Page 36 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbntâ 11 noiembrie 1967
2

dovedit că de la ele porneşte Benea, Constantin Bota, Iile versalei 740, minereu triat In­
filonul bogat... Munteanu, Iile Lazâr, a fost suficient. Iată doar două din
...O ciocâniturâ Ici, alta mai amintit şl recent, cu prilejul considerentele care au făcut Aceasta-i
în faţă. Filimon Dud se o­ alegerilor. In mintea celor ca producţia de metal sâ nu
preşte. Gheorghe Guiu, aju­ peste 80 de comunişti aflaţi crească şi mal mult.
torul său. apropie de peretele în sală s-a proiectat' cîteva — Avem posibilităţi sufici­
abatajului flacăra lămpii. O minute filmul multor străda­ ente sâ lichidăm aceste lacu­
fisură, destul de mică, se nii ale comuniştilor, mineri ne — spunea cu prilejul adu­
pare că le-a atras atenţia ce­ nării de aleger! Paul Roth, sărbătoarea
lor doi. E adus trocul. Ha- vrednici şl hotfirîţl, care for­ şeful raionuluj de care este
merele — aducînd a tîrnă- mează adevăratul filon de vorba. Avem un colectiv
vrednic, care va trebui sâ In­
siste la valorificarea unor
ramificaţii de filoane. Apor­ Aceasta-1 sărbătoarea, clntarea-n istorie
Cerceta cu minuţiozitate tul fiecărui comunist poate 9â a vlrstel.
roca dură, care, în lumina însem nări de ia o adunare se facâ şl mai simţit. cu douăzeci de valuri pe margini
pală a lămpii de carbid, lua — Eu cred că în zona 740, şi munţi la mijloc.
o multitudine de culori, de la munca s-ar desfăşura maj bi­ Iatfi-ne pe caldarlmul marelui joc
înălţlnd în relieful construcţiilor noastre
ne — şî-a dat părerea şl Tra-
Căuta de mai multă vreme un de dare de seama şl alegeri lan Drala — dacă s-ar mon­ un mai puternic
alb-cenuşiu la roşu-gălbuî.
zâcâmînt bogat, pe filonul ta cîteva trolii. Arc de Triumf
5/6 din abatajul său, aflat în . — Va trebui sâ punem mal Aceasta-i sărbătoarea,
raionul minus 150 m de la mult accent pe realizarea aniversarea-n roşu
Musariu II. Toate semnele îi coape miniaturale — se înfig aur al raionului minus 150 planului la minereu. Propun şi-n cint,
indicau prezenţa apropiată a în rocă. Filonul se lărgeşte in Musariit-II, de la întreprin­ sâ se treacă unele echipe de a tncolţirllor noastre de griu.
metalului nativ preţios. Tre­ adine. Feţele celor doi radia­ derea minieră Barza. la deschideri şl pregătiri, un­ Veniţi s-o cuprindem... ADINA POPESCU
cuse insă aproape o lună Or­ ză. Ei sînt animatorii întrece­ de stăm bine, în abataje.
Şi aşa, rind pe rînd, nume­
tacii îşi manifestau neîncre­ — In sfirşit, exclamă Dud. rii. De numele lor şi al celor roşi comunişti au venit cu
derea. Planul de metal pe Să sperăm că de astă dată nu mai mulţi dintre ei se leagă
raionul din care făcea parte ne-am înşelat. succesele raionului: depăşirea o seamă de propuneri valo­
era periclitat. A urmat o muncă febrilă, planului la metal, realizarea roase. Timp
— Trebuie să perseverăm, în care minerii parcă uitase­ la timp a lucrărilor de inves­ In adunare s-a exprimat
tovarăşi — spusese doar cu ră de timp, de masă, de tot. tiţii. hotârîrea colectivă a comu­
cîteva ore înainte Viorel Bol- In cîteva zile, planul raionu­ S-a amintit însă că în a­ niştilor de a munci cu efor­
turi sporite, pentru realizarea
dura. secretarul organizaţiei lui a fost depăşit, prin con­ cest bogat filon mai sînt şi sarcinilor încredinţate. Planul
de bază. Avem indicii că ne tribuţia deosebită a comu­ „intercalaţii şistoase“. Din pla­ de măsuri întocmit dovedeşte
aflăm aproape de zona boga­ niştilor Filimon Dud. Gheor­ nul de extracţie la minereu că s-a chibzuit mult la o ac­ şi spaţiu
tă. prin valorificarea căreia ghe Guiu şi a ortacilor lor. n-a fost realizat decît 97 la tivitate şl mai rodnică, pe
planul de metal poate fi de- Laconic, succesul lor, ală­ sută, iar mineri ca Aron Pe- măsura posibilităţilor acestui
depăştt. Forţe avem. Să nu turi de al altor mineri harnici truţ, Teodor Topor şi Petru bogat «filon de aur*.
