Page 38 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 38
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmboto 1t noiembrie 1967
VIATA
O . N. U .
speciuii
Activitatea
„LIGA ACŢIUNII UNITE
preşedintelui ŞI REVOLUŢIONARE"
$1 ŢELUL EI
Adunării Generale După cum relatează unit
corespondenţi de presă din
NEW YORK 10. — Trimisul Lisabona, „Liga acţiunii uni
special Agerpres, Romulus Câ te şi revoluţionare”, organi
plescu, transmite: Corneliu zaţie care desfăşoară activi
Mânescu, preşedintele Adună tate ilegală in Portugalia,
rii Generale a O.N.U., a oferit şi-a pus drept (el răsturna
joi seara un dineu în cinstea rea regimului lui Salazar.
şefilor delegaţiilor ţârilor la- Pină In prezent, ea a iniţiat
tino-americane prezente la ac clteva acţiuni care au stîrnit
tuala sesiune. ecou f»i străinătate. Printre
Dineul, la care au luat, de CAÎYIBODGIA. — Vedere din capitala ţârii, oraşul Pnom Penh acestea se numără atacarea,
asemenea, parte Mircea Mall- In luna septembrie, a sediului
NEW YORK 10. — Triivhsul gerea imediată şi necondiţio ca acesta să fie acceptat de ţa, şeful delegaţiei române. comandamentului regiunii a
special Agerpres, R. Câplescu, nată" a trupelor izraeliene pe către arabi. Gheorghe Diaconescu şi Cor treia militare de la Evera, de
rransmile : Consiliul de Secu poziţiile ocupate inainte de 5 Reprezentantul Marii Brita nel Burtică, membri ai delr- Manifestaţii muncitoreşti unde a capturat armament
ritate s-a întrunit joi după- iunie a.c. El a proclamat ata nii, lordul Caradon, a menţio gaţiei, s-a desfăşurat într-o at SKualia din şi muniţii, cît şi un atac asu
ainiazâ pentru a discuta, la ce şamentul ţârii sale faţă de nat ca interesant cuvintul ros mosferă de cordialitate. pra filialei Băncii Portuga
rerea RAU., silualia creată principiile acordurilor de ar tit de reprezentantul Nigeriei + liei din Figueîra da Fez, de
în Orientul Apropiat, ca ur mistiţiu din 1948, şi,‘ în pri şî şi-a exprimat intenţia de a Vineri. Corneliu Mânescu a în Franţa unde a obţinut o sumă echi
avut o întrevedere cu U Thant.
mare a operaţiunilor militare mul rînd, nerecurgerea la for studia propunerile făcute de secretarul general al O.N.L). Arabia dc Sud valentă cu 1.043.000 dolari.
din luna iunie a.c., respectiv ţă, dreptul fiecărei părţi la acesta, considenndu-le utile în PARIS. — Corespondentul Intr-un manifest al său. Liga
continuarea ocupării de către securitate şi a cerut Consiliu vederea realizării unui progres Au fost discutate o serie de ADEN 10 (Agerpres). Saif Agerpres, Georges Dascal. semn de solidaritate, comer declară că aceşti bani vor fl
trupele izraeliene a unor te lui să deschidă un drum care pe calea găsirii unei soluţii ac probleme afla'.e în prezent în Dhalee, preşedintele Comitetu transmite : In uncie regiuni in cianţii au tras obloanele în folosiţi „pentru finanţarea
ritorii arabe. In fata Consiliu să restabilească condiţiile nor ceptabile. faţa Adunării Generale. lui Politic al Frontului Naţio dustriale din nordul Franţei au limpul manifestaţiei. . . organizaţiei şi pregătirea
lui se află două proiecte de male în Orientul Apropiat. Sprijinind propriul proiect, ★ nal de Eliberare din Arabia-de O manifestaţi^ asemănătoa mişcării revoluţionare care
rezoluţie : unul avînd drept Reprezentantul Indieî, G. reprezentantul american, Ar Mircea Maliţa. adjunct al Sud (F.N.L.), a ţinut o conferin avut Ioc numeroase manifes re s-a desfăşurat în oraşul va pune capăt despotismu
autor India, Mali. Nigeria, iar Parthasarathi, care a urmat la thur Goldberg, a declarat că ministrului afacerilor externe, ţă de presă, în care a precizat taţii muncitoreşti în semn de Mulhouse, unde peste 10.000 lui salazar ist".
