Page 44 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 44
noiembrie
DRUMUL SOCIALISMULUI
i M R
In expunerea sa, tovarăşul premise organizatorice pentru ţial uman în procesul de crea deplin în rezultatele obţinute,
Gheorgho Călin a subliniat coordonarea mai eficientă a re a bunurilor materiale, folo datorită, în principal, faptului
faptul că măsurile preconizate cercetării ştiinţifice, s-a trecut sirea specialiştilor în întreprin că preocupările pentru perfec
— impresionante prin caracte în întreaga tară la o amplă deri, atragerea lor în conduce ţionarea organizării producţiei
rul lor realist şi ştiinţific — acţiune pentru organizarea pe rea directă a producţiei impli şi a muneji, pentru elimina
evidenţiază în mod pregnant baze ştiinţifice a producţiei şi că măsuri hotărite pentru ra rea cheltuielilor neeconomicoa-
preocuparea stăruitoare a Co a muncii, ţionalizarea şi simplificarea se, au fost sporadice, s-au
mitetului Central al partidului La îmbunătăţirea activităţii substanţială a aparatului ad desfăşurat înlr-un cadru res-
pentru a perfecţiona continuu economice o contribuţie im ministrativ de sus şi pînă Jos, trîns, au avut o slabă finali
formele şi metodele de mun portantă au avut-o consfătui Aşa cum se subliniază în tate.
că în toate sectoarele con rile pe ţară ale lucrătorilor din proiectul de Directive cu pri Este necesar ca în continua
strucţiei economice, în scopul construcţii, din domeniul pro vire la perfecţionarea conduce re să aprofundăm şi să dezvol
valorificării mal intense a iectării, din comerţul Inlerior rii şl planificării economiei na tăm studiile întreprinse în ca
avantajelor planificării socia şj exterior, din industria con ţionale, multitudinea şl diver drul acţiunii de rentabilizare
liste, stimulării şl fructificării structoare de maşini, industria sitatea problemelor ridicate şl organizare ştiinţifică a pro
in măsură mai largă a inepui chimică şi transporturi. de actuala etapă de dezvolta ducţiei şi a muncii, să lichi
zabilei Iniţiative creatoare a In prezent, în 71 de între re a economiei, ştiinţei şi cul dăm deficienţele pe care le a
celor ce muncesc. Ele reflectă prinderi din aproape toate ra turii. noul avînt al forţelor de vem în activitatea economico-
totodată, creşterea rolului de murile industriale, din care 0 producţie, necesitatea dezvol flnanciorâ, să punem Jn valoa Apropierea conducerii 0 cerinţă obiectiva -
conducător al partidului în din regiunea noastră, se expe tării socialiste, întregul proces re toate rezervele existente în
întreaga viaţă social-economi- rimentează unele măsuri de de edificare a societăţii noas întreprinderile noastre.
că a ţârii, capacitatea şi pu îmbunătăţire a conducerii, pla tre contemporane, cer îmbu Necesitatea creşterii continue
terea sa de a sesiza toate fe nificării, finanţării şi credi nătăţirea substanţială a struc o eficientei activităţii economi de producţie - necesitate dezvoltarea şi aplicarea
nomenele negative şi de a sta tării, de întărire a cointeresă turii industriei pe ramuri, an ce, valorificarea )a un nivel su
bili măsuri pentru înlăturarea rii şl răspunderii materiale. gajarea fiecărei unităţi în cir perior a resurselor naturale si
