Page 39 - Drumul_socialismului_1967_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTTT-VA I
Ieri a-a deschis Ia Deva, In regiunii. Citeva panouri pun ternului de control. In care
apoi vizitatorul in cunoştinţă găsim răspuns unor între­
clădirea Direcţiei de siste­
cu obiectivele Industriale si bări la ordinea zilei pentru
matizare, arhitectură şi social-cullurole date in folo­ fiecare conducător de unita­
proiectarea construcţiilor sinţă In ultimul timp, cu ce­ te: ce controlăm, cînd con­
(D.S.A.P.C.) expoziţia de in­ le care se vor da la sf ir silul trolăm şi cum controlăm ?
formare tehnlco-econoralcă a cincinalului, cu produsele de Un panou edificator Infăţi-
regiunii Hunedoara. La des­ export ale regiunii si dru­ şcază avantajele pe care le
mul lor spre ţările importa­
aduce îmbunătăţirea structu­
chidere au luat parte acti­ toare, cu factorii de bază In rii organizatorice a colecti­
vişti de partid şl de stal, ca­ cunoaşterea sl aplicarea teh­ vului de conducere de la U-
dre de conducere din econo­ nicii noi. ziua mecanică Cugir.
In continuare
Cercetînd
mia regiunii, Ingineri, tehni­ Inlrtnd in sala mare a ex­ graficele sl panourile expu­
poziţiei, unde spaţiul, mat
cieni, specialişti din diferite larg, a oferit organizatorilor se, trăieşti cu impresia că
domenii de activitate. Au posibilitatea concretizării mat te adîncestl din ce fri ce mal
fost prezenţi membrii birou­ depline a priceperii lor, ră- mult in problemele ştiinţifi-
lui Comitetului regional de mii impresionat de probi­ re ale producţiei si muncii.
partid şl membri al Comite­ tatea ştiinţifică, de deta­ De fapt, ceea ce se prezin­
tă nu este altceva decit o-
tului executiv al Sfatului liul si competenţa cu ca­
re sint abordate principa­ glindiroo lntr-un asemenea
I popular regional. lele probleme economice ale cadru — si nu in totalitatea
ANUL XIX. NR. 4000 DUMINICA 12 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani In continuare au fost vizi­ regiunii De altfel, l(i vine lor — o cuceririlor ştiinţei
contemporane sl a aplicării
tate sălile expoziţiei. foarte greu să încerci a face
aprecieri comparative asupra lor în viaţa economică a re­
exponatelor, pentru că în­ giunii noastre. Panourile ca­
re cuprind probleme de pro­
treaga expoziţie este in ace­ gramare si planificare aduc
laşi grad de edificatoare sl
d e p u n IE R I S - A D E S C H I S L A D E V A de sugestivă. Ceea cc dă par- in faţa vizitatorului aspecte
s u c c e s legate de metodele de pro­
gramare tradiţionale, de pro­
gramarea operativă, cireula-
CONFERINŢEI E xpoziţia de informare tehnico- lia documentelor, formele
planificării operative si de­
pendenţa lor de sistenvele dc
producţie etc. Sint prezenta­
te cielograme pentru progra­
REGIONALE marea producţiei In, unele a­
bataje, grafice prhnnd pro­
economica culaţiei trenurilor, 'progra­
gramarea si urmărirea cir­
marea producţiei la C.S //.,
DE PARTID! realizările obţinute In urma
utilizării calculatorului elec­
Dacă ar fi să sc sintetizeze că o valoare şi mai mare ex­ tronic tip „Eliot $01“' la
in citeva cuvinte valoarea ponatelor şi sporeşte forţa de C.S.H., instrumente de mo­
Astăzi se deschide la Hunedoara, In sala casei de expoziţiei de informare teh- convingere a acestora, este delare pentru cercetarea o-
cultură, Conferinţa regională de partid care va dezbate nico-economică a regiunii faptul că principiile tcorcti- peraţionalâ, etapele si faze­
documentele Plenarei CC. al P.C.R. din 5—6 octom­ Hunedoara, organizată dc Co­ ce ale organizării şi desfăşu­ le procesului dc analiză a
brie 1967 şi va alege delegaţii 1® Conferinţa Naţională mitetul regional de partid, rării proceselor de producţie metodei drumului critic, op­
a Partidului Comunist Român. nu s-ar face nici o greşeală sint concretizate cu exemple timizarea programelor de e-
Eveniment de însemnătate deosebită în viaţa regiu­ aflrmindu.se că ea este o a- din întreprinderile regiunii. loborare a resurselor etc.