protest împotriva folosirii in
celălalt apartinînd S.U.A. cuvînt, s-a referit pe larg la acesta ar fi menit să ofere o şeful delegaţiei române la ac-, că, începînd de vineri, F.N.L. se complete a braţelor de muncă de persoane, după ce au stră
La dezbateri au fost invitat! consultările intense care in ul bază de conciliere şi a făcut tuala sesiune a Adunării Ge-' consideră pe deplin răspunză şi ordonanţelor privind refor bătut străzile centrale ale o- ATENTAT LA DALLAS
nerale a O.N.U., a avut vineri
să ia parte fără drept de vot timele trei săptâmîni au avut apel la ceea ce a denumit „un o întrevedere cu Ava Myrdal. tor de viaţa şi bunurile tuturor ma sistemului de asigurări so ra.şului, au organizat un miting
reprezentanţii R.A.U., Izrae- loc între membrii Consiliului spirit de moderaţie şi mărini ministrul de stat pentru pro cetăţenilor, precum şî ale civi ciale. Cea mai importantă ma în fata clădirii municipalităţii. După cum anunţă agenţii
lului şi Iordaniei. înainte de a de Securitate în legătură cu mie". blemele dezarmării în guver lilor străini aflaţi în prezent în nifestaţie a avut loc la Ma- Vorbitorii, reprezentanţi ai or le de presă, fostul şerlf-ad-
se trece la examinarea pro- cea mai indicată formulă de In cuvintul său, reprezen nul suedez, reprezentantă a Arabia de Sud. El a precizat beuge, în bazinul metalurgic ganizaţiilor sindicale şi ai al junct al comitatului Dallas,
priu-zisâ a problemei, repre reglementare a problemei. El tantul Etiopiei, E. Malconncn, Suediei în Comitetul celor 18 că F.N.L, se opune raidurilor Sambre. unde 30.000 de mun tor organizaţii obşteşti, au ce Roger Craig, care a fost au
zentantul S.U.A., Arthur Gold- a reamintit şi de eforturile fă a sprijinit proiectul de rezo state de Ia Geneva. britanice împotriva oricăror citori au demonstrat pe stră rut anularea decretelor adop diat de comisia Warren £n
berg, a propus ca, imediat du cute cu prilejul sesiunii extra luţie prezentat de India, Nige Cu acest prilej, au fost tre forţe arabe, inclusiv FLOSY. zile oraşului. Manifestaţia a tate recent de guvern privind legătură cu împrejurările tn
pă expunerea punctului de ve ordinare din vară şi în special ria şi Mali şi a cerut Consi cute în revistă unele din pro Dhalee a anunţat apoi că a fost însoţită de întreruperea reforma sistemului de asigu care a fost asasinat preşedin
dere al R.A.U., Consiliu] să de proiectul de rezoluţie la- liului de Securitate să acorde blemele majore aflate pe ordi fost constituită delegaţia Fron lucrului timp de trei ore. fn rări sociale. tele Kennedy, a declarat că
asculte punctul de vedere al tîno-american, cerînd ca aces reprezentantului special al se nea de zi a sesiunii. în special tului Naţional de Eliberare ca s-a tras asupra sa un glon
Izraeluluî, deşi pe lista înscrie ta să fie din nou difuzat ca cretarului general al O.N.U., problemele care fac parte din re să participe la negocierile te in timp ce se afla hi com
rilor la cuvînt această tară fi document al Consiliului de care ar urma să fie numit pen sfera dezarmării nucleare. cu Marea Britanie în legătură pania a doi oameni de afa
gura pe locul şapte. Pusă la Securitate. Prczentînd apoi pe tru a participa la eventuale cu apropiata proclamare a In ceri. El a refuzat să dezvă
vot, propunerea americană a larg proiectul de rezoluţie al tratative între Izrael şi ţările dependenţei teritoriilor sud-a- Mişcări grevisfe în Italia luie identitatea acestora. A
fost respinsă, neîntrunind de- celor trei state, vorbitorul a arabe, toate şansele în vederea adăugat Insă că in urmă cu
