Page 40 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 12 noiembrie 1967

lizeze cauzele acestei stări de
fapte. Comuniştii au ajutat
A CONDUCE BINE, conducerea sectorului să sta­ VALERIU COANDRAŞ EVU EUGEN
bilească un plan concret de
măsuri pentru înlăturarea
neajunsurilor. A urmat o ao-
tivitate Intensă pentru apli­
TREA-JĂ UŞOARĂ carea Iul în viaţă şl a-au ob­ Cîntec nou Sub cerul
ţinut rezultate bune. A fost
făcută o revizie atentă a In­
stalaţiilor, apoi s-a trecut Ja
A trecut un an de cînd mi­ întregul colectiv dorea să ex­ tehnologiei de lucru treburi­ reparaţii. De atunci lucrurile * m m
na Paroşeni a dat ţârii pri­ ploateze stratul cu mijloace le s-au rezolvat relativ ra­ s-au îndreptat mult S-a îm­ In fiecare dimineaţă
ma tonă de cărbune. De a- moderne. Au fost introduşi pid. Mal complicată s-a do­ bunătăţit şl aprovizionarea ţarii
tuncl, ea a continuat să trea­ pentru susţinere stîlpi hidra­ vedit a fi — şl asta a dta locurilor de muncă cu ma­ trec peste cîmp
că prin nişte prefaceri fi­ ulici şi o combină de randa­ oară ! — munca cu oamenii. teriale. şi-i spun ţarinii : e paee
reşti începutului. Aici încă ment mare. Elementele de Dîn acest punct de vedere Un alt necaz l-a provocat Încolţeşte sâminţa 1
se mai îmbină exploatarea tehnică nouă însă nu s-au socotelile nu sînt nici pe de­ — azi într-o măsură mult In fiecare dimineaţă Purtat de zimbri prin zăpezi străbune
carboniferă cu şantierul — dovedit utile, pentru că nu parte încheiate. Continuă să mal mică — numărul redus Cobor din munţi de piatră şi de vînt,
semn câ metamorfoza este în se potriveau condiţiilor de se înfrunte cerinţele disci­ de oameni calificaţi. Şl a- ridic braţul meu
desfăşurare. Din sectorul de zăcămînt. Exploatarea, fiind plinei socialiste cu manifes­ ceastâ chestiune şi-au luat-o deasupra pâmintului Dintre bârbaţii-n luturi, rădăcină,
investiţii se naso sectoare ca­ tările potrivnice lor. Unii spre rezolvare comuniştii. S-a şi strig în eete patru zări : Bărbat, In luturi strămoşeşti mâ-mplînt t
re dau cărbune. Există deja lipsesc nemotivat de la lu­ dat ca sarcină fiecărui co­
un astfel de sector. cru, alţii nu-şi îndeplinesc munist să se ocupe de dte intraţi in matca voastră, ape Şi-mi înfloresc cuvintele a slavă
sarcinile de producţie chiar
Procesul prefacerilor mate­
riale este însoţit continuu de Viata de partid dacă vin la lucru, alţii nu se 2-3 ortaci şi sâ-i ajute să se e pace-n văzduh şi-n pâmint 1 Cînd laud prin convingeri, zboruri noi,
califice. In scurt timp a fost
cel al transformărilor ce ţin îngrijesc cu destulă răspun­ deschis un curs de calificare In fiecare dimineaţă Zbucnite pe istorii lungi de lavă
de conştiinţă, de atitudine, dere de asigurarea locurilor în care s-au încadrat 30 de înalţ pe umerii mei ziua Scriind istorii unor alţi eroi
de gindîrea pionieratului. In- de muncă cu cele necesare. tineri. Azi el sînt mineri şl
tîlneşti la noua mină, alături deocamdată la mică adînci- Toate acestea sînt într-un fel ajutori de mineri. Este re­ şl soarelui ce răsare îi spun : tmbracâ-mâ lumină mij»tă-n vetre dace 1