trecem cu uşurinţă peste mi­ şi pricepuţi cum sint comu­ Poenar au încărcat în rosto­
cile fisuri ; experienţa ne-a niştii Petru Tod, Trandafir golul colector din zona trans­ E. BERGHIAN
îmi rcazăm fruntea de tăceri serale ;
privirea mi-o îngrop In amintiri,
c-albinele-n potir de trandafiri
şl fulgerul în sferele astrale.
Trăiesc cîteva clipe zeci de ani
şi-n spaţiu nu-s decît un punct stingher,
Harnici ca ce rătăcesc între păraint şi cer,
ca vîntul, în păduri largi de castani.
Aud cum zările se mut1 în alte zări...
şl simt cum mustuieşte-n mine viaţa,
albinele ga împreună cu minerii din brigada pe care o conduce va ca în cuptorul nopţii, dimineaţa,
O ultimă verificare a etanşeităţii lămpii şl Vasile Belne-
cind zorile fierb-roşii căldări.
coborî în adîncurlle Aninoasei.
AL. POPESCU NEGURA
In cadrul U.R.C.C. Deva
s-a înregistrat zilele aces­
tea un rezultat frumos —
102.000 kg miere de albine Provsnienţa beneficiului
achiziţionată, cifră care Şi n-am
confirmă depăşirea preve­
derilor anuale la acest ca­ Intr-o discuţie avutâ Ieri la un plus de 3,3 procente.
pitol cu 12.000 kg. Faţă de conducerea D.R.T.A. Hune­ — Dar la ceilalţi indica­
planul pe 10 luni depăşi­ doara Deva, contabilul şef tori ?
rea se ridică la 11G la sută, Marcel Dina, făcea următoa­ — Şl la tone kilometrice fost...
iar la export s-a livrat cu rea remarcă : „încă nu avem toate autobazele au plusuri.
10.000 kg mal mult dedt toate calculele încheiate dar Aceasta înseamnă că volumul
planul anual. am certitudinea că pe prime­ mărfurilor transportate a în­
Cum se vede, apicultorii le 10 luni vom înregistra be­ trecut prevederile. La călă­ Şi n-am fost niciodată,
au fost şi de data aceasta neficii de cel puţin 750.000 tori kilometri însă avem o pc-aceste plaiuri, vînt.
harnici ca albinele. lei..." restanţă: autobaza Brad cu Şi n-am fost niciodată
Cele mai mari cantităţi — Pe ce vă întemeiaţi afir­ o realizare de 98,2 la sută. măcar un strop de ploaie,
— Ce concluzii desprindeţi
de miere au fost achiziţio­ maţia ? din rezultatele enumerate ? Să ude rădăcina sau ramul ce se-miuaie.
nate de către Uniunea ra­ — Pe situaţia realizării — Că în perioada scursă Şi n-am fost fir de soare,
ională a cooperativelor de sarcinilor fizice de plan. din acest-an s-a muncit, în nici lună-n cer arzînd.
consum din Sebeş, Alba şi Am solicitat amănunte to­ general, bine. Spun „în ge­ N-am fost nimic.
llia. varăşei Eva Moise, de la ser­ neral" pentru că parcul încă Şi totuşi..
