.A., Turcia şi Ungaria,
Beligan, artistul emerit losif
ziune.
peste 260.000 m.p. de geam
Pentru activitate îndelunga­
mecanic şi laminat. Dc ase­ tă în teatru şi merite deose­ Lorant Lohinszky de Ia Tea­
trul .de Stat din Ţîrgu Mureş
oare ac organizare de tone de diferite mate­ bite în domeniul artei drama­ .şi actorul Rudolf Chati de la
menea, au fost trimise mii
tice, a fost conferit
secţia, germană a Teatrului de
Ordinul
riale de construcţii şi În­
„Meritul Cultural" el. I, artiş­
Stat din Sibiu, care au mulţu­
semnate cantităţi de pro­
duse chimice şi minerale în tilor poporului Gheorghe Sto- mit conducerii partidului şi
dis-
rin, Aura Buzescu, Costache
statului pentru înaltele
Si conOucerc — va duce la creşterea cointe­ vacia, R. F. a Germaniei, dru Giugaru, Grigore Vasiliu- tinţiî conferite, semn al grijii
sectorului III, Ştefan Tenţler
Belgia, Bulgaria, Cehoslo­
Antonîu, Gheorghe Calborea-
şi preţuirii deosebite ce se a-
nu, Ton Finteşteanu, Alexan­
resării materiale şi a răspun­
Iugoslavia, Ungaria şi U­
cordâ în ţara noastră dezvol­
derii personale ale fiecărui sala­
riat care participă direct sau niunea Sovietică. Birlic, Marcel Anghelescu, Nilci tării artei şi slujitorilor el.
întrunii! in adunarea activu­ deseori greutăţi — a spus in­ indirect la realizarea produc­
lui de partid de la E.M. Petrl- ginerul Emil Muru, şeful ex­ ţiei". Referindu-se la neajun­
la. comuniştii — mineri, tehni­ ploatării — în rezolvarea surile vechiului sistem de sa­ Anchetă pe şantierele de construcţii de locuinţe din Valea Jiului
cieni ingineri — au dezbă­ unor probleme ce s-au ivit în larizare, muncitorul Dumitru
tut pe larg documentele Ple­ procesul tehnologic. Dnr pen­ Nichifor arăta că „sistemul
narei C.C. al P.C.R. din 5-6 tru obţinerea unor aprobări de premial era nestimulativ, de­
octombrie. Măsurile cuprinse la Ministerul Minelor, sau Di­ oarece de prime beneficiau şl
în proiectul de Directive cu recţia generală cărbune, este unii care nu manifestau interes Motivările nu pot substitui
privire la perfecţionarea con­ necesar un timp îndelungat, pentru realizarea planului, dar
ducerii, planificării ş! organi­ care întîrzie rezolvarea unor făceau parte din formaţia de
zării economie; naţionale, ca şi situaţii urgente şi provoacă lucru".