lor, pentru dezvoltarea impe Măsurile luate de partidul cuitul economic cu toate re de muncă ale tării, repartiza
tuoasă a societăţii noastre, şl statul nostru in ultimii ani. sursele şi rezervele Interne, rea mai judicioasă a forţelor imperioasă cuceririlor ştiinţei moderne
Minerii, siderurgiştli, con eforturile depuse de oamenii creşterea gradului de organiza do producţie, îndeplinirea sar
structorii de maşini, lucrăto muncii pentru traducerea în re şi utilizare a capacităţilor cinilor desăvlrşlrll construcţiei
rii de pe şantiere şl ogoare, viaţă a Direcllvelor celui de-al de producţie şi a forţei de socialismului — impun îmbună
intelectualitatea, toată popu IX-lea Congres al partidului, muncă Este necesară o fun tăţirea organizării administra- JCxpriinîndu-şî totala adeziu zionarc materială a întreprin în economie
laţia regiunii Hunedoara, ase ee reflectă în îndeplinirea şi damentare mai ştiinţifică a de tlv-leritorialo a României. ne faţă de măsurile adoptate derilor, centralele unnînd să
menea întregului popor român, depăşirea substanţială a sar ciziilor economice şl o opera Actuala împărţire adminis de Plenara Comitetului Central Încheie contracte cadru pe
au primit cu deosebită satis cinilor cincinalului, in ridica tivitate mai mare în adopta trativă pe regiuni, raioane, o- al partidului din octombrie termen lung cu furnizorii in
facţie şi bucurie documentele rea continuă a potenţialului rea şi aplicarea lor,,ornai ma rase şi comune, stabilită cu a.c„ privind perfecţionarea terni şi externi, urmînd ca în Jn cuvîntul lor, mal mulţi calităţii cercelârjf, la cointere
dezbătute şi aprobate în una economic al României, în creş re adaptabilitate a întreprinde mulţi ani în urmă. nu mal co conducerii şi planificării eco tre întreprinderi şl furnizori să delegaţi au făcut o sirinsâ le sarea deopotrivă a cercetăto
respunde etapei de dezvolta
nimitate de Plenara Comite terea sistematică a nivelului rilor Ie cerinţele tot mai di nomiei naţionale, în vederea se înebeio contracte economice gătură intre caracterul ştlln- rilor şi a unităţilor produc
tului Central al partidului din de trai material şl cultural al verse şi în continuă schim re economico-socială în caro fructificării mal intense a a- directe. tifle al măsurilor preconizate tive în aplicarea şl valorifica
5—6 octombrie 1967, şi-au ex poporului. bare a producţiei .şi consumu se află în prezent ţara noastră. vantatelor economiei socialis în proiectul de Directive cu rea cercetării, va întări răs
Intre organele centralo şi uni
In flecare elepâ a construc-
primat deplinul acord şl în Fără îndoială, că rezultatele lui. 6c impune, de asemenea tăţile de bază administrativ- te. participanţii la discuţii au iici socialiste — a subliniat în privire Ja perfecţionarea con punderea şi va asigura rezol
crederea totală în justeţea ş) puteau fi mult mai bune, dacă întărirea rolului stimulator al teritoriale — comuna şl oraşul subliniat caracterul real lut şi ducerii şl planlfjcârll econo varea cu precădere a cerin
realismul măsurilor preconi activitatea economică nu ar fi pîrghîllor economice, jjerfec- — undo so traduc in violă di creator al soluţiilor propuse — cuvîntul său tovarăşul Davld mici naţionale şi necesitatea ţelor majore ale producţiei.