viciul planificare. nu este raţional utilizat da­ Am raîngiiat ca vintul
— Lapone kilometrice, con­ torită stării tehnice necores- in verile toride,
venţionale — Indicatorul nos­ punzâtoare a unor autovehi­ izvor mi-a fost cuvinlul
tru sintetic — toate autoba­ cule, imobilizărilor pentru re­ pentru oriec-nsetat.
zele şi-au depăşit sarcinile. paraţii accidentale care sint Pe icrnile-ngheţate
înainte de-a ajunge Ia Citez ca „vîrfuri‘’ realizările am pus căldura frunţii
consumatori, energia elec­ de la Sebeş: 107 la sută. Ha­ urmarea neatenţiei şi întreţi­ şi dacă n-am fost lună.
trică produsă la I.C.T.E. ţeg : 105,6 la sută şi Hune­ nerii necorespunzâtoare. purtam făclii aprinse
Paroşoni, trece prin stalia doara 104,2 la sută. Pe total Interviu realizat de Spre cele patru zări.
de 110 kv. întreprindere am înregistrat T. NICOARA Şi fremăta, cu macii,
pămîntu-ntregii ţări.
MARIA DINCA
__________________________________________________________J
Mersul lucrărilor de toamnă MOTIVĂRILE NU POT SUBSTI­ m'lMMUJIBWRW

în întreprinderile agricole de stat

Folosind din plin timpul 90 şi respectiv 93 la sută din TUI PREGĂTIREA TEMEINICĂ
fost executată în procent de
prielnic din această toamnă,
iucrâtorii întreprinderilor a­ terenurile ce vor fi însâmin-
gricole de stat din regiunea ţate în primăvara anului vi­ (Urmare din pag. 1) s-a făcut racordul la centrala anul trecut, Impuse tot de de­
noastră au reuşit sâ recolteze itor. termică nr. 2. La blocul A-6, ficienţe proprii, situaţia pare
porumbul de pe întreaga su­ Faţă de aceste realizări tre­ golurile n-au fost închise, cu a se perpetua. Anticipînd oa­
prafaţă de 3.098 hectare. La buie spus însă că mai sînt după actuala stare de lucruri, toate că termenul a expirat. recum lucrurile, ne gindim t
încadrarea în grafic a lucră­ unităţi a căror rezultate se că frontul de lucru va deveni Constructorii au un aliat (I.F. oare la sfîrşitul trimestrului I
rii o contribuţie substanţială situează mult sub nivelul po­ iarăşi un... afront desfăşurării Sebeş), care nu le-a livrat o din 1968, kilogramele de hîr-
şi-au. adus-o mecanizatorii, sibilităţilor. Aşa de exemplu muncit în condiţii ritmice parte din tîmplâria necesară. tie pe care se vor scrie dări
care prin exploatarea raţio­ la fermele agricole din Min­ Despre şantierul din Vulcan de seamă, rapoarte, Informări
nală a combinelor C.T. 2 R au tia şi Lâpuşnic nu s-a arat Caruselul nu se poate spune nici atît. folosite în diverse şedinţe şî
recoltat mecanizat porumbul decît 50 la sută din suprafaţa
de pe mai bine de 1.200 hec­ planificată. Raportate la nu­ Lipsa unui front minim de lu­ analize vor conţine iarâşj ar­
cru n-a permis aplicarea nici
tare. mărul tractoarelor existente hicunoscutul motiv: „Rezulta­
Preocupările de bază ale fer­ realizările nu depăşesc 1,5-2 deficientelor unei măsuri. La Petroşani, tele noastre slabe se datoreso
mierilor în această perioadă hectare pe tractor. pentru lucrările cu termen de faptului că şantierele şî-au în­
sint: eliberarea terenului şi Faţă de această situaţie Ca un corolar al situaţiei a­ predare în 1967, situaţia este ceput activitatea neavînd un
executarea arăturilor adinei conducerile unităţilor respec­ mintite, nici în domeniul pre­ ceva mai bună, dar nu satis­ front de lucru corespunzător