de un mănunchi de băştinaşi, me, avea ca principală im­ sau altul, expresii ale faptu­ zultatul muncii şl mîndria aureşte totul, Adunâ-mâ în delte de ne'ntinat pâmint,
oameni care ieri săpau gale­ plicaţie presiuni mari, cul­ lui câ nu toţi oamenii colec- unor comunişti ca Nicolae efi-i pace-n văzduh, Trecind prin sita erei din Decebal încoace
rii Ia hidrocentrala de pe cuş moale la strat. S-a do­ . tivului păşesc într-o caden­ Huluţa, Peterft Bela, Franciso
Argeş, sau veniţi din alte vedit destul de curînd câ ţă. Doicer. Dintre cei care s-au pe pâmint şi pe ape 1 Spre piscuri însorite, sub cerul ţârii, sfint 1
părţi. Ai de-a face cu un stilpii hidraulici şi combina Sînt însă semne câ orga­ calificat unii conduc azi bri­
conglomerat nesudat încă. Şi, nu pot fi utilizate cu randa­ nizaţia de partid din secto­ găzi. Un exemplu de ace9t
sudura, specifică colectivelor mentul scontat. rul de producţie acţionează, fel îl constituie Nicolae Bru-
vechi care au trecut prin Această problemă a dat deşi încă prea timid, ca un tu. El este dintre cel veniţi
multe situaţii critice, nu se multă bătaie de cap comu­ comandant care vrea să-şi de pe alte şantiere, s-a cali­
va produce rapid pe deplin. niştilor. Ea a fost dezbătută disciplineze detaşamentul. ficat miner, iar pentru calită­
Şi ea este un proces. Dar pe larg. s-au încercat solu­ A fost o vreme cînd Insta­ ţile de care a dat dovadă I
cineva acţionează aici pen­ ţii intermediare. Faptul a laţiile mecanice — craţere, s-a încredinţat conducerea
tru a realiza omogenizarea, fost zadarnic. Singura con­ pompe, eompresoare etc. nu unei brigăzi ce obţine azi re­
coerenţa. Acest cineva este cluzie valabilă a rămas a­ funcţionau bine, împiedicînd zultate bune.
organizaţia de partid. ceea câ tehnica nouă trebuie brigăzile să-şi îndeplinească Iată numai dteva exemple
Cum acţionează ea, în ce înlocuită cu metodele clasice sarcinile de plan. Biroul or­ care dovedeso câ organizaţia
direcţii, ce rezultate obţine? de exploatare, care, de fapt, ganizaţiei de bază a cerut de partid se străduieşte să
Vom răspunde prin cîteva au şi dat rezultate bune Pla­ maistrului mecanic Iosif Mo- învingă greutăţile specifice
exemple. nul a început să fie îndepli­ lodeţ să prezinte intr-o adu­ începutului, să conducă co­
La scurt timp după deschi­ nit lună de lună. nare generală a comuniştilor lectivul spre succese.
derea sectorului de cărbune, In privinţa tehnicii şi a un referat în care să se ana­ C. ARMEANU

Expoziţia de informare

tehnico - economici

(Urmare din pag. 1) şl cercetări continue în în­
treprinderile regiunii, cu res­
sintetizează principalele pro- pectul faţă de munca depu­
bleme pe care ie ridică psi­ să pentru organizarea aces­
hologia muncii, domeniu mai tei expoziţii — strălucită îm­
puţin cercetat pină acum, fi binare a capacităţii specia­
protecţia munciL listului economist, cu inge­
Cu un volum bogat de in­ niozitatea proiectantului şt
formaţii, cu noi cunoştinţe cu măiestria graficianului.
economice, vizitatorul pără­
seşte sala mare pentru a su­ Noul complex comercial din Hunedoara este solicitat
pune in continuare analizei zilnic de mii de siilcrurgişti, constructori, mineri...