zate, întreaga stimă, admira fost frînată de o seamă de as ţlonorefl legâlurilor dintre în rectivele partidului şl slotuîul. rod al politicii profund ştiinţi lazâr — conducorca partidului dezvoltării cercetării ştiinţifi Ca şl alte documente ale
ţie şî recunoştinţă faţă de con pecte de formalism şl birocra treprinderi, sporirea exigen se interpun verigi intermedia fice a partidului nostru. nostru a ţinut scama de feno ce şi aplicării cuceririlor şti partidului nostru — a arătat
menele noi ce apar In procesul
ducerea de partid şl de stat, tism, manifestări de rutină şi ţei, competenţei şl răspunderii re care creează paralelisme, însemnătatea excepţională a dezvoltării, de experienţa acu inţei moderne în economie şj în cuvîntul său tovarăşul Ion
pentru grija permanentă ce rigiditate, de unete forme şl acestora în rezolvarea proble suprapuneri şi îngreunează Qcc6tor documente — a arătat mulata de către societatea u« în celelalte domenii dc activi Lungii — proiectul Directive
o poartă întăririi şi dezvol metode de muncă învechite, melor economice, în îndepli conducerea aclivităţll politice, în cuvîntul său tovarăşul Nico- mană, pentru a găsi în toate tate. lor cu privire la perfecţiona
tării potenţialului economic şl depăşite. nirea obligaţiilor controctuale, economice şl soclaî-culturale. lae Agachi — rezidă In carac împrejurările răspunsurile şl Partidul — a spus tovarăşul rea conducerii şi planificării
social al României, creşterii Centralizarea excesivă a a- Documentele Plenarei Coiul- Rolul $1 atribuţiile organelor terul lor ştiinţific şl practic soluţiile cele mai bune în vede Aron Popa — acordă o mare economiei, subliniază rolul
bunăstării materiale şi cultu tribuţiunllor la ministere şj di .tetuluj Central reafirmă nece de conducere ale comunelor si co urmare a cunoaşterii pro rea perfecţionării continue a atenţie ştiinţei, ca factor ho- important pe care îl are cer
rale a poporului. recţii generale, umflarea apa sitatea respectării consecvente ale oraşelor au fost diminuate funde a cerinţelor de progres întregului complex de relaţii (ărftor al progresului multi cetarea ştiinţifică, care în zi
Comuniştii, toţi oamenii ratului central şl îndepărtarea a centralismului democratic — de către organele raionale, cate ale economiei, a fenomenelor şi economice. Vastul program de lateral al României socialis lele noastre, cind gradul şi rit
muncii din regiunea noastră — de producţie a unul număr principiu organizatoric funda au preluat o bună pai te din tendinţelor noi apărute în pro măsuri propus In vederea per te. Pe bună dreptate se sub mul de aplicare a rezullalelor
a arătat vorbitorul — aprobă mare de specialişti, tutelarea mental al statului nostru so Atributlunilo lor sl pe care nu cesul de dezvoltare. Prin abor fecţionării conducerii şi plani liniază în documente că prin el în producţie constituie unul
inlru toiul politica qcnernlâ, măruntă şi uneori substitui cialist — care asigură îmbi le-au putut îndeplini în cele darea în aceste documente a ficării economiei, are o impor ro)ul său considerabil pe ca din factorii hotănlori ai mo
profund ştiinţifică, clarvăză rea conducerii întreprinderilor narea coordonării pe bază de mal bune conditiunl. problemelor complexe ale or tantă hotărîtoare penlru dez- re-1 are în progresul econo dernizării economiei naţionale
toare şi realistă a partidului au avut consecinţe negative plan a activităţii economice şl Sistematizarea comunelor si ganizării ştiinţifice a produc vollarea pe mal departe a în miei naţionale şi Implicaţiile şl creşterii economice, repre
si statului, îşi exprimă deplina asupra activităţii unităţilor In soclal-culturale de ansamblu, satelor, acţiune de o deosebită ţiei şl a muncii, perfecţionării tregii economii naţionale. profunde in di feri le ramuri zintă coordonatele principale
adeziune faţă de măsurile şi dustriale si de construcţii, au cu acordarea de largi atribu- importantă socială, economică, planificării sistemului de a Referindu-se la unele stări de productive, corectarea tehni- ale dezvoltării soc etăţii noas