eît 8 voturi, în timp ce 7 ţâri ţinut să precizeze că acesta se reuşitei misiunii sale. rabice şi a cerut din nou An citeva zile, a furnizat infor
s-au abţinut. (Majoritatea ne apropie de conţinutul proiec Reprezentantul canadian, „Surveyor—6“ gliei sâ facă o declaraţie publi şi Anglia maţii confidenţiale procuro
cesară, de două treimi, era de tului latino-american, mergînd George Ignatieff, a sprijinit că de recunoaştere a F.N.L. rului districtului Orlcans,
nouă voturi). Fiind nemulţu pînâ la identitatea unor for proiectul de rezoluţie ameri drept singurul reprezentant le ROMA 10 (Agerpres). — In dustriale, care cer îmbunătă Jim Garrison, precizind că
mit de rezultatul votului, care mulări. Noul proiect reprezin can. apreciindu-1 ca mal „echi gitim al popoarelor sud-arabi- Italia continuă grevele lucră ţirea condiţiilor de muncă. Du nu a depus plingere la po
stabilea ordinea luărilor de tă rezultatul unor eforturi stă librat" şi a subliniat necesita a t r a n s m i s p r i pă patru săptâmîni de grevă, liţie in legătură cu încerca
cuvînt, reprezentantul Izrae ruitoare şi sincere de a elabo tea ca mandatul care ar urma ce. torilor din diferite ramuri in- muncitorii de la Uzinele elec rea de asasinat asupra sa
luluî; Abba Eban, a declarat ra „o formulă echitabilă şi să fie acordat reprezentantu trice din San Giorgio a Cre- pentru a nu fl obligat să dea
că nu va ma! lua cuvin tul în echilibrată" a tuturor princi lui special al secretarului ge m e l e f o t o g r a f i i mano — provincia Napoli — relaţii in legătură eu infor
şedinţa Consiliului de Secu piilor Indispensabile rezolvă neral al O.N.U., .să comporte au ocupat clădirea uzinei în maţiile pe care le-a furni
ritate. rii situaţiei din Orientul Apro obligaţii echitabile pentru toa PASADENA 10 (Agerpres). S.U.A. duc în Vietnam un război semn de protest faţă de conce zat procurorului Garrison.
S-a dat apoi cuvintul minis piat. te părţile", Primele fotografii transmise dierea a 550 dintre tovarăşii Subliniind că are impre
trului de externe al R A U , Argumente similare a folo Reprezentantul Danemarcei, pe Pămînt de camera de luat lor dc lucru. sia că este urmărit de paz
vederi a sondei lunare ameri
Mahmoud Riad, care a decla sit şi reprezentantul Nigeriei, Otto Borch, a subliniat că ori cane „Surveyor-6", după ase de exterminare în masă In întreaga ţară continuă nici care ar putea să aparţi
rat că atît din dezbaterile se S. O. Adebo. Proiectul nostru, ce hotârîre a Consiliului de greva celor 250.000 de lucră nă Agenţiei Centrale de In
siunii extraordinare a Adună a spus vorbitorul, nu susţine Securitate „trebuie să fie prac lenizarea lînâ efectuată joi sea tori din industria forestieră, vestigaţii (C.t.A ), fostul şerif
rii Generale din vara trecută, retragerea necondiţionată şi tică şi conciliantă", să ducă la ra, sînt excelente. Specialiştii care cer încheierea unui nou a declarat: „Nu vreau să
N A S.A. au declarat că una
cit şi din dezbaterile sesiunii fără intirziere a trupelor izrae slăbirea tensiunii şi spre o so dintre ele reprezintă un teren a a populaţiei paşnice contract colectiv de muncă. In spun că ei au intenţionat
actuale ordinare a reieşit un liene, aşa cum cer R A U., el luţie permanentă în Orientul noaptea de joi spre vineri, de chiar să mă ucidă, deoarece,
larg consens faţă de principiul nu susţine convorbiri bilate Apropiat.-El a declarat că tru brupt şi prezintă un fel de fa taşamente poliţieneşti au eva in general, ei nu greşesc ni
triadmisibilităţii ocupării mi rale imediate, aşa cum cere pele izraeliene trebuie să fie leză la o distanţă de aproxima PARIS 10 (Agerpres) La Pa meroase victime în rindul cuat cu forţa 300 de munci ciodată ţinta”.