celelalte hotărîri ole plenarei, greutăţi in realizarea sarcinilor Exprimîndu-şi adeziunea to­
au stirnit un interes larg în de plan. tală şi încrederea deplină în PREGĂTIREA TEMEINICA
rîndurile colectivului de mun­ Creşterea continuă a produc­ măsurile adoptate de recenta
că al exploatării, care şi-a ex­ ţiei de cărbune cere studierea Plenară a C.C. al P.C R., adu­
primat ru entuziasm încrede­ atentă a condiţiilor de lucru, narea activulu; de partid a a­
rea deplină în prosperitatea găsirea acelor soluţii tehnice dresat Comitetului Central al Necesităţi obiective, de fac­ lum, echilibrării gradului de şantier ne spune eâ situaţia
continuă a economiei şi cultu­ care să conducă la o producti­ partidului, personal tovarăşu­ Atenţie şi pasiune — calităţi pe care elevii Grupului tură climatică, şi în cele din' folosire a forţei de muncă. se va putea ameliora, că va
rii noastre, în ridicarea nive­ vitate ridicată. Or, în actuala lui Nicolae Ceauşescu, o tele­ şcolar profesional din Cugir Ic dovedesc zilnic în timpul urmă de ordin tehnologic, im­ Analizmd problema din acest exista suficient spaţiu de lu­
lului de trai al celor ce mun­ formă de organizare a condu­ gramă în care-şi exprimă ho- orelor de clasă. pun şantierelor de construcţii unghi de vedere, lucruri prea cru, prin începerea execuţiei
cesc. cerii exploatării nu dispunem tărirca de a înfăptui fără pre­ In fotografie: la ora de desen tehnic, ing. Vasile Băr- o complexă şi temeinică pre­ bune nu se pot spune la a­ la blocurile G-3 şi G-4. Nu­
Participind la adunarea ac­ de cadre care să se preocupe get sarcinile ce revin colectivu­ bănţan, verifică desenul elevului Alexandru Crăciun din gătire a lucrului pe timp de ceastă dată. La şantierul din mai că situaţia ultjmului bloo
t jlui de partid de la Petrila, îndeaproape de acest lucru. De lui exploatării din hotăririle anul I. iarnă. Incepînd cu jumătatea Lupeni, cele 264 de aparta­ se cam scaldă în ape tulburi.
tovarăşul Nicodim Roşea, se­ aceea propun ca pe lingă con­ celui de al IX-iea Congres al lunii octombrie şi termînînd mente destinate scopului de Circa o treime din bloo are
cretar al Comitetului regional ducătorul exploatării să se con­ partidului. Aşa cum le este în cu începutul primăverii, in co­ care aminteam, se găsesc în amplasamentul neexpropriat,
Hunedoara al P.CR., a vorbit stituie un nucleu, un serviciu fire minerilor, ei şi-au însoţit tidianul preocupărilor con­ fază incipientă. n-a fost soluţionată problema
despre importanţa deosebită ce de organizare care să se ocu­ cuvintele prin fapte. „In intîm- structorilor, concomitent cu Nici la şantierul din Vulcan cercetării torenţilor colectaţi
o prezintă documentele adop­ pe numai cu latura ştiinţifică pinarea Conferinţei Naţionale Noi tipuri de maşini agricole desfăşurarea activităţii de ba­ situaţia nu se prezintă mai din viroagele de pe terenul
tate de recenta Plenară a Co­ a problemelor producţiei, fiind a P.C.R. şi a celei de a XX-a ză, se înscriu şi asemenea pro­ bine. Blocul F-l, cu 40 de a­ stabilit. Asta în ciuda faptului
mitetului Central al partidului. degrevat de statistici şi rapoar­ aniversări a proclamării Repu­ bleme, E o perioadă care-i so­ partamente, are terminată doar că proiectanţii chemaţi, la faţa
Aplicarea măsurilor preconiza­ te, dar care să depună mai blicii, ne angajăm sh extragem Recent au fost omologa­ este purtat pe tractorul cu licită mai mult, care-i deter­ fundaţia şi se pregăteşte tere­ locului au încheiat o minutâ
te va pune în concordanţă in­ multă muncă intelectuală în peste planul anual 5.000 tone te două noi maşini agrico­ şenile de 65 C.P. şi utilizat mină la acţiuni permanente şi nul necesar montării macara­ prin care se preciza modul de
dustria noastră în continuă scopul dezvoltării capacităţilor de cărbune. întregul spor de le : cultivatorul pentru pentru arături normale şi eficace pentru că efectul lor lei pentru glisare. La G-3 abia abordare şi rezolvare a aces­