acţiunile întreprinse pe plan diminuat răspunderea lor pen ţîuni unităţilor economice, in constituie un mijloc Important provizionare şi desfacere, mo lucruri din Industria cărbuni co-ştiintifîcă se integrează in tre. Apreciind rolul Conside
extern, deoarece reflectă în tru realizarea sarcinilor pri stituţiilor culuirnl-ştiinţifice, pentru reali7area politicii rarii- dalităţilor de finanţare şi cre lor, vorbitorul şi-a exprimat procesul de ansamblu al re rabil al ştiinţei. în documen
rel maî înalt grad interesele vind organizarea mai bună n sfaturilor populare. dnlni sî statului de ridicare a ditare a producţiei şi investi părerea că verigile intermedia producţiei sociale, se încor tele plenarei se subliniază râ
şi aspiraţiile fundamentale ale producţiei şi a muncii Constituirea, atît )a nivelul nivelului de trai ol populaţiei ţiilor, o sistemului de preţuri re între Ministerul Minelor sl porează tot mai mult în în „cercetarea tehnico-şiiint ifirâ
poporului român, năzuinţele Multiplicarea verigilor orga întreprinderilor, al centrale d.» la sale. contribuie la repar şi cointeresare materială, se combinatul carbonifer, respec săşi producţia materială. se Integrează in procesul de
sale de veacuri, răspunde în nizatorice pe diferite trepte lor industriale, cît şi al minis tiţia teritorială mai judicioasă desprinde cu claritate caracte tiv aciuatele direcţii generale ansamblu al reproducţiei so
datoririlor internaţionaliste în de conducere a economiei a terelor economice a unor for a forţelor de producţie, la de rul complex şi unitar al aces în forma în care au lucrat şi Măsurile preconizate în do ciale, ca una din cele mai im
marele front a) socialismului, dat naştere unor paralelisme, me colective de conducere va terminarea unor elemente slr*ct tor hotârîri, importanta majo lucrează, nu si-au adus lot a cumente creează tocmai premi portante faze ale acestuia, se
păcii şi progresului social. care îngreunează relaţiile din crea condiţii mai bune penlru necesore pentru fundamentarea ră a aplicării lor pentru mer portul în sprijinirea celor care sele realizării celei mai fruc încorporează tot mai mult în
Fâcînd bilanţul marilor în tre întreprinderi, dintre aces ca elaborarea planurilor şi a planurilor de perspectivă ale sul înainte al societăţii noastre. extrag cărbunele sau îl prelu tuoase colaborări dintre şli- însăşi producţia materială'*. A-
făptuiri dobindite de poporul tea şi direcţiile generale şi mi diferitelor măsuri economice dezvoltării României. Am obţinut succese incon crează. nu-şî justifică pe dc- înlă şi producţie pentru rea ceasla precizare de interes teo
român, Congresul al IX-lea al nistere. Sînt frecvente cazurile să fie rodul gîndirii comune Organele de conduceie ale testabile în dezvoltarea econo Dlin existenţa. lizarea cerinţelor complexe ale retic si practic deosebit slă la
partidului a subliniat necesi cînd în întreprinderi se perin a oamenilor muncii, tot aşa judeţului, comunei şl oraşului miei naţionale, succese care se Pe lîngă faptul că prin con etapei actuale şi de viitor. lemelia noilor măsuri caro în
tatea ridicării întregii activi dă numeroşi delegaţi şi Inspec cum înfăptuita programelor vor putea valorifica ioni de reflectă şi in realizările obţi centrarea unul număr mare de Pornind si pe această linie tregesc hotârîri le adoptate de
tăţi economice şl socinl-cultu- tori cu sarcini de control si este rodul eforturilor lor co plin resursele locale, vor câpă- nute de Combinatul siderurgic cadre de specialişti în direcţiile de Ia realităţile noastre pri conducerea de partid şi de slat
ralc pe o treaptă calitativ su milare 6nu chiar identice mune. tj alribuţiuni roal largi menite Hunedoara. In acelaşi timp generale s-a slăbit conducerea vind baza materială şi cadrele dună Congresul at IX-ioa al
perioară — condiţie esenţia Pentru rezolvarea unor pro Întregul ansamblu de mă să antreneze în moi ma/e mă constatăm însă că în procesul tehnică operotivă a producţiei, de cercetări, măsurile care s-au RC.R, penlru ridicarea rolu