nii, acest for, care întruneşte reprezentanţii tuturor or­ devirată şcoală economică, Unul din cele mai ample Excepţional, ca si celelal­
ganizaţiilor de partid este urmărit cu viu interes de pentru toate cadrele de con­ pănoilri es(e rezervat unei te, este prezentat sistemul
către comunişti, de întreaga masă a oamenilor muncii ducere care lucrează in e­ teme larg dezbătute in ulti­ informaţional, devenit In­
hunedoreni. conomia regiunii. De o ceea, ma vreme, cu puternică re­ strument de mina intli în
Măsurile de însemnătate excepţională pentru viaţa zonanţă în viaţa economică: coordonarea ştiinţifică a ac­
întregului popor stabilite de conducerea partidului în ar fi util ca fiecare in­ conducerea îtitreprinderii. A­ tivităţii productive, in folo­
giner,
tehnician,
maistru,
vederea perfecţionării conducerii şi planificării econo­ specialist, cercetător dc pe ici sint expuse principiile or­ sirea cit mai productivă a
miei naţionale precum şl principiile de bază referitoa­ mijloacelor fixe, in sporirea
re la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale pămintul hunedorean să-şi ganizării conducerii, concep­ eficienţei economice. Vizita­
a României şi sistematizarea localităţilor rurale au fost rezerve timp pentru a tre­ ţiile noi dc organizare a con­ torul ia cunoştinţă de carac­
primite în oraşele şi satele Hunedoarei, ca şi în întrea­ ce prin această „şcoală”. ducerii — îmbunătăţirea teristicile sistemului infor­
ga ţară, cu deplină încredere şi entuziasm. Concepută pe baza unei structurii organizatorice a maţional modern, de tipurile
Verigă importantă în şirul de măsuri adoptate de ample documentaţii, expozi­ întreprinderilor, pregătirea de informaţii, dc valoarea
partid şi guvern, pe baza hotâririlor Congresului al ţia prezintă intr-un mod deo­ cadrelor de conducere, pro­ informaţiilor, de circuitul si
IX-lea, alit in activitatea economică, cît şi în viaţa so­ sebit de sugestiv principalele movarea formelor şl meto­ fazele procesului de infor­
cială a ţârii, complexul de măsuri cuprinse în docu­ succese in dezvoltarea econo­ delor dc muncă colectivă, mare. Tot aici, in sala mare,
mentele plenarei din octombrie a Comitetului Central mică a regiunii, In organiza­ îmbunătăţirea sistemului in­
răspunde cerinţelor obiective ale perfecţionării econo­ rea ştiinţifică a producţiei şi a formaţional şi perfecţionarea sînt abordate teme legate de
miei naţionale, în strînsâ concordanţă cu progresele şl muncii, în cercetarea curen­ sistemului de control, preci­ mecanizarea evidenţei si o-
cuceririle revoluţiei tehnice-ştiinţifice. întregul popor Iotr-una din sălile expoziţiei. tă şl de perspectivă. zarea competenţelor, răspun­ ranlajul acesteia, privind
vede in aceste măsuri o strălucită manifestare a carac­ Totul impresionează, con­ derilor ce revin fiecărui com­ cercetarea ştiinţifică . si di­
terului profund ştiinţific şi creator al politicii partidu­ vinge. încă de la intra­ partiment şi funcţiuni. Bo­ recţiile principale ale cerce­
lui ; în ele se reflectă puternic grija şi preocuparea sus­ re, un panou prezintă - vi­ gat sint prezentate elemen­ tării in regiunea Hunedoara,
ţinută a Comitetului Central de a elabora şi aplica, co­ zitatorului dinamica pro­ tele sistemului de conducere colaborarea in cercetarea şti­
respunzător sarcinilor şi cerinţelor fiecărei etape a dez­ ducţiei industriale, iar o ma­ ‘ colectivă, structurile organi­ inţifică etc'.' - Două panouri
voltării noastre socialiste, cele mai potrivite forme şi (^.înduri pentui chetă fixează, cu ajutorul u­ zatorice, cu exemple edifi­ 1 c io b o tA
metode de organizaie, care să asigure o maximă efici­ nor becuri multicolore, prin­ catoare de organigrame si
enţă în valorificarea muncii sociale şi a bogăţiilor na­ Fabrică cipalele centre industriale ale eficienţa lor, elementele sis- (Continuare în pag. a 2-a)
turale ale patriei, în înfăptuirea obiectivelor fundamen­
tale ale progresului economic Şi social al întregii ţâri.