dezvoltare cu forme noi, mo­ de producţie, atit din punct de producţie — se spune in tele­ plante tehnice şi un plug adinei. Plugul lucrează cu trebuie să se concretizeze în in 3 noiembrie au început să­ tei situaţii, pe care tot ei au
derne de conducere, planificare vedere tehnic, cit şi economic*. gramă — îl vom realiza pe sea­ purtat pe tractor. Cultiva­ trei şi patru trupiţe, avînd menţinerea unui ritm cores­ păturile pentru fundaţii. Aici contramandat-o, precizînd pe
şi organizare. Aceste forme Participanţii la discuţii ma creşterii productivităţii torul are o lăţime de lucru o lăţime totală de lucru de punzător de muncă, în reali­ se remarcă un lucru foarte cu­ proiectele de execuţie trimise
preconizate de proiectul de Gheorghe Giurgiu, Ioan Călu- muncii, care la finele anului de 4,05 m, este purtat pe 105—140 cm şi o producti­ zarea unor volume importante rios, caracteristic pentru o a­ şantierului câ „blocul nu poa­
Directive — centrala industria­ şeru, Joşi Orban, Dumitru Ni- va ajunge la 1,380 tone pe post, tractorul dc 40 C P. şi are vitate de 2,8 pînă la 4 ha de lucrări, în condiţii calita­ nume practică nejudicioasâ de te fi atacat fără a fi siste­
lă, îhtreprînderea şi ministerul chifor şi Ştefan Tenţler, au a­ cu 50 kg cărbune pe post mai o productivitate de 13 ha pe zi. tive ireproşabile. lucru : pentru blocul F-l au matizată colectarea torenţilor".
economic — corespund pe de­ rătat că Exploatarea minieră mult decît prevede planul a­ pe zi. El este destinat lu­ Atit cultivatorul, cit şi Care este stadiul pregătiri­ existat toate condiţiile de a- La şantierul din Petroşani,
plin condiţiilor specifice actu­ Petrila dispune încă de mari nual, iar valoarea economiilor crurilor de întreţinere a plugul, vor fi folosite de lacare, dar acest lucru nu s-a vorbindu-ne la un mod pre­
alului stadiu de dezvoltare a rezerve de sporire a capacită­ suplimentare realizate va în­ unităţile agricole incepînd lor, cum s-a declanşat, dar făcut din vreme, după cum ne zumtiv, întărit nu rareori cu
economiei noastre, vor stimula ţii de producţie. „Noul sistem suma 1.500.000 lei". culturilor de sfeclă de za­ mai cu seamă, cum decurge spunea inginerul Ioan Ghiţă,
creşterea eficienţei economice. de salarizare — sublinia şeful S. POP hăr, cartofi şi parţial a ce­ cu anul viitor. (Agerpres) > această importantă acţiune pe şeful şantierului. ,.de teama afirmaţii privind anumite in­
Pe marginea documentelor lor de legume. Noul plug, şantierele T.R.C.H. din Lupeni, tenţii de domeniul unui vii­
Plenarei C C. al P.C R. din 5-6 Vulcan şi Petroşani ? de a nu fi puşi iarăşi (nr. — tor mai apropiat sau mai în­
octombrie au luat cuvîntul mi­ Alfabetul pregătirilor înce­ şi anul trecut s-a procedat la depărtat, ni s-au relevat as­
neri. tehnicieni şl ingineri care de operaţiuni, am stabilit vo­ pe cu asigurarea frontului de fel, iar şantierul a avut de pecte care nu sînt în măsură
au evidenţiat corespondenţa lumul de muncă ce se va pres­ lucru în proporţia necesară, suferit), în situaţia de a-1 pre­ să mulţumească pentru eLapa
lităţile de producţie de la Pe­ Prin economisirea de zile- ta Ja fiecare cultură. In rapârt atît ca structură, cît şi ca vo­ da spre a compensa nereali- actuală: B-3-b în prezent se
deplină a noilor măsuri cu rea­
glisează, pentru B-l-b sînt fă­
zârile altora". Acelaşi şef de
de suprafeţele şl culturile re­
trila. „Şi noi am întimpinat partizate fiecărei brigăzi, sar­ cute săpăturile şi va începe
cinile stabilite cu privire la turnerea betoanelor, B-I-o are
numai 80 la siţtâ din ampla­
muncă, veniturile cooperatori­ consumul de zile-muncâ au fost sament eliberat, fiindcă nu
aduse la cunoştinţa brigadie­
Concurs rilor pentru a putea urmări s-a apucat nimeni să demoleze
o baracă.