pe întreaga suprafaţă ce va tive trebuie sâ ia toate măsu­ gătirii propriu-zise a lucrări­ făcătoare dim motive asemănă­ pregătit pentru perioada de Parcul de maşini al S.M.T. Haţeg sc măreşte permanent. De curîml aici o fost
fi semănată in primăvară. rile pentru impulsionarea rit­ lor nu s-a făcut prea mult. toare celor de la Vulcan. iarnă ?". Desigur, aşa ceva nu adus un lot de 9 maşini pentru plantat cartofi. Foto : V. ONOIU
Volumul lucrărilor de ară­ mului de lucru, pentru ex­ Numai pregătirea staţiilor de Desigur că in felul acesta nu mai trebuie sâ se repete. Este
tură adîncâ efectuată pînâ în ploatarea la întreaga capaci­ preparare a betoanelor şi mor­ se mai poate continua. Trustul in detrimentul realizării pla­
prezent este de 5.892 hectare tate a utilajelor în aşa fel, ca tarelor, pe ici pe colo închide­ regional de construcţii este nului, al eficienţei economice
ceea ce înseamnă că procen­ în cel mai scurt timp întrea­ rea golurilor, amenajarea co- chemat sâ facă tot ce poate a execuţiei. De aceea, propu­
tul realizărilor pe trust se ga suprafaţă ocupată acum cu tloanelor nu sînt de natură sâ pentru a curma o asemenea nem comitetului de partid, M indria de a putea spune:
ridică la peste 86 la sută. coceni sâ fie eliberată şi cu mulţumească, fiindcă vizează stare de lucruri. conducerii grupului de şantie­
Merită consemnat faptul că toate forţele sâ se treacă la 'ir re nr. 2 al T.R C.H. şl tuturor
la întreprinderile agricole din executarea arăturilor adinei doar un volum restrins de lu­ Concluzia la care s-a putut şantierelor o aplecare mai a-
Petreşti şi Alba lucrarea a de toamnă. crări. La Lupeni, blocului A-7 ajunge după acest raid este tentâ asupra prevederilor pro­
(preconizat sâ fie încălzit pe evidentă : realizările actuale iectelor de organizare pe timp
soluţia definitivă) încă nu 1 ale campaniei de pregătire sint friguros şi mai cu seamă o
necorespunzătoare. Consecinţă materializare a lor într-un „ Ş i e u a m c o n tr ib u it . . . 4 4
firească a neritmicităţii exe­ timp cît mai scurt chiar în
cuţiei, a slabelor pregătiri de devansare faţă de prevederi. La începutul anului, într-o baze sportive, lac, chioşc pen­ lanţul a ceea ce au înfăptuit,
sesiune a Sfatului popular din tru alimentaţie publică, ori la oamenii se şi gîndesc deja la
comuna Pui, se puneau in dis­
construcţia căminului cultural
viitor, şi încă de pe acum pri­
Prin economisirea de zile- cuţia deputaţilor sarcinile pe care este un adevărat palat al meşti asigurări că în prima ju­
1967 în domeniul gospodăririi
mătate a anului ce vine, Ia
culturii, la Fizeşti se dădea
satelor Au fost primite cu o bătălia ridicării a .două cămi­ Pui şi Galaţi, se va trece Stre-
însufleţire care ea însăşi voia ne culturale dintre care unul iul pe două poduri noi, că ta
parcă să fie prologul rezulta­ e şl terminat. Ohaba Ponor vor fi gata tot
telor ce aveau să situeze co­
Nici în alte sate cetăţenii nu
munca, veniturile cooperatori- muna în rîndul fruntaşelor pe s-au lăsat mai prejos. Astfel, atunci trei podeţe care sînt
foarte necesare, că vor extin­
regiune. Şi după calculele fă­
de şi mai mult zonele verzi,
în timp ce la Pui organizaţi­
cute atunci, s-a hotârît ca în ile de masă inîţîau participări vor îndigui în continuare si
afara a ceea ce se va reali­ colective la amenajarea a moi vor îndrepta albiile unor ape
In zootehnie am realizat za cu sume de la buget şi prin bine de 7.000 mp zone verzi etc.