Conferinţa regională de partid se înscrie ca un mo­ de segmenfi
ment important în dezbaterile largi, însufleţite şi crea­ eel din itu n it
toare pe care Ie fac organizaţiile de partid, sfaturile
populate, organizaţiile de masă şi obşteşti, oamenii La Uzina de piese auto
muncii de la otaşe şi sate pe marginea documentelor din Colibaşi a început con­ xistă In viaţa omului mo­ ploatare in abatajele frontale
plenarei Comitetului Central din octombrie, a măsuri­ £ mente ciud prietenii, tova­ şi să dea două fîşii de cărbune
lor ce urmează să fie supuse spre aprobare Conferinţei strucţia unei fabrici care răşii de muncă ii aduc omagii .,pc zi, aceasta insemnind. Intre
Naţionale a partidului. In entuziastele adunări care au va asigura necesarul dc seg- calde, sincere. Cită frumuseţe altele, o producţie dublă de
avut loc în întreprinderi, uzine, pe şantiere, în institu­ menţi pentru motoarele au, cită bogăţie de sentigienje ‘'rirbune coesificabil. Oamenii
ţii şi comune, mineriii siderurgiciii. constructorii, ţăra­ auto şi de tractor. In hala. şi cit de adine se incrustează sint acum undeva la jumătatea
nii cooperatori. Intelectualii, toţi oamenii muncii hu- monobloc a fabricii vor ele In minte.' Dar acestea sint drumului. Vor mai trece luni
nedoreni au aprobat cu căldură măsurile preconizate de funcţiona o turnătorie de doar prilejuri, anumite mo­ de zile pînă vor atinge calcu­
conducerea partidului, exprimîndu-şi încrederea depli­ fontă, cubilouri şi cuptoare mente. Poate pentru că survin lele puse pe hirtie in atîtea
nă în Justeţea şl realismul-lor, manifestîndu-şi în ace­ electrice, un atelier pentru destul de rar rămin momente seri, dar au certitudinea victo­
laşi timp. dragostea şi recunoştinţa faţă de Comitetul curăţat piese, un atelier de neuitat. Sint Insă oameni ca­ riei. înlocuirea unui vechi mod
Central a! partidului. Maturitatea politică, înalta răs­ pentru prelucrări mecanice. re aduc astfel de omagii In de a munci înseamnă insă şi
pundere şi seriozitate, voinţa şi hotârirea comuniştilor fiecare zi,in fiecare minut. Le altceva : destrămarea unei con­
şi a tuturor oamenilor muncii hunedoreni de a aduce aduc nu unei anume persoane, cepţii care s-a format In sirin-
o contribuţie cit mai mare la înflorirea României socia­ ci mai curînd unui ideal, idea­ să legătură cu experienţa In
liste sînt reflectate în numeroasele propuneri şi suges­ lului de mai bine Aceştia sint teci de ani.