sale alte şi alte panouri şi UN LUPTĂTOR MEMORANDIST: Foto: N. MOLDOVEANU
exponate ce se inşirule in
încăperile următoare. Sint
expuse aici realizări din in­
dustria minieră, siderurgică,
industria uşoară. alimentară, tru drepturile românilor de afla la Viena, în delegaţia de
chimică, economia forestie­ 0 $ HiCOLAE aici. „La toate mişcările r. 300 de persoane, recrutate din
ră, privind organizarea şl ( / ) inscmnale naţionale — arată toate straturile sociale şi repre­
modernizarea transporturilor, „Revista Orăştiei" — pe Moş zentând toate regiunile transil­
din industria locală, din do­
Herlea îl aflăm intre cej cc vănene, care avea să însoţeas­
meniul construcţiilor indus­ mai cu dragă inimă se aruncă că autorii vestitului memoran-
triale şi civile. U n loc de seamă „Prin citire — se spune într-un in luptă şi anume in locurile dumum în audienţă la împă­
După ce ai trecut in revis­ în rîndul. per­ articol din .Revista ilustrată" cele mai expuse, mai primejdi­ rat. Rezultatul acestoj^acţiuni
tă flecare panou şi grafic şl sonalităţilor hune- dedicat lui Moş Herlea — şi-* oase... Nu se petrecea nimic in a românilor la Viena a consti­
ai parcurs flecare sală a ex­ dorene, care şi-au ciştigat cunoştinţe din toate tuit cea mal crudă deziluzie
poziţiei, la sfîrşitul vizitei închinat întreaga ramurile ştiinţei, cu deosebire viaţa publică a noastră, a ro­ pentru toţi aceia care mai păs­
pleci cu sentimentul unei viaţă ducerii lup­ istoria universală şi geografia". mânilor despre care Moş Her­ trau vreo speranţă câ la Viena
înalte mindrii pentru bogă­ tei pentru obţine­ Pe baza cunoştinţelor dobindl- lea să nu fie In curent, bucu- vor afla dreptate. Privită cu
ţia regiunii Hunedoara, pen­ rea drepturilor so­ te în acest mod. Nicolae Her­ rindu-se de pornirile şi faptele multă răceală de autorităţile
tru succesele obţinute de co­ ciale şi libertăţilor lea a ocupat. între 1842-1847. bune şi întristlndu-se de cele vieneze, delegaţia românească
lectivele de muncitori, teh­ naţionale ale ro­ postul de învăţător în comuna rele**. a fost însă înconjurată cu sim­
nicieni şi ingineri hunedo- mânilor ardeleni, sa natală. Era cunoscut în îm­ Din anul 18C9 este ales, patie de către populaţia săracă,
reni, cu respectul ce ţl-l o­ îl ocupă înflâcâra- prejurimi şi ca un iscusit chi­ drept răsplată a activităţii de­ precum şi de personalităţi pro­
feră roadele unor preocupări tul luptător memo- rurg, reuşind să vindece mulţi puse, membru pe viaţă al gresiste din capitală, care con­
randlst Nicolae ţărani. A STREI, în care calitate a Ju­
Herlea. S-a născut Izbucnirea revoluţiei burgh£- cat un rol important in condu­ damnau şi ele sistemul guver­
în comuna Vinerea zo-democratice din Transilva­ cerea despârţămîntului Orăşti- namental al Imperiului.
Desfinafia: (raionul Orâştie) la nia, în primăvara anului 1848, ei al cunoscutei asociaţii cultu­
1 iunie 1819, ca cel îl determină pe Nicolae Herlea rale a românilor ardeleni.