populaţiei paşnice din
satele
litare a unei pârli din terito Izraelul, pentru simplul motiv retrase -din -teritoriile 'arabe- o- tiv 1.500 metri de aparat. O al ris a avut loc o conferinţă de Vietnamului de sud. tori din incinta fabricii de
riul unui stat de către alt că am socotit asemenea pre eupate, exprimîndu-şi adeziu tă imagine transmisă reprezin presă la care a participat un Membrii acestui grup au re strunguri pentru prelucrarea FOTOGRAFIEREA UNEI
stat. Aceste deliberări au dez vederi şi nerealizabile şi inac nea la ideea că acţiunile mi tă nişte depresiuni care n-au grup de reprezentanţi ai vieţii latat, de asemenea, despre re lemnului „IMA" din Pescara. „FARFURII
publice din Franţa care a vizi
văluit totodată preocuparea u- ceptabile. Nu putem trăi cu litare nu trebuie să fie mate fost încă interpretate de către tat recent Asia de sud-est. zistenţa dîrză pe care o opune Aceştia ocupaseră fabrica în ZBURĂTOARE"
nel serii de delegaţii asupra speranţa că punctele de vede rializate prin cucerirea de te cercetători. poporul vietnamez agresorilor. semn de protest faţă de inten
situaţiei generale din regiunea re ireconciliabile se vor împă ritorii. Dubla reuşită in aceeaşi zi a Medicii Cannes şi Crivien, a „Politica americană în Viet ţia patronilor de a o închide. Fotografia „farfuriei zbu
Orientului Mijlociu. Apreciind ca pînă la urmă de la sine — Aceeaşi idee a fost subli lansării superrachetei „Saturn- vocatul Mataraso, profesorul J. nam. a declarat J. P. Vigier. a rătoare”, care a putut fi vă
că această preocupare este jus a continuat el — trebuie să niată şî de reprezentantul 5", purtătoarea unei cabine lu P. Vigier, precum şi cineastul Intrat în impas. Escaladarea nu zută timp de două minute
tificată, vorbitorul a subliniat avem curajul să spunem păr Franţei, Armând Berard, care nare „Apollo"', şî aselenizarea R. Pick au arătat in cadrul con a dus şi nu poate duce la vic deasupra centrului oraşului
că „popoarele din această par ţilor că dacă nu sînt dispuse a declarat că situaţia actuală lină a lui ,,Surveyor-6‘' repre ferinţei de presă că trupele a torie". LONDRA 10 (Agerpres). — Bogota, la o altitudine de
te a lumii nu pot în nici un la concesii reciproce, în dorin confirmă faptul că războiul nu zintă un pas important in di mericane întreprind în Viet 3.000 de muncitori portuari 100 metri, a fost realizată de
caz trage vreun folos de pe ţa de a vedea instaurîndu-se poate să ducă la soluţionarea recţia trimiterii unui om în nam acţiuni de largi proporţii ★ din Londra, care au intrat în Juan Fonseca, fotograf ofi
urma stării de război şî în pacea, aceasta nu va putea fl problemelor, ci numai o solu Lună în anul 1969, a declarat pentru exterminarea în masă a LONDRA 10 (Agerpres). Sub cea de-a 5-a săptâmînâ de gre cial al ONU. fn Columbia,
cordării. Ele au nevoie de se înfăptuită. ţie politică, neimpusâ prin for directorul proiectului „Surve populaţie' paşnice şi distruge semnătura lui Robin Clark, vă, au participat la un miting care a asistat împreună cu
rea mijloacelor de existenţă in
sâptâmînalul britanic „Listc-
curitate şi stabilitate, pentru După o scurtă pauză, in ţă poate „să permită de a trăi yor", Benjamin Milwitzky. Noi, regiunile în care acţionează ner" publică un articol în care care a avut Ioc vineri in port. alţi locuitori oi capitalei Co
a-şi consacra resursele cauzei continuarea dezbaterilor a luat unul lingă altul popoarelor a subliniat el, ne-am îndeplinit partizanii. Crivien a declarat relevi că „în S U.A. se cheltu Docherii au refuzat sâ dea curs lumbiei la apariţia „obiectu
progresului şi dezvoltării eco cuvintul V. Kuzneţov, prim- care doresc să conlocuiascâ şî, misiunea care consta în explo că aviaţia S.U.A. recurge la iesc zilnic aproximativ un mi lui zburător neidentificat".