tii făcute cu ocazia dezbaterii acestor documente de Otel cu propri­ tovarăşii care ne stau alături,
însemnătate excepţională. în fruntea transformărilor ce 4~iţelăria Martin nr. 2 de la
Pentru oamenii muncii din regiunea Hunedoara, stu­ etăţi superioare le trăim — comuniştii. Ce poa­ ^ combinatul hunedorean es­
dierea şi dezbaterea largă a conţinutului complexului te fi mai frumos, mai înălţător te de mulţi ani o secţie de pro­
de măsuri elaborat de conducerea partidului a consti­ decit dăruirea pentru popor ? ducţie în acelaşi timp cu un
tuit un minunat prilej de mobilizare pentru îndeplini­ vast laborator. Maistrul comu­
rea planului de stat la toţi indicatorii, pentru îmbună­ Studiile şi experienţele Cineva spunea că eroismul nist loan Cismaş experimen­
tăţirea activităţii în toate domeniile. Munca însufieţilâ. practice făcute dc tînâru! nu constă numai în fapte cu tează cu o răbdare susţinută
eforturile susţinute depuse in această perioadă sînt ma­ cercetător Mircca Ilreles- totul ieşite din comun, ci mai de nişte nervi de oţel procedeul
terializate în bilanţul bogat cu care oamenii muncii din cu, de la secţia de sudură a ales tn perseverenţă, In tenaci­ insuflării oxigenului în baia de
regiune întîmoinâ Conferinţa Naţională a partidului. bazei din Timişoara, privind tatea de a face azi ceva mni oţel cu ajutorul unei lănci. Deşi
In cele 10 luni rare s-au încheiat din acest an, planul alierea oţetului moale în ar­ s-a găsit compoziţia pentru
producţiei globale industriale a fost realizat in propor­ cul electric cu elemente ca­ mult decit ieri. Aici avem de-a lance, se mai experimentează.
ţie de 102 la sută. producţia marfă vînchitâ şi încasată re să confere metalului, de­ face cu laturile profunde, trai­ Oxigenul astfel introdus a a­
— 102.7 la siihă, productivitatea muncii — 103,8 la sută. pus rezistenţa sporită, s-au nice ale faptelor. nimat cuptoarele întocmai ca
planul de livrate la export — 102.4 Ia sută. valoarea soldat eu obţinerea unui un organism întinerit : produc­
producţiei realizate peste plan ridicindu-se la 331 mili­ nou metal cu proprietăţi J a mina Lupenî, prim-mais- tivitatea muncii a sporit cu 22
oane lei. a economiilor la 118 milioane lei, iar a bene­ superioare, necesar con­ trnl miner loan Florii, îm­
ficiilor Ia 190 milioane lei. Aceste frumoase realizări strucţiei paletelor turbine­ preună cu un grup de comu­ A. CORNELIU
constituie expresia hotârîrii oamenilor muncii hunedo- lor hidraulice dc tip „Ka- nişti si-Q luat răspunderea să
reni de a munci cu elan. de a contribui cu întreaga lor plan". Experienţele făcute înlocuiască ciclul clasic de e.r- (Continuare fn pag. a 3-a).
energie creatoare la înfăptuirea măreţelor obiective cu noul aliaj au demonstrat
puse de partid în faţa întregului popor. în noua etapă o comportare superioară.
a construcţiei socialiste. Rezultatele cercetărilor în­
Fâcîndu-se ecoul sentimentelor profunde ale lucrăto­ treprinse de (inărul inginer
rilor din minele, uzinele, fabricile şi şantierele regiunii, timişorean în acest domeniu
ale celor ce fac să rodească maieu spor ogoarele şi ale au întrunit aprecierile una­ „Slăvită fii, Republică iubită!"