contribuţia bănească, să so
21.900 zile-muncă, revenind în
lor au crescut medie cîte 549 pe fiecare co­ conteze şi pe muncile patrio­ (în centrul comunei, la spital, mai pui la îndoială aceste pro­
Şi faptele nu-ţi dau voie să
staţia C.F.R., şcoală etc) lo­
tice ale căror valori le-au cal­
cuitorii satelor Federi, Ohaba
operator din sectorul respec­
iecte. Iată un singur exemplu:
tiv. Şi aici realizările sînt pe culat la peste 572.000 lei. Ponor şi Fizeşti începeau bă­ hotârîserâ la începutul anului
măsura eforturilor depuse. Deputaţii, gospodarii celor tălia ca sâ-şî aducă în case şî să efectueze munci patriotice
(Urcnaro din pag. 1) că pentru fiecare zi-muncă e- Planul anual de livrări s-a de­ şase sate ale comunei, s-au aş­ pe uliţe luminA electrică. Şi-n echivalente cu 572.404 lei, dar
fecluată in plus corespunde o păşit la lapte de vacă cu peste ternut la treabă. Devenise în „bătălia'’ aceasta era vorba de cind au făcut socoteala a re­
producţie de 1.340 kg sfeclă, 52.000 1, iar la carne total cu scurt timp ceva obişnuit ca pe tăiatul în pădurea Ruşoruluî, zultat că au realizat 856.512
înţeles in condiţiile obţinerii în ceea ce priveşte cartofii, 5.500 kg. Rusa Pelan, Luca Becuş şî de curăţitul crengilor şi apoi lei, ceea ce a făcut ca şi va­
unui spor corespunzător de re­ faţă de 95 kg cit este planifi­ Ca rezultat al chibzuinţel cu Elisabeta Farcaş din Pui, Su- transportatul pe Intervalul vi­ loarea pe cap de locuitor să
coltă. In schimb, la alte cul­ cat să se obţină pentru fieca­ care a fost gospodărit fondul ciu Toan V şi Miicea Farcaş itoarelor linii a 1.400 de stilpi crească de Ia 159 lei (cît se
turi, ca de pildă la cartofi şi re zi-muncă prestată la aceas­ de zile-muncâ, cooperativa din Galaţi, Teodora Socaci şi din stejar. La Galaţi şi Ponor stabilise iniţial) la 236 lei.
griu, gâsindu-se posibilităţi de tă cultură, s-au realizat 122 noastră a depăşit simţitor pro­ Miron Socaci din Ponor. Va­ construirea şi repararea de Aceste cifre explică de alt­
executare mecanizată a unor kg. La viţa de vie pe rod s-au ducţiile la hectar şi pe cap sile Stânescu şi Ionuţ Murgoi drumuri era obiectiv de sea­ fel căile ce au dus comuna
lucrări prevăzute iniţial a se consumat 5.200 zile-murjcâ, cu de animal, ceea ce ne-a din Federi, Petru Căleanu şi mă şi cu destul de mare greu­ Pui la situarea pe locul II în
face manual, s-a realizat o e­ 300 mai mult decît prevederi­ permis să valorificăm în­ Ion Neacşu din Ohaba Ponor. tate în balanţa celor 11 km regiune Ia acliunile de gos­
conomie însemnată de z.ile- le. Cantitatea de struguri re­ semnate cantitâti de produse Lazâr Panalie şi Mihai Costa construiţi şî 21 km reparaţi, podărire. Intr-o dupâ-amiazâ
muncă, fără ca producţia să sc coltată este şi ea mai mare peste prevederile planului. din Fizeşti şî pe mulţi alţii, cit s-a efectuat pe jntreaga co­ recentă, întreaga comună, prin
diminueze. La ce rezultate au insă cu 2.671 kg la hectar, to- Toate acestea se materializea­ să ii vezi mereu înconjuraţi mună. cei peste 500 de gospodari pre­
condus toate aceste măsuri ? talizind un spor de peste 37 ză în obţinerea unor venituri de oameni cu care discutau şi Revărsarea apelor pe timp zenţi în sala căminului cultu­