Astfel, din cele 102.893 zi le- încadrarea în prevederi. Desigur, discuţiile cu inter­
Important este că nu am aş­
muncă planificate a se reali­
cu public lor au crescut za în acest an s-a prevăzut ca teptat încheierea nici unei lu­ locutorii noştri au relevat o
serie întreagă de motive şi ar­
dic, pe parcursul ■ desfăşurării
Redacţia de emisiuni cu 28.708 să fie efectuate în secto­ crări fără a se analiza perio­ gumente : lipsa unor maca­
rul zootehnic, 5.741 în legumi­
public a Radioteleviziunii cultura, iar restul Ja culturile acţiunilor, situaţia consumului rale, a unor utilaje de glisare,
Române organizează, in re­ Folosirea cu chibzuinţă a de cîmp, viticultură, ramurile de zile-muncă. Âm evitat ast­ a forţei de muncă, a cimentu­
giunea noastră, o nouă con­ forţei de muncă constituie unn Din experienţa anexe şi pentru conducere şi fel situaţiile de a înregistra lui, chiar propriile deficienţe
fruntare de acest gen ce se din pîrghiile principale pen­ administraţie. Pînă la începu­ cazuri de folosire neeconomî- ş.a.m.d. Dar cui folosesc toate
va desfăşura azi la Gurabar- tru consolidarea economică a cooperativei tul acestei luni, cooperatorii coasâ a forţei de muncă. Con­ acestea ? Se pare, judecind
za. cooperativelor agricole şi spo­ au efectuat 83.095 zile-muncâ, ^ siliul de conducere al coope­
Participanţi din Deva, O- rirea veniturilor membrilor existînd posibilitatea realizării rativei a admis însă şi unele „a­ A. OARGA
răştie. Brad şi Gurabarza se cooperatori. De modul cum agricole de unei economii însemnate, în bateri" de la plan în-sensul că
vor întrece în cadrul con­ consiliile de conducere plani­ condiţiile depăşirii producţiilor s-a aprobat depăşirea consu­
cursurilor de literatură (car­ fică şi urmăresc realizarea producţie din şi veniturilor planificate. Pe mului la unele culturi, bine- (Continuare fn paf. a 2-a)
tea preferată : „întunecare" consumului de zile-muncâ de­ baza normativelor care le-am
de Cezar Petrcscu) ; enciclo­ pinde executarea . la timp şi Miercurea adaptat la condiţiile actuale Ing. C-TIN ROPOTA
pedice — caro de astă dată de calitate a lucrărilor agrico­ cooperativa agricolă de
vor cuprinde 5 litere : D, M, le, creşterea producţiei la hec­ ale unităţii, ţinînd seama producţie Miercurea După o verificare, plugul de desfundat va intra din nou
R. T, V : mari comici ai sce­ tar şi pe cap de animal. In a- de posibilităţile existente în in brazdă. Aici se va înfiinţa plantaţia intensivă de pomi,
nei româneşti : C. Tănase. ceastâ direcţie cooperatorii din am ţinut seama de necesitatea vederea mecanizării a o serie (Continuare in pag. a 2-a) pe 20 hectare, a C.A.P. Toteşti. PREZENTE
concursul distractiv „Culori" Miercurea au acumulat o ex­ dezvoltării intensive a ramu­
şi altele. perienţă bună, care merită să rilor de producţie, de culti­
Dorim concurenţilor hu- fie cunoscută şi aplicată şi în varea plantelor şi creşterea matlasate, necesare 200 bucăţi ROMÂNEŞTI
nedorenj succes in noua con­ alte unităţi. speciilor de animale care să a-
fruntare radiofonică 1 Ca în fiecare an, la plani­ sîgure un grad de ocupare cit se dau 10 bucăţi, veste matla­
ficarea activităţii pentru 1967 mai ridicat al forţei de muncă. Sint satisfăcute cerinţele sate necesare 200 se dau 15, ROMA. — La sediul din Ro­
pleduri matlasate necesare 100 ma al Organizaţiei Naţiunilor
se dau 10 etc., etc. Unite pentru alimentaţie şi a­
gricultură (F.A.O.),a fost inau­
— Există perioade — ne re­
m icilor cumpărători? lata tovarăşul Marcel Agrigo- gurată „Sala România", care
presă
va servi activităţii dc
roaie, responsabilul magazinu­
lui,—cînd ne lipsesc anumite din cadrul F.A.O., intilnirilor
articole de strictă necesitate intre ziarişti şi şefii de dele­
Cu cîteva luni în urmă, zia­ costumaşe, pleduri, bonete, pan­ reşti, întreprinderilor de indus­ pentru nou-născuţi, cum ar fî: gaţii şi conferinţelor de presă.