rarea celor patru 2one ecuato
nomice". locţiitor al ministrului afaceri în cele din urmă, să ajungă riale de pe.lună considerate ca substanţe toxice pentru distru lion de dolari în vederea finan apelului conducerii oficiale a Fotograful J. Fonseca a de
lor externe al U.R.S.S, care a la o înţelegere". El a reafir sindicatului de a primi pro clarat ziariştilor că a trebuit
Afirmind că ţările arabe fiind cele mai sigure pentru o gerea culturilor de orez. Folo ţării producerii unor arme chi punerea de compromis a pa
caută o soluţie paşnică, el a respins proiectul de rezoluţie mat că Franţa consideră re aselenizare pilotată de către sirea gazelor lacrimogene. a mice şi bacteriologice". Auto să depună un efort deosebit
american şî a sprijinit în tragerea trupelor izraeliene ca cosmonauţi. continuat vorbitorul, face nu- rul arată că in ultimii doi tronilor şi au hotărît sâ con pentru a învinge frica inspi
spus că. potrivit părerii aces schimb proiectul de rezoluţie fiind necesară pentru a se per ani forţele militare americane tinue greva pînâ cînd cererile rată dc „farfuria zburătoare",
tor ţâri, piatra unghiulară a prezentat de India, Mali şi Ni mite o reglementare a pro au folosit pe scară largă arme lor de îmbunătăţire a condi care difuza o lumină puter
blemelor. Berard s-a pronun
unei soluţii politice este «retra geria, cu condiţia, a spus eî, ţat „pentru crearea condiţiilor Conferinţa Comitetelor greceşti chimice în Vietnam. ţiilor de muncă vor fi pe de nică şi care părea că se pră
buşeşte asupra celor prezenţi,
unei soluţionări paşnice" a plin satisfăcute. pentru a o fotografia. Ziare
conflictului arabo-izraelian. Greva lucrătorilor portuari le care au apărut la 7 no
Japoniei, care luptă împotriva dictaturii
Reprezentantul Un sondaj din Londra a cuprins pînâ în iembrie în capitala columbia-
Coasta de Fildeş Senjin Tsuruoka, a menţionat PARIS 10. — Coresponden tualului guvern grec din Con prezent 3.500 de persoane, iar nă au publicat pe prima pa
gină fotografia „farfuriei zbu
că, după părerea sa, ambele
proiecte de rezoluţie, supuse
tul Agerpres, Al. Gheorghiu,
nă şi din N.A.T.O. Conferinţa
Consiliului de Securitate, pre transmite: La Epinay sur siliul Europei, din Piaţa comu semnificativ în port sînt blocate 18 nave. rătoare".
zintă «anumite elemente simi Seine a avut loc zilele acestea a decis, de asemenea, să spri
Coaslade Fildeş, unul dintre producătoare de cacao — lare" şi că de aceea, îşi ex o conferinţă internaţională a jine în mod concret ţările NEW YORK 10 (Agerpres).
tinerele state africane, este si 174.000 tone anual, cafea — primă speranţa că noi con Comitetelor greceşti din străi scandinave in acţiunea pe care Postul de radio american
tuată in partea de nord a Gol 300.000 tone ‘ anual, banane, sultări ar putea duce la un nătate, care luptă împotriva ele au întreprins-o în fata Co „National Broadcasting Co."t a
fului Guineei. Ea are o supra 120.000 tone anual. Se mai cul compromis. anunţat ci, potrivit unuf son
faţă de 322.463 km. p. si o popu tivă : mei, porumb, orez, ma- dictaturii. Această conferinţă misiei europene a drepturilor daj efectuat de Institutul «Gal-
laţie de 3.835.000 de locuitori. nioc, batate, bumbac, nucul de Ultimul vorbitor, reprezen a reunit 54 de delegaţi din omului. Ea a pus totodată ba lup", 48 la sută din persoane
Densitatea locuitorilor pe km.p. cocos, susanul etc Animalele tantul Argentinei, Jose Maria Statele Unite, Canada, Anglia. zele unei acţiuni comune a tu le solicitate sâ se pronunţe,
este de 11,9. Alături de popu domestice existente in această Ruda, a afirmat că orice so Belgia, R.F. a Germaniei, El turor comitetelor greceşti, manifestă serioase îndoieli în
laţia băştinaşă (negri, sudanezi), ţară sînt : bovinele, caprinele luţionare durabilă a acestui veţia, Austria, Italia, Dane creînd un organism de coor ce priveşte Justeţea politicii
trăiesc si 15.000 europeni. Lim şi ovinele. conflict trebuie să respecte marca, Suedia, Norvegia, Olan donare şi un birou executiv Administraţiei în Vietnam.