celor ce muncesc în instituţii şi şcoli. Conferinţa regio­ nime ale oamenilor de spe­
nală de partid va exprima aprobarea lor entuziastă şi cialitate de la haza Acade­
unanimă pentru politica profund ştiinţifică şi clarvăză­ miei şi dc la Institutul po­ Spectacolele primei etape bogăţia folclorului vechi şi
toare a partidului, ataşamentul pentru cauza scumpă a litehnic, precum şi ale Co­ a festivalului „Slăvită fii,
socialismului şi comunismului, voinţa neclintită de a pă­ misiei dc stat ce i-a confe­ Republică iubită !“, organi­ nou au fost căminele cul­
şi viguros înainte, sub conducerea partidului, pe calea zat de Comitetul regional turale din Pui, Clopotiva şi
desăvîrşiriî construcţiei socialiste — calea înfloririi con­ rit recent titlul de doctor pentru cultură şi artă in Unirea, raionul Haţeg. As­
tinue a patriei, a prosperităţi poporului român. inginer. cinstea celei de-a XX-a a- tăzi, in acelaşi raion, spec­
Succes deplin lucrărilor Conferinţei regionale de
partid ! niversâri a proclamării Re­ tacolele primei etape se vor
publicii, au început. Sîm- desfăşura pe scenele cămi­
bâtă seara, gazde ale aces­ nelor culturale de la Săla­
iv
tor noi manifestări, care şul Superior, Sintărnâria
In dreptul brigăzii lui Petru Roman de la Aninoasa pe graficul întrecerii este consem­
Oaspeţii vor valorifica şi promova Orlea, Răchilova şi Demsuş. nat „brigadă fruntaşă de 4 ani consecutiv". La acest frumos rezultat au contribuit şi minerul
Gavril Mirgiş ca şi vagonetarul Titus Vrăjitorii! — din fotografie — prin priceperea şi hâr-
sătenilor nicta lor. Fo(o . v ONOIU

Şalele Răchilova, Sebeşel,
Săsciori, Laz, Câpilna şi
Şugag vor primi azi oaspeţi: 7 400 bucăţi fuse pentru
ingineri, profesori, medici, ANGAJAMENTUL—FAPTĂ ÎMPLINITĂ ring şi 34 km lanţuri arti­
.jurişti. întrebările puse de culate". La care. facem şî
localnici, din cele mai di­ noi precizarea câ aceste ca î-
ferite domenii ale vieţii, :ităţi întrec angajamentele a­
vor primi răspunsuri com­ In anii care au trecut de latat tovarăşul Ştefan ŞoT- cii minerilor de Ia Lupeni nuale luate de colectivul uzi­
petente şi documentate din la eliberare, am învăţat să moşi, preşedintele comitetu­ este evidenţiat şi de cei noscutâ azi nu numai în ţa­ nei.
partea specialiştilor. Săte­ ne măsurăm puterile, să ne lui sindicatului de la C. S. 2 300 000 lei economisiţi în ră, ci şi dincolo de graniţele
nii vor afla noi taine din cunoaştem capacitatea. In fie­ Hunedoara — au fost obţinu­ numai 10 luni. Pinâ la finele ei. pentru calităţile deosebite G
domeniul mcdicinei, astro­ care an potenţa colectivelor te pe seama creşterii produc­ anului mai este... ale maşinii de spălat rufe. Acelaşi numitor comun lea­
nomiei şi istoriei şi vor as­ de muncă s-a situat pe o tivităţii muncii. Acolo, în uzină, munca oa­ gă U2ina din Cugir de fa­
culta cuvinte înţelepte des­ treaptă superioară a planu­ O menilor cîştigâ valenţe in brica textilă din Sebeş. Si
prinse din recentele docu­ lui. O Pînă la sfîrşitul anului, ci­ plus de măiestrie şi pricepe­ aici oamenii, printre care
mente ale partidului nos­ Vorbesc de Ia sine cifrele frele se mai rotunjesc, spu­ re, de hărnicie şi dăruire Marin Tătar. Hiena Frica.