Producţia de grîu a fost cu tone. Rezultate asemănătoare care pe primele zece luni sînt cu care puneau la cale trebu­ ploios şi stricăciunile făcute au ral din Pui, au sărbătorit e-
48 tone mai mare faţă de cea s-au înregistrat şi 1'. celelalte mai mari cu 386.270 lei faţă rile. Deputaţii dîn cele şase tras semnalul necesităţii unor vcnimentul. Diplomei care con­
planificată, în timp ce s-au u­ culturi. de veniturile planificate a se sate cunoşteau puţine clipe de masuri ferme. Şi numai in a­ firmă meritul acestor gospo­
tilizat cu 18 zile-muncâ mai O ramură de producţie că­ obţine în întreg anul 1967. odihnă. Şi cum ar fi putut sla cest an apele pîrîului Fizeşti dari 1 s-a mai adăugat şi un
puţin decît s-a prevăzut, re­ reia îi acordăm o mare aten­ Astfel, pînâ acum cooperatorii liniştiţi, cînd aveau aşa de au fost .cuminţite" printr-un premiu ce constă în obiecte
venind un spor de peste 5 kg ţie este legumicultura. Ceî 29 au avut posibilitatea să repar­ multe de făcut ? dig de 500 m I. la Ponor o mă­ care valorează 40.000 lei (4 tele­
grîu la fiecare zi-muncă pres­ cooperatori repartizaţi să lu­ tizeze la fondul de acumulare, Zilele au trecut. Şi iată că a sură similară n-a luat pe 300 vizoare, 2 betoniere, mobilier
tată Ia cuitura respectivă com­ creze la grădină au efectuat sursa principală de lărgire a sosit şi vremea bilanţului, pri­ m I pentru npele Stroiului, la pentru cămine culturale etc).
parativ cu sarcina stabîliâ prin în medie cite 204 zile-muncă, producţiei, venituri în bani şî lej de-a se constata că înlr-a- Pui s-au îndiguit 400 ml din Mîndria de-a fi contribuit
plan. Un rezultat bun am ob­ cu 6 mai mult decît era plani­ în natură care însumează devâr fiecare sat arc cu ce se apele riuluî Bărbat, tar la O­ cu ceva la aceste frumoase suc­
ţinut şi Io cultura sfeclei de ficat. Producţia de legume a 514.000 lei. Sînt rezultate cu La Atelierele centrale Crişcior sc confecţionează şi se lăuda. De la mic la mare oa­ haba Ponor s-a bătut recordul: cese l-a încercat pe fiecare
zahăr. Deşi s-au folosit cu 361 crescut şi ca în mod cores­ care cooperatorii noştri se pot execută reparaţii pentru diferite instalaţii şi maşini mi­ menii au răspuns chemărilor. o îndiguire pe 800 ml. participant, iar pe reverele
zile-muncâ mai mult decît s-a punzător. ceea ce ne-a permis mîndri. ele constituind un niere. Pe cei din Pui, de pildă, i-ai Satele sînt acum mai bine a 80 dintre ei srâlucea şi al­
planificat, sporul loial de pro­ să valorificăm cantităţi mai punct de plecare spre succese In foto : Aspect de ia sudarea unei virole de la ciclo- putut vedea toată primăvara gospodărite şi cetăţenii se bu­ bul insignei „Fruntaş în gos­
ducţie înregistrat se ridică la mari decît cele contractate cu şi mai însemnate în anii vi­ nii Uzinei de preparare din Teliuc. şi-n vară la amenajarea unui cură pe drept cuvînl de mul­ podărirea satelor — 1967"
•187.425 kg. ceea ce înseamnă peste 22.000 kg. itori. Foto r I. TEREK frumos paro comunal dotat cu te realizări înfăptuite cu pro­ PETRE PARCAŞîU
priile lor mîini. Cînd fac bi­