ba oficială a acestui stat este Subsolul ţării este bogat in normele juridice care regle da, Cipru, Franţa. Toate aces cu sediul la Paris. Numai 20 la sută din cei in
■ franceza. diamante şi minereuri neferoa mentează relaţiile dintre state te comitete au fost create a tervievaţi au declarat că spri
Coasta de Fildeş a fost ocu se. Exportul său cuprinde ca şi să fie întărite de concesii doua zi după lovitura de stat VIENA 10 (Agerpres). — La jină modul în care guvernul
militară din 21 aprilie de către
reciproce, liber consimţite de
pată de francezi in perioada a cao, cafea, banane, bumbac, către toate părţile. Ruda a in personalităţi aparţinînd dife Viena a avut loc un miting acţionează în Vietnam. Restul,
nilor 1842-1892. Din 1893 ea a lemn (mahon), uleiuri vegetale sistat asupra necesităţii de a ritelor organizaţii politice şî împotriva terorii instaurate de se arată în sondaj, nu au dat
ţost o colonie încorporată Afri şi altele. fi retrase trupele izraeliene si de reprezentanţi al principale guvernul militar din Grecia, un răspuns precis.
cii occidentale franceze. In de Lungimea căilor ferate este multan cu încetarea stării de la care a luat cuvintul Bruno Pe de altă parte, alt sondaj
cembrie 1958 ea devine repu de 625 km., iar parcul de auto lor asociaţii culturale, studen al Institutului „Gallup" efec
vehicule se ridică la 40.200.
ţeşti şî de muncitori.
blică autonomă in cadrul Co In economia ţării se resimte beligerantă care, a spus el. ar Pittermann, preşedintele frac tuat în 11 ţări, printre care
munităţii Franceze, iar la 7 au încă dominaţia capitalului stră constitui prima etapă spre res - Conferinţa a adoptat un pro ţiunii parlamentare a Partidu Brazilia, Finlanda, Franţa,
gust 1060 este proclamată re in. Ca urmare, ia drumul stră taurarea păcii. gram de acţiune care urmă lui Socialist din Austria. Suedia, India, R.F. a Germa
publică independentă Vecinii inătăţii intre 28 şi 40 la sută După intervenţia reprezen reşte coordonarea luptei aces- • Participanţii au adresat re niei şi Argentina, arată că în
săi sint : Mali, Volta Superioa tantului Argentinei, şedinţa tor comitete care şi-au pus gelui Constantin şi guvernului
ră, Ghana, Liberia şi Guineea din venitul marilor unităţi in Consiliului de Securitate a fost sarcina instaurării unui re militar grec telegrame de pro tre 57 şî 81 la sulă din cei In
O bună parte o teritoriului său dustriale existente in ţară. Pă- ridicată, următoarea fiind sta gim democratic autentic şi c- test împotriva arestării cetă terogaţi s-au pronunţat pentru R.P.D. COREEANA. — Grup de muncitori ai Fabricii de
tractoare Kiyang, discută noul model realizat de această
este scăldat in apele O cea n u mintul este in mare parte pro bilită pentru luni, ora 15,30 xercitarea unor presiuni con ţenilor democraţi greci, cerînd retragerea trupelor americane întreprindere.
prietatea a circa 20.000 de m ari
lui Atlantic. latifundiari care exploatează GMT. stante pentru excluderea ac eliberarea acestora. din Vietnamul de sud.
Capitula (orii este oraşul A- două treimi din muncitorii a
bidjan, a cărui, populaţie a gricoli. Venitul mediu al băş
crescut in decurs dc 30 dc ani tinaşului este mai mic decit al
de la 50.000 la peste 300.000 lo- albului, care ocupă majoritatea J ames Meredith, militant pentru drepturile civile ale A !