mal mic fiu în nu­ după cum arată .Revista O- Prof. IOAN ANDRIŢOIU
ofe tăriile meroasa familie a râştiei' — să .intre cu multă In mai 1892, Moş Herlea se Muzeul regional Deva
preotului Teodor însufleţire sub steagul mişcă­
Tovarăşului Hibals Violin, mecanizator Ia S.M.T. Haţeg, Hunedoarei Herlea. Deşi nu a rilor de libertate ale poporului
i-a fost încredinţată sarcina do a executa desfundatul terenu­ fost trimis să înve­ român". Participă cu entu­
lui pe 20 hectare, la C.A.P. Toteşti In vederea înfiinţării unei ţe la şcoală ca cei­ ziasm, alături de alţi mii de ţă­
plantafii de pomi intensive. Acţiunea respectivă se află fn Colectarea fierului vechi lalţi fraţi, tatăl re- rani veniţi din cele mai înde­ Au extins spaţiul
plină desfăşurare. Foto : V. ONOIU este una din acţiunile per­ zervîndu-1 rolul părtată colţuri ale Transilva­
manente iniţiate de organi­ niei, la marea adunare naţio­
zaţiile U.T.C. de la E. IVI. de-a se ocupa cu nală de pe .Cîmpia Libertăţii"
Deva. Pină la sfîrşitul a­ gospodăria, tînârul de la Blaj, care a stabilit pro­ de producţie
cestui an, tinerii de aici Nicolae Herlea a gramul românilor în revoluţie,
O dată cu izbucnirea revolu­
Mecanizatorii — fi-au angajat să trimită spre reuşit singur, prin ţiei, Nicolae Herlea .a început Mobila executată la sec­ de egalizat, două maşini de
oţelăriile Hunedoarei
90
citirea unul mare
să cutreiere satele şi să le ri­
de tone de fler vechi. Cu
cantităţile strlnse la ultima număr de cărţi dice la luptă". Din comunele ţia de specialitate a între­ găurit multiple, o maşină
prinderii raionale do in­
de îmbinat furnire şi o ma­
acţiune, ei şi-au depăşit an­ din diferite dome­ de pe Cîmpul Plinii : Vinerea, dustrie locală din Hrad se şină de confecţionat di-
oameni de nădejde gajamentul cu 30 de tone. nii, să-şi însuşeas­ Şibot, Pişchinţi. Vaidei, Balo- bucură de aprecierea una­ bluri.
mir şi-a adunat „o frumoasă
(IOAN DRAGHICI, cores­
nimă
cumpărătorilor.
a
pondent). că un bogat bagaj tabără", pe care o conducea a- Pentru a satisface cerinţele In prezent se lucrează la
de cunoştinţe. vînd gradul de căpitan. Cu a- terminarea unui uscător de
ceastâ tabără, Nicolae Herlea mereu crescînde, s-a luat cherestea de mare capaci­
încerci nd să facem o clasifi­ tone grîu peste prevederile pla­ participă, sub conducerea lui măsura extinderii spaţiului tate, a unui tune) de usca­
care a factorilor care determi­ nului ; cooperatorii din Târtă- Avram lancu şi Axente Sever, de producţie a acestei sec­ re a peliculei de lac şi la
nă nivelul producţiei agricole ria. Aurel Vlaicu, Boşorod, Să­ la mai multe acţiuni revoluţio­ ţii. In ultima vreme sec­ o staţie termică.
la principalele culturi ajun­ laşul de Jos, de pe raza oraşu­ C IN D JS- O R A Ş U L nare în anii 1848-1849, repur- ţia de mobilă a fost extin­
gem, fără Îndoială, la conclu­ lui Deva şl cei din raionul tînd mai multe succese. să cu peste 500 mp. Ea a Datorită acestor măsuri
zia câ mecanizarea şi chimiza­ Alba au recoltat cu peste 700 După înCrîngerea revoluţiei, fost dotată cu un ascensor se preconizează ca in anul
rea se află pe primele locuri. tone de cereale păioase mai Nicolae Herlea îşi îndreaptă 1968 valoarea producţiei
A devenit un lucru obişnuit mult decît au avut planificat; iN CARE TRĂIEŞTI activitatea spre ridicarea satu­ industrial care transportă globale să crească cu 30 ia
sâ-i vedem pe mecanizatori lanurile de porumb ale coope­ lui natal, avînd funcţii de pri­ materialul Ia etaj, o maşi­ sută iar cea a producţiei
brâzdlnd ogoarele, la arat, se­ ratorilor din Simeria, Dobra, Oraşul Brad deţine în pre­ curile, străzile, blocurile, le-au crări a căror valoare se ridică mar, cassar. Ca membru în nă de turnat lac, cinci ma­ marfă tot cu 30 la sută. (LI-