rul nostru a criticat modul de­ talonaşi, botoşei etc. Articole trie locală etc. în cadrul că­ plăpumîoare, pieptâraşe ele. Sala, amenajată la iniţiativa gu­
fectuos in care erau aprovi­ foarte mult solicitate pentru rora există ateliere de Lim- Deşi am făcut cunoscut acest vernului român, este mobilată
zionate magazinele pentru co­ calităţile lor deosebite în creş­ plărie şi mînă de lucru. luciu în repetate rînduri, nu cu elemente in stil popular ro­
mânesc.
pii din regiunea noastră, felul terea şi dezvoltarea copilului La magazinul Lumea copi­ se iau măsuri pentru a ni se La inaugurare au participai
necorespunzâtor în care erau mic. Aceasta deoarece se aduc ilor din Deva, tovarăşul Toan asigura cantităţile necesare. şefi şi membri ai delegaţiilor
satisfăcute cerinţele micilor cîte 10-15 bucăţi pe lu n ă (de Şonea, responsabilul unităţii, ★ care iau parte la lucrările con­
cumpărători. In urma critici­ două luni aici nu s-au mai a­ ne spunea unele lucruri la ca­ Intr-o discuţie avută recent ferinţei F. A. O. Directorul
lor au fost luate o serie de dus nici atîtea!) deşi se fac re trebuie să stai să te gîn- cu tovarăşa Eleonora Ştefano- F.A.O., B. R. Sen, a vorbit des­
măsuri care au dus la o mai deşti cum de este posibil să vici de la Direcţia comercia­ pre realizările României, pe
bună aprovizionare a acestor se mai întimple. Cămăşi de lă regională, ni se spui.ea că care a avut prilejul să le cu­
magazine, pleeîndu-se de la R A I D diftină pentru copii primea în se depun eforturi pentru o mai noască în urma vizitelor făcute
cunoaşterea reală a necesităţi­ fiecare an in trimestrul III. In bună aprovizionare a magazi­ in ţara noastră, şi despre con­
lor, atît pentru nou-nâscuţi rit toamna aceasta încă nu i s-a nelor specializate pentru copii. tribuţia României la activita­
şi pentru cei mai mărişori. adus nici o bucată, (deşi ceva Ni s-a prezentat o listă întrea­ tea F.A.O. In răspunsul său,
din august !), din cauză că..,
Un raid organizat recent gă cu unele sortimente de prof. dr. Nicolae Giosan, şe­
prin magazinele pentru copii comenzi peste comenzi dar pe I C.R.T.I. Petroşani le-a con­ produse care se vor fabrica pe ful delegaţiei romăne, şi-a ex­
din oraşele Deva şi Hunedoa­ care nu le ia nimeni in sea­ tractat pentru trimestrul IV ! plan local, cu ajutorul coope­ primat speranţa că acest „salon
ra, ne-a demonstrat din nou. mă. Mai amintim aci că la In anii trecuţi avea criză de raţiei meşteşugăreşti. Cît du­ al presei** va fi un cadru plă­
dacă mai era nevoie, că totuşi magazinul nou-nâscuţilor din dresuri (ciorapi cu pantaloni) rează „tratativele" pentru o­ cut pentru activitatea nobilă a
cerinţele micilor cumpărători Deva în ultimele 3 luni s-au numere mici, anul acesta si­ mologarea şî intrarea în fabri­ ziariştilor, de propagare a ide­
nu sînt satisfăcute pe deplin. adus 5 cărucioare şi nici un tuaţia s-a inversat, lîpsesa nu­ caţie a acestor produse ? Cre­ ilor păcii şi prieteniei intre po­
merele mari de la 20 în sus
...O mamă care doreşte să-şi pâtuţ pentru copii (!) şi ne care sînt foarte mult solici­ dem că este vorba de un mod poare.