, socicrea la Piaţă comună, aşa cum este prevăzută ex
. ctitori. Alte oraşe mai impor posturilor — cheie atît in ad C U R I E R populaţiei de culoare, a anunţat că in alegerile din 1968 »t ^ i pres in tratatul de la Roma, nu poate fi aplicabilă pen
tante sint : Gagnoa, Bauake, ministraţie cit şi in economie. (şi va prezenta candidatura în Camera reprezentanţilor a Con tru Marea Britanie", a declarat vineri la Bonn, in cadrul unei
Korhogo Şi Daloa. In fotografie : vedere a po gresului american. Meredith, primul negru care a absolvit U conferinţe de presă, ministrul afacerilor externe al R. I'. a
Avînd un climat tropical, a dului Hophouet-Boigny — min- niversitatea din Mississippi, intenţionează să candideze in dis Germaniei, Willy Brandt. LI a menţionat insă că sc pot găsi
semenea altor state africane, dria locuitorilor oraşului Abtd- trictul Karlem. in acest tratat stipulaţii care ar permite fixarea unei perioado
Coasta dc Fildeş este o mare jan. de timp preliminare pentru intrarea Angliei in Piaţa comună.
I van Popov, preşedintele Comitetului de Stat pentru D upă dezbateri care au durat 12 zile, cea de-a 14-a sesiu
ştiinţă şi tehnică şi al Comitetului pentru folosirea paş ne a Comisiei O.N.U. pentru populaţie şi-a încheiat vi
nică a energici atomice din R. P. Bulgaria, şi Maurice Schu- neri lucrările. Au fost discutate probleme ale cooperării inter I n sudul localităţii Da Nang, provincia Quang Nnrn, in
naţionale in domeniul demografiei şt propuneri făcute in ve
mann, ministru dc stat însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, pro derea stabilirii unor programe pe termen lung ale Naţiunilor tre unităţi ale Frontului Naţional dc Eliberare şi unităfi
bleme atomice şi spaţiale al Franţei, au semnat la Sofia un a Unite, cu privire la chestiunile populaţiei. ale infanteriei marine americane s-au produs ciocniri succesi
cord cu privire la colaborarea tehnico-ştiinţifică dintre cele ve deosebit de violente timp de 2G de ore. Agenţia Associated
două ţări. Acordul prevede schimburi de materiale informati uînd cuvintul la posturile dc radio, primul ministru al Press relevă că 68 de soldaţi marini americani au fost ucişi şi
ve, de specialişti, organizarea de seminarii în probleme de L Australiei, Ilarold Hoit, a expus, înaintea alegerilor răniţi. Pe de altă parte, cea de-a treia brigadă dift divizia 25
specialitate. infanterie a S.U.A. a fost bombardată joi seara cu morticre, in-
pentru senat, care vor începe la 25 noiembrie, poziţia Partidu registrînd pierderi.
lui liberal de guvernămînt în problemele de politică internă
I ntr-o declaraţie dată publicităţii la Bonn, Edmond Reh- şi externă. Potrivit expunerii sale, Partidul liberal va conti loile torenţiale care s-au abătut asupra regiunilor cen
nua să ducă o politică de întărire a alianţei cu Statele Unite
winkel, preşedintele Uniunii fermierilor vest-germani, a
criticat politica agrară a guvernului, care a dus la destrămarea şi de sprijinire a acestora in războiul din Vietnam. P trale ale Ttaliei au provocat marj inundaţii. In regiunile
a numeroase gospodării ţărăneşti din Republica Federală a Toscana şi Lazio au fost inundate numeroase oraşe şi sale. inr
Germaniei. Politica guvernului în domeniul agriculturii, a S ocietatea de Cruce Roşie a R.P D. Coreene a trimis so importante suprafeţe cultivate, precum şi livezi dc pomi fruc
cietăţii corespunzătoare din Japonia o telegramă in care
subliniat Rehwinkel, a făcut ca numai în ultimii doi ani „da se pronunţă în favoarea reinccperii fără intirziere a convorbi tiferi au fost distruse.
unele şi pierderile cauzate fermierilor vest-germani sâ se ci rilor referitoare la acordul de repatriere a cetăţenilor coreeni In provincia Grosseto, daunele provocate de aceste cala
freze la peste 3,3 miliarde mărci". din Japonia. mităţi depăşesc suma de 35 milioane dc lire italiene.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i itx. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Huoedoara-Deta. •H>5