mănat, prăşit, recoltat sau la Apoldul de Sus sau Beriu au zent titlul de fruntaş pe regiu­ dat prospeţime. Numai în ur­ la suma de peste 174.000 lei. reprezentanţa scaunului O- şini de lustru, două maşini VIU COVACI corespondent)
împrăştiatul îngrăşămintelor dat roade bogate, pentru care ne, în acţiunea de muncă pa­ ma acestei acţiuni care ar pă­ La Dealul Taului materialul râştiei, a luptat continuu pen­
în dimineţile însorite de pri­ lauda se cuvine să fie adusă triotică. Acest lucru nu e fără rea măruntă s-au realizat eco­ pentru construcţia drumului. In
măvară, amiezile toride ale ve­ şi mecanizatorilor, lucrările e­ semnificaţie. Încă de la începu­ nomii în valoare de .223.500 special piatra brută necesară
rii sau in serile reci de toam­ fectuate de ei fiind de bună tul anului, comitetul executiv lei. la fundaţii, a fost dislocată cu
nă. Ei se află mereu la datorie, şi foarte bună calitate. O dată al sfatului popular a întocmit Tot din iniţiativa bunilor mijloace proprii, dintr-o carie­
lingă tractor, maşina de semă­ cu mulţumirile cooperatorilor, un plan de măsuri pe obiecti­ gospodari, In acest an, s-au a- ră improvizată de cetăţeni. Ini­
nat Şi combină, dovedind un pentru contribuţia adusă la ve, responsabilităţi şl termen menajat cu verdeaţă intrările ţiativa lucrării şi mobilizarea
spirit de înaltă răspundere creşterea producţiei, stimulen­ de execuţie. Pentru buna des­ in oraş, s-au efectuat in stră­ cetăţenilor aparţin deputatului
faţă de sarcina ce li s-a tul este şi de ordin material. făşurare a acţiunilor patrioti­ zile Ai’ram lancu şi Vinători- Ivan Traian.
încredinţat, de a-şi spori con* Numai mecanizatorilor de la ce, obiectivele de plan au fost lor lucrări de aliniere a împrej­
La Săveşti, se cerea supralăr-
tribuţia la creşterea producţiei S.M.T, Alba li se cuvin mai aduse la cunoştinţa comitetelor muirilor şi construirea de gar­ girea drumului deoarece era a­
agricole. mult de 150.000 lei premii ca de cetăţeni, a comitetelor de duri pe o lungime de 780 m nevoios să te strecori cu un au-
Cei peste 47.000 caj putere, urmare a depăşirii producţiei străzi. In sesiunea din luna s-au înlocuit pomii ornamentali
cît însumează puterea tractoa­ planificate la cerealele păioase martie a c., a sfatului popular, deterioraţi cu alţii sănătoşi etc. tovehicul pe lingă o căruţă sau
relor aflate în dotarea S.M.T.- în unităţile cooperatiste. deputaţii au dezbătut şi apro­ un car cu boi. Gospodarii n-au
urilor din regiunea noastră, bat obiectivele planului. Urma Dar, pe gospodarii din Brad aşteptat ca obstacolul din drum
mînuiţi cu pricepere de aproa­ Cine sînt animatorii întrece­ doar transpunerea lui în fap­ ii preocupă şi alte probleme. să-l elimine altcineva decit ei.
pe 1.100 mecanizatori, fac an rii pentru obţinerea de recolte te. De multă vreme s-a tot discu­ La îndemnul deputaţilor au
făctit săpături intr-un deal din
de an ca ogoarele să devină bogate ? In fiecare S.M.T. pre­ Deputaţii, mobilizind cetăţe­ tat cazul ieşirii din albie a ape­ apropiere, excavînd 5.415 mc
mai fertile şi roditoare. In a­ tendente la locurile fruntaşe nii din circumscripţiile electo­ lor Rabareasa şi Lunci care, in material pe care. l-au folosit la
cest an zestrea tehnică a fost sînt multe brigăzi. Se detaşea­ rale la efectuarea orelor de lunile cu precizaţii abundente amenajarea unor terasamente,
ză totuşi cele conduse de Ilie
mai bine gospodărită. Dovada muncă patriotică, au reuşit să provocau inundaţii. Pentru a
o face depăşirea, pină la 10 no­ Radu, Sebastian Sora, Aurel înscrie pe răbojul realizărilor pune stavilă apelor şi a scăpa făcind totodată practicabil şl