îmbrace copilul va trece cu dăm seama de nepăsarea cu tate. prea birocratic de a soluţiona
încredere pragul magazinului care sînt tratate cerinţele lor. — Din această oau/ă, afir­ problemele, se învîrt hirtii, se
cu articole pentru nou-născuţi Dacă nu se pot acoperi deo­ ma dînsul, sîntem nevoiţi <â discută dar nu se vede nimia
VARŞOVIA. — La Varşovia
din Deva. Şi nu se poate spu­ camdată toate necesităţile de amînăm oamenii, sâ-î purtăm concret. a sosit o delegaţie condusă de
ne că va ieşi cu mîna goală. îmbrăcăminte ale copiilor, nu pe drumuri cu vorba, „mai Pînă cînd rom oferi micilor prof, dr. Aurel Moga, ministrul
Poate cumpăra pieptâraşe (pri­ ne putem da seama cum nu treceţi sâptămîna viitoare, cumpărători explicaţii şl mo­ sănătăţii şi prevederilor socia­
ma îmbrăcăminte a viitorului există paturi din lemn pentru poate vom primi", dar eî n-au tivări peste motivări în le al Republicii Socialiste
om) cămâşuţe diferite, scute­ copii, la a căror confecţionare nevoie de explicaţii şi promi­ locul celor trebuitoare? A­ România, care, la invitaţia mi­
ce, pleduri din molton, garni­ ai nevoie de cîteva seînduri siuni. Acestea nu ţin loo de supra acestei probleme tre­ nistrului sănătăţii şi asistenţei
şi laţuri şl de un meşter tim­
buie să reflecteze conduce­
turi pentru nou-născuţi for­ pi ar să le îmbine laolaltă. Nici îmbrăcăminte şi încălţăminte rea organizaţiilor comerciale sociale al Poloniei, va face o vi­
mate din ^3 şi 5 piese din fi­ pentru copii. zită in această ţară.
net, şifon sau pichet, garni­ aşa ceva nu se găseşte ? Su­ Iată ciun arată o comandă ., din regiune. Şi sâ-şî pună nu­ La aeroport, delegaţia a fost
turi pentru cărucior, scufiţe, gerăm comerţului ideea de a merosul aparat de care dispu­ intîmpinată de Jerzy Sztachels-
încerca rezolvarea acestei pro­ onorată de către I.C.RT.I. Pe­ ne la treabă pentru rezolva­
ki, ministrul sănătăţii şi asis­
Magazinul cu autoservire din Haţeg este aprovizionat cu un bogat sortiment de măr­ etc. Dar nu va găsi nimic bleme pe plan local, cu spri­ troşani, magazinului „Prichin­ rea ei în totalitate. tenţei sociale al R. P. Polone.
furi alimentare. dintre articolele matlasate i jinul cooperaţiei meşteşugă­ delul" din Hunedoara: jachete GH. I. NEGREA j
In fotografie : cumpărătorii Îşi aleg produsele de care au nevoie. ilff
v o to : v. u n c j h j