lă a înfăptuirii obiectivelor de- bleme se cer foarte multe a suri pentru perfecţionarea con sură masele populare la elabo de dezvoltare vertiginoasă a e- această situaţie a dus ia cen luat şi care se prevăd în con lui ştiinţei în întreaga via'n
săvîrşirii construcţiei socialis vize de la diferite organe cen ducerii şi planificării econo rarea si aplicarea în viată 3 conomtei, unele forme şi meto tralizarea excesivă, la scăderea tinuare privind organizarea, economică şi socială a ţârii
liolărîrilor partidului şl guver
mului în tara noastră. trale. O parte din ele 6Înt inu miei — a continuat vorbitorul de de organizare, conducere răspunderii şt micşorarea au dotarea, perfecţionarea sisle- Tnseşi Directivele sînt rodul
Pe baza acestor indicaţii, a tile. au un caracter forma), în- — urmăreşte ridicarea conti nului şî planificate a activităţii de tonomiei de acţiune a celor mulul de finanţare a activită unui aprofundat proces de cer
experienţei acumulate şl a u fîrzie în mod nejuslificat apli nuă a eficienţei economice — In încheierea expunerii sate, producţie au devenit prea care conduc şi organizează ne ţii ştiinţifice, vor aduce fără cetare ştiinţifică şl cunoaşte
nor studii elaborate cu parti carea măsurilor şi deciziilor, principiu fundamentat al ac tovarăşul Gbeorghe Călin n strimte, stingherind ca^ alare mijlocit producţia, la un volum îndoială imbunâlăliri esenţia
ciparea unui număr mare de influenţează negativ asupra tivităţii în industrie, construc arătat că proiectul de Directi dezvoltarea economică. exagerat de mare de lucrări (le le şi vor spori eficienţa aces re a legilor obiective care con
specialişti, activişti de partid eficientei economice. ţii. agricultură. transporturi, ve cu privire )a perfecţionarea Organizarea activităţii econo birou. tei activităţi. Prin legălura diţionează dezvoltarea soclelâ-
ţli. a condiţiilor concrete în
şi de stat, partidul şi guvernul F.xperienta arată că pe mă circulaţia mărfurilor — în toa conducerii şi planificării econo mice pe trei verigi — ministe Astfel, deşi preliininarelc a- permanentă şi integrarea or
au adoptat în ultimii doi ani sura înmulţirii organelor in te ramurile şi întreprinderile. miei naţionale, precum şi prin rul economic, centrala indus nuole de producţie ale fiecărei ganică a unităţilor de cerce care acţionează ele în elapa
o serie de măsuri pentru per termediare în sistemul organi Fiecare activitate economică, cipiile cu privire la îmbunătă trială şî întreprinderea, oferă exploatări miniere în parte tare ştiinţifică cu ramurile pe actuală, a cerinţelor impuse
fecţionarea conducerii şi pla zatoric. sc îngreunează activi oriunde s-ar desfăşura, în ori ţirea organizării adra’nîs’.rntiv- condiţii optime pentru valorifi sînt aprobate de organele mi care Ie deservesc se creează in prezent de evoluţia lapida
nificării economiei naţionale tatea de conducere, apar fe care sector, trebuie să cores tcritorlaie a României şî siste carea moi intensă a avantaje nisterului. pentru orîce modifi posibilitatea aplicării rapide pe drumul dosâvîrşirii con
Prin stabilirea obiectivelor nomene de birocratizare ; în pundă unor nevoi reale, să a- matizării localităţilor rurale lor coordonării unitare .şi con cări cît de mici stnt necesare în producţie a rezultatelor cer strucţiei socialismului şi a po
sînt deosebit de actuaîe şl vor
sibilităţilor de care dispunem
principale ale tuturor ramuri treprinderile sînt lipsite de slgure recuperarea cheltuieli duce in mod evident la o dez centrarea raţională a produc noi avize, noi aprobări care du cetărilor iniţiate şi valorifi în prezent şf vom dispune in
lor şi întreprinderilor pe în .sprijinul pe care l-ar putea lor. sociale, să fie rentabilă, să voltare mat ropidă şi nrmoni- ţiei, conduce la îmbunătăţirea rează foarte mult şi cer o co cării capacităţii de creaţie a viitor.
treaga perioadă de 5 ani şi pe primi din partea acelor Specia contribuie la înfăptuirea re oasă a economiei st culturii pe formelor şi metodelor de lu respondentă încărcată. Este cercetătorilor noşlri.