iembrie. cu peste 3.300 hantrl Mermezan. Iosif Butca şi Ionel din 1967, noi cifre şl fapte care terenul de inundoţit, trebuia drumul cu porţiuni joase, mlăş­
a planului anual ce a revenit Mihuţ. Dintre mecanizatori, cuprind lucrări de înfrumuse­ pus umărul, trebuia depusă tinoase. Evaluindu-se lucra­
staţiunilor de maşini şi trac­ numele lui Ion Plftea, Constan­ ţare a oraşului. muncă. rea s-a văzut că valoarea ei
toare. Mecanizatorii din Mier­ tin Langa, Mircea Costicâ, Ni- Cine era să le facă această este de 196.000 lei. De altfel,
curea, Dobra şi Haţeg şi-au în­ colae Stoia, sînt binecunoscu­ Dintre realizările mai impor­ treabă 7 Locuitorii satelor ve­ toate lucrările cuprinse In acţi­
scris în grafic această realiza­ te. La panoul de onoare ei se tante amintim pe cele din noul cine ? Nu. Să plăteoscă cu bani unea de muncă patriotică
re încă de la sfîrşitul lunii oc­ situează pe locuri de frunte. cvartal de locuinţe Aici, s-a braţe de muncă ? La un sfat cu pentru înfrumuseţarea oraşului
cetă­
tombrie. Pe el însă, ca şi pe toţi cei­ lansat o chemare către rond, deputaţii lor, cetăţenii din cir­ Brad depăşesc suma de
ţeni. Nici o stradă fără
Dar, unitatea de măsură a lalţi mecanizatori, nu-i mulţu­ nici un balcon fără flori! Dar. cumscripţiile in care se aflau 1.000.000 lei.
hărniciei mecanizatorilor nu meşte pe deplin ceea ce au pentru a da suflet acestei che­ cele două piraie au pornit la Entuziasmul şi elanul cetă­
este numai hectarul de arătu­ realizat. Dezbâtînd cu toţii pro­ mări, trebuia procurat materia­ muncă. Valoarea lucrărilor e- ţenilor din Brad in acţiunea de
ră normală. Mai concretă este iectul de Directive ale C.C. al lul floristic săditor. Ce s-a fă­ xeentate se ridică la suma de muncă patriotică, dragostea lor
materializarea ei în producţie, P.C.R. din 5-6 octombrie a.c„ cut ? La îndemnul deputatelor 123. 400■ de lei. pentru înfrumuseţarea oraşului
în recoltele de grîu şi porumb mecanizatorii au găsit noi re­ Toma Lucia şi Motoc Ana, un Gama acţiunii de muncă în care trăiesc, simţul de bum
obţinute de cooperativele agri­ surse care, puse în valoare, vor grup de gosj>odine cunoscute ca patriotică nu s-a terminat cu gospodari, faptul că în fruntea
cole pe ogoarele cărora au exe­ duce la creşterea eficienţei ac­ cele arătate pină aici. Pentru lor au avut tot timpul deputaţi,
cutat o gamă variată de lu­ tivităţii staţiunilor de maşini harnice şi pricepute au cultivat gospodarii oraşului Brad între­ inimoşi, ambiţioşi, au făcut ca
pe plan local
tot materialul
crări. şi tractoare. Prin folosirea mai floristic săditor, din speciile ce­ ţinerea drumurilor a constituit toate să ducă la realizările des­
Sensul expresiei des folosi­ Judicioasă a bazei tehnîco-ma- problema nr J. Pe raza de acti­ pre care am vorbit şi despre ca­
te de cooperatori : „mecaniza­ teriale volumul şi gama lucră­ le mai variate de flori şi tran­ vitate a oraşului lor, ca de exem­ re nu am amintit, să contribu­
torii sînt oamenj de nădejde, rilor executate mecanizat vor dafiri. Zonele verzi şi balcoa­ plu la Dealul Hohovel, s-an e- ie ca oraşul Brad să poarte ti­
adevăraţi făuritori de belşug*’, spori simţitor, scurtindu-se pe­ nele n-au dus lipsă de flori. xccutal fundaţii din piatră bru­ tlul de fruntaş pe regiunea
îşi are acoperire în fapte. La rioada de efectuare şi îmbunâ- Verdeaţa, florile şi arbuştii or­ tă şi deşeuri, s-a pus un strat Hunedoara.
Pianul de Sus s-au realizat 194 tăţindu-se calitatea lor. namentali au înfrumuseţat par- filtrant din balast de rîu, lu­ ELENA JUCU .Turnuri" de confort In oraşul Petroşani.