tru. O şi despre minerii din Lupeni, nea şeful serviciului plan de Vorbindu-ne despre rezulta­ Ana Dumilrcasâ. Ana Fâlâ-
tele cu care constructorii ma­
întoarcem prima filă a cro­ care au strîns de pe „eim- la Întreprinderea minieră şinii „Albalux" se prezintă maş. loan Faf şi Florica O-
nicii întrecerii socialiste. Aici purile'4 negre din adincur. Hunedoara. Este un fel de a In Conferinţa regională de priţa şi-au întrecut aprecie­
Pentru fiiatelişti şî-au înscris numele cocsarii. cea mni mare recoltă : 1.429 spune, pentru câ de fapt. partid, tovarăşul Dumitru rile ce le-au făcut la înce­
este vorba despre plusuri ce
f ui nai işti i, oţelarii şi lamina- tone pe post. cu 78 de kilo­ se mai adaugă celor existen­ Sasu, secretarul comiletului putul anului. Se preconiza ca
lorii Hunedoarei fierbinţi. grame mai mult decit sar­ in 1967 să se realizeze peste
Printre cercurile filateli­ Cifrele înscrise la începutul cina stabilită prin plan. Ha- te. Dacă o să le cităm pe cele de partid, arăta câ „ducem planul producţiei globale 1
ce din Valea Jiului, se nu­ anului în semn de apreciere veza brigăzii lui Mihai Bla- mai semnificative, atunci toate angajamentele anuale milion de lei, iar in 10 luni
mără şi ccl din oraşul Pe­ a potenţialului siderurgişti- ga, frontalul lui loan Popes- trebuie amintite două dintre depăşite". Afirmaţia a fost s-au realizai 1.121 000 lei. La
troşani. Cu contribuţia su­ lor pe 1967 au rămas mult in cu. transportoarele blindate ele: 21 063 tone de fier în însoţită de cifre ce au re­ producţia marfă şi-au pro­
telor de tineri şi vîrstnici, urmă, eclipsate de rezultate­ romaneşti, de mare capaci­ minereul marfă peste plan şi zonanţa specifică a bucuriei pus o depăşire cu 1.200.000
membri ai cercului, a fost le a numai 10 luni Adunate, tate. ce nu-şî contenesc mer­ 4.501.000 lei obţinuţi în plus de a ft muncit cu spor : mai leî l în 10 luni tcxtilîştii au
organizată Ia casa de cul­ valorile realizate peste plan sul In abatajele lui Petre pentru producţia marfă vîn­ mult de 5.700.000 lei plus la înregistrat 1.466,000 lei.
tură din localitate o fru­ însumează 102 milioane lei Constantin, Sabin Ghloancâ, dutâ. Trebuie făcută însă o producţia marfă vîndulâ şi S-ar pulea cita multe a*
moasă şi interesantă expo­ la producţia globală. 178 mi­ şi mulţi alţii, au adunat precizare : ambele întrec an­ încasată, 4 129.000 leî bene­ semenea cifre a căror semni­
ziţie care se deschide astăzi. lioane lei la producţia marfă în ..hambarele" preparaţiei gajamentul pe întregul an. ficii peste plan, 1.323.000 lei ficaţie unanimă este străda­
Sint expuse aspecte din vîndutâ şi încasată, mai mult 51000 tone de cărbune, limi­ O economii suplimentare la nia de a se munci mai bine,
lupta P.C.R. oglindită în fi­ de 92 milioane lei beneficii ta superioară a planului, rea- Sfera cifrelor maî cuprin­ preţul de cost. .Şî, — a ţinut de a se realiza mai mult. de
latelic, industrializarea so­ peste plan. Toate aceste rea­ lizîndu-şi cu mult înainte de şi pe constructorii de ma­ să precizeze tovarăşul Sasu a traduce în faptă angaja­
cialistă. agricultură, flora lizări, care întrec angaja­ angajamentul anului întreg. şini din Cugir. Marca fabri­ — aş adăuga plusurile : 330 mentul luat în înlrecerea so­
şi fauna patriei. (MARIA mentele anuale — ne-a re- De fapt, rodul bogat al mun­ cii ,30 Decembrie" esle cu- de maşini de spălat rufe, cialistă.
NEGRUŢ — corespondentă)
SÎRGUINŢA. FOTO : I. TEREK ^ -