fiecare an în parte, actualul lişti cu o înaltă pregătire, care producţiei lărgite. întreg teritoriu! tării, la sim cru. lipsit de orice logică (aptul că Apreciez ca fiind de o im Reorganizarea conducerii u-
plan cincinal a creat condiţii concentraţi în diferite sectoa Pe bună dreptate se aprecia plificarea şi reducerea apara Aşa cum se preconizează C C V J. are dreptul să apro portantă majoră în ridicarea njlâţiloi economice va avea o
mai bune pentru realizarea re de coordonare şi avizare, ză în proiectul de Directive că tului odminlstrotlv, la rezolva prin Ijolărîrile plenarei, un rol be lucrări de investiţii pînâ In calităţii cercetării ştiinţifice influentă favorabilă asupra
ritmică şi la un nivel calita sînt reduşi la rolul de simpli eforturile făcute de economia rea mai operativă şi eficientă deosebit în realizarea acestor 10 milioane lei si nu are drep prevederea din Directive pri dezvoltării ştiinţei şî asupra c-
tiv superior a sarcinilor eco funcţionari.. noastră naţională pe linia în a tuturor problemelor economi obiective îl ore centrala indus tul să decidă fără avizul di vind sistemul de finanţare. foiturilor cercetătorilor, spe
nomice. A fost perfecţionată Fructificarea capacităţii ştiin zestrării unităţilor industria ce. de slat şl gospodăreşti, la trială, veriga care trebuie să recţiei generale atacarea unei Larga extindere prevăzută in cialiştilor din diferite domenii
conducerea şi planificarea a- ţifice, tehnice şl organizatori le şi de construcţii cu tehnică creslerca continuă a nivelului preia sarcina principală de noi felii de cărbune într-un noul sistem de lucru a cer ale ştiinţei pentru accelerarea
gricullurîi, au fost asigurate ce a acestui important poten superioară, nu se reflectă pe de viată aj poporului român. conducere a întreprinderilor, sector de producţie. cetării pe baze de contracte ritmului progresului lehnîco-
de creare a condiţiilor de des Toate acestea au dus la ma va duce implicit la ridicarea
făşurare a activităţii acestora. nifestări de birocratism, la lu ştiinţific.
Prin structura lor, centralele crări paralele şl repetate, la
industriale trebuie să materia transformarea unor cadre de
lizeze principiul prevăzut în specialişti cu experienţă si
directive de apropiere a condu pregătire superioară de la com
cerii de producţia din între binat si exploatări in simpli
prinderi, folosirea celor mai functlonori.
buni specialişti la dirijarea In actuala formă de organi
activităţii economice, concen zare a Industriei cărbunelui din
trarea forţelor, în condiţiile li Valea Jiului — combinat—ex
nei eficiente economice crcs- ploatări — s-a cistiqat o expe
cinde. rienţă pozitivă, care dusă mai
Aplicînd principiul de orga departe va servi la organizarea Apreciind rolul tot mai im rul zootehnic şl extinderea
nizare teritorială a centrale raţională a acestei ramuri*du portant al agriculturii în roa- plantaţiilor de pomi şi vil, Va
lor industriale, se vor crea pă Principiul centrală—între Jizarea progresului generai al trebui să realizăm o mobiliza
ReJietînd faptul că proiectul manifestă în acest domeniu dere tn valorificarea maximă Autonomia în gospodărirea premisele de rezolvare mult prindere. ţârii, în formarea venitului na
Directivelor demonstrează preo Nu moi pot fi admise consu a potenţialului tehnic şi uman, fondurilor de care dispune o- mai compelentă şi operativă a ţional şi în ridicarea bunăstă re mai largă a tuturor resur
cuparea conducerii partidului murile specifice exagerate de a resurselor materiale şi finan nitatea, extinderea relaţiilor e- problemelor de producţie, re Ţlnînd seama de experienţa rii poporjlui, precum şl efica selor materiale şi a forţei de
pentru asigurarea condiţiilor materii prime, pierderile provo ciare de care dispune. .conomiee direclc între diferite paraţii capitale şi investiţii, acumulată, de faptul că în Va citatea măsurilor stabilite du muncă şi o valorificare cît mai
creşterii în ritm rapid o pro cate de rebuturi, de gospodă Constituirea unor organe co unităţi, cointeresarea şi răs prin unirea forţelor umane, lea Jiului s-a creat un nucleu pă Congresul al IX-lea al par deplină a marilor rezerve de
care dispun unităţile noastre
ducţiei moteriale — factor ho- rirea neratională a fondurilor lective de conducere, atit ta punderea materială pentru ac tehnice si mateiia'e ale între valoros de specialişti, de im tidului, in vederea îmbunătăţi cooperatiste,
tăritor al sporirii avuţiei na de materiale si băneşti, lipsu nivelul întreprinderilor, cît şi tivitatea desfăşurată în scopul prinderilor din cadrul aceleiaşi portanta acestui bazin în ba- rii conducem şt planificării a-
ţionale. al ridicării bunăslării rile în utilizarea capacităţilor al organelor lor ierarhice supe îndeplinirii sarcinilor de plan renlrale. lanla de energie primara a tă gricullurll, documentele Plena Sîntem datori să asigurăm
poporului — tovarăşii Nicodim de producţie şl îndeosebi gra rioare. a devenit un Imperativ constituie cadrul de acţiune aI rii. propun să se creeze în Va rei Comitetului Central din oc îmbunătăţirea aprovizionării
Roşea, Gbeorghe Vasiu, Doina dul scăzut de prelucrare teh ol perfecţionării metodelor de gestiunii economice proprii ca In acelaşi timp, prin cuprin lea Jiului o centrală carboni tombrie ou prevăzut noi şi Im tehnico-moteriale a cooperati
Sicoe, Follicska Franclsc şi nică a resurselor naturale, o conducere în economie, des re se va fnfăptui pe baza unei derea în cadrul centralelor in feră care. evcntnol. să coordo portante muKui’i menite să ducă velor, să valorificăm superior
olli delegaţi au subliniat Im materiei prime, neajunsuri care prins din însăşi practica con inalte eljcienţe economice dustriale. de exemplu în zona neze activitatea şi altor între la creşterea într-un ritm sus producţia ob(inutâ şi sâ ridi
portanta deosebită a măsurilor se inlîlnesc în dese cazuri şi strucţiei noastre socialiste, pre Nu vor mai fi nici posibile Hunedoara a întreprinderii de prinderi carbonifere dlnafnia ţinut a producţiei şi producti căm la un nivel mai înalt în
preconizate pentru ridicarea la întreprinderile din regiunea cum si din experienţa pe plan manifestări de neglijentă in construcţii I C.S M , se va pune bazinului. Argumentez această vităţii muncii, reducerea chel drumarea activităţii econom i-
eficientei economice în între noastră mondial angajarea fondurilor materialo la dispoziţia centralei pîrghia propunere $j prin faptul că e- tuielilor materiale şi de muncă co-financlore din unităţi.
prinderi. Sporirea eficientei prin pu Crearea comitetelor de direc şi băneşti ale statului, care an necesară de a-şi rezojva direct xistînd tn acest bozin un Insti şi rentabilizarea tuturor uni Sarcini mari ne revin şi în
Acest document de importan nerea in valoare a imenselor ţie. ca organe deliberative de provocat risipă, ineficientă şî problemele de dezvoltare prin tut de mine şt Institutul de tăţilor din agricultură. legătură cu realizarea planului
tă istorică — s-a arătat în dez-v resurse existente în întreprin conducere a întreprinderilor va pierderi evidente. fonduri de investiţii, folosind cercetări pentru securitatea mi Ocupîndu-se pe larg de aces de investiţii, terminarea con
nieră. consiliul dc administra
bateri — evidenţiază în fiecare deri, aplicarea unui sistem clar asigura un cadru odecvat pen Preîntîmpinarea unor aseme in acelaşi timp aceste forţe ţie al renlrale» va putea fi în te probleme, mai mulţi dele strucţiilor şi a lucrărilor de i
din capitolele sale cerinţa am şl stimulatorii) de cointeresare tru afirmarea conducerii şi nea acle va fi asigurată şi du peni i u organizarea reparaţiilor tărit cu oomenî de şliintă. cu gaţi au subliniat că îmbunătă rigaţii planificate.
plificării eficientei întregii oc- si răspundere materială stnt muncii colective. S-a considerat mecanismul relaţiilor dintre capitale a agregatelor de bază. specialişti de înaltă calificare. ţirile obţinute in conducerea Cooperativele agricole de
Este posibil ca pe lingă aces
livităti economice din tara probleme vitale cărora proiec că este necesar ca în comitetele centrala industrială şi între te centrale să se organizeze şi planificarea agriculturii, re producţie, prin dezvoltarea lor
Crcorea unei ccntrole carbo
noastră. tul de Directive le dă o rezol de direcţie să fie cuprinse ca prindere, care va controla mo prin unirea foiţelor dc cerce nifere va asigura condiţii mai zultatele dobindite pină acum, economică şi prin amplasarea
dre care să fie tn măsură să
vare profund ştiinţifică
dul în care întreprinderile sub
Cerinţa aceasta imperioasă, Apropierea conducerii de îmbine cît mal strîns gîndirea ordonate îndeplinesc sarcini tare institute puternice de cer bune $i pentru dezvoltarea u- trebuie să constituie un punct centrelor de producţie, precum
de a propulsa întreaga aclivi- producţie prin înlăturarea tehnică cu cea economică în le de plan atît sub aspect o- cel a re, care să rezolve proble nîtăjii actuale de proiectare şi de plecare pentru ridicarea pe şi dezvoltarea unor unităţi de
tato economică pe treptei" cele practicilor de centralism exce conducerea întregii activilăli conomic. productiv, cît şi finan mele tuturor întreprinderilor a nucleului propriu de corce- nun departo a agriculturii so prelucrare a produselor, devin
moi înalte, se circumscrie or siv şl de tutelare măruntă şl n- productive. Deci trebuie să se ciar. cuprinse în aceeaşi reni ral '». lare. cialiste la nivelul resurselor şi factori importanţi in ridicarea
ganic în însăşi evoluţia econo tilizarea sistemului : întreprin asigure o simbioză organică în In asigurarea unei înalte e- Consider necesar ca pe lin De o mare iraporfonlâ ar fi l>osibililâţjlor existente. nivelului general economic al
miei noastre notionote. fiind o dere. centrală industrială, mi tre munca cadrelor tehnice a ficienle economico, un rol deo gă fiecare centrală să se orga măsura ca centrala carboniferă In regiunea noastră — a a- satelor noastre.
coordonată primordială o dez nisterul economic, vizează în economiştilor şt a altor spe sebit îl are sistemul de indica nizeze servicii puternice de să coordoneze şi activitatea u- râtnt în cuvîntul său tovarăşul
voltării. diversificării şi moder primă si ultimă instanţă tocmai cialişti din întreprinderi tori obligatorii rare trebuie să proiectare, prin care centrale. uîtătii de conslruclii-nionla jr Alexandru Şu|u|iu — uniunile Uniunile cooperatiste din re
nizării ei. sporirea eficientei în anoalnrea Aceasta va crea posibilitatea canalizeze eforturile întreprin Ie să-şi poală rezolva linele cooperatiste împreună cu con\ giunea noastră sînt hotărite să
Proiectul de Directive, con- fondurilor materiale şi băneşti de a se concentra eforturile nu derilor spre obiectivele esen probleme de investiţii, repa miniere, care sl în actunla for siliilc agricole, 6Înt chemate să contribuie efectiv la transpu
sprijine mai concret coopera
scmnînd necesitatea creşterii ale stalului. numai asupra nivelului tehnic ţiale şi să caracterizeze ce a raţii capitale, modernizări ale mă organizatorică — gnip de tivele agricole de producţie în nerea în viaţă a măsurilor de
eficientei economice, atrage întreprinderea se va dedica şi calilativ al produselor, ci şi nume trebuie să se producă, utilajelor. şantiere depinzînd de T C.M M. creşterea continuă a produc sistematizai e a comunelor şi
atentia asupra unor stări de exclusiv activităţii materiale, asupra cheltuielilor de produc in ce condiţii şi cu ce rezultate Prin centrale trebuie să se Bucureşti — are o seric de ca ţiei agricole, îmbunătăţirea ca satelor. Vom sprijini dezvolla-
lucruri negative care se mai va dovedi iniţiativă şl răspun ţie. economice. organizeze şt baza de aprovl- rente. litativă a activităţii în secto (Continuare în pag. n 3-a)