Page 45 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 3
Marţi 14 noiembrie 1967

conducerii şl planificării eco­ La începutul anului în curs,
Ia mina Lupen! ca şl în cele­
nomiei naţionale, precum şl a lalte întreprinderi Industriale Activitatea
hotărârii privind îmbunătăţi­
rea sistemului de salarizare şi s-au luat măsuri, pe baza in­
majorare a salariilor, vor con­ dicaţiilor date de conducerea
tribui la îmbunătăţirea conti­ partidului, pentru perfecţiona­ de
nuă a activităţii C.C.V.J. şl a rea organizării producţiei şl a
unităţilor sale, va spori apor­ muncii. In acest sens s-a tre­
tul acestora la desâvîrşiren cut la o aprovizionare mai bu­ la nivelul
construcţiei socialiste în patria nă a brigăzilor cu materiale,
noastră. scule, vagonete goale şi alte­
Măsurile luate In scopul îm­ le. S-a trecut la pontajul în
(Urmare din pag. a 2-a) de oraş, de posibilităţi mai bunătăţirii sistemului de coin­ mină la locul de muncă. lu­
cru ce creează posibilităţi pen­
mari de dezvoltare. Pînâ acum, teresare materială prin stabi­ tru folosirea din plin n celor
a relatat el, întîmpinam unele lirea salariilor după vechime, 8 ore de muncă ; s^a trecut la
rea construcţiei de locuinţe, de geutâţl în activitatea coopera­ calificare, calitatea lucrărilor revizuirea normelor care nu etapei pe
aşezăminte social-culturale, de tivei noastre agricole datorită şi răspunderea personală — a
unităţi prestatoare de servicii intermediarilor prin care tre­ spus minerul Constantin Petre erau reale ş! s-a extins lucrul
în comunele şl satele regiunii. buia să ajungem la forul care — stimulează pe fiecare mun­ în acord Ia sectorul de trans­
Sistematizarea comunelor va să-şi spună ultimul cuvînt. citor, tehnician şl Inginer să port şl la lucrările de regie care o
crea premise pentru mobiliza­ Prin noua organizare adminis­ depună eforturi pentru reali­ şl alte măsuri ce au dus la
cadru
trativă se creează un
rea în condiţii mai bune a mai bun şl pentru activitatea zarea sarcinilor ce-1 sfau In realizarea ritmică a sarcinilor In încheierea lucrărilor Con­ fructe, la nivelul cerinţelor s) ţjjle de partid wuşesc să ex­
populaţiei săteşti, la soluţiona­ cooperativelor agricole de pro­ parcurgem ferinţei regionale de partid, posibilităţilor pe care le avem. plice clar şi convingător me­
rea pe plan local a treburilor ducţie. faţă. In această direcţie aş da de plan, lună de lună, la ma­ a luat cuvîntul tovarăşul Considerăm că există toate selor largi holâririle partidu­
obşteşti şi de stat, în întărirea e- un exemplu: In Mina Lupe'nl, joritatea brigăzilor şl sectoa­ Gheorghc Călin, care a arătat condiţiile sâ încheiem anul lui, măsurile luate pentru în­
conomicâ a cooperativelor a- Apreciez ca deosebit de bu­ în abatajele frontale, sînt relor. Conferinţa regională de par­ că dezbaterile ce au avut loc în mod corespunzător, sâ rea­ făptuirea liniei sale politice.
grîcole de producţie, la ridica­ nă măsura prin care comuna mulţi mineri încadraţi cu ca­ Noi, minerii, dorim ca oa­ tid, dezbătînd larg complexul s-au caracterizat prin compe­ lizăm şi sâ depăşim angaja­ In centrul propagandei de
rea nivelului edilitar-gospodâ- va deveni unitatea de bază a de măsuri preconizate de con­ tenţă şi răspundere, au reflec­ mentele luate în întîmpinarea partid trebuie să stea în
resc al localităţilor rurale. De organizării administrativ-tori- tegoria de salariu maximă, dar menii de ştiinţă sâ-şl aducă o ducerea partidului în vederea tat înţelegerea adîncâ de către Conferinţei Naţionale a parti­ continuare studierea si a-
o importanţă deosebită sînt torialeşi că ea va cuprinde un ei nu dau randamentul plani­ şi maî mare contribuţie la gă­ asigurării mersului Înainte al cadrele de partid, economice profundareo problemelor de
măsurile preconizate privind număr de 4.500-5,000 locuitori- ficat ca urmare a deficienţe­ sirea de noi metode de lucru întregii societăţi româneşti în dului şi a celei de a XX-a bază ale construcţiei economi­
determinarea şi parcelarea te­ Şi pînă în prezent comunele lor din organizarea muncii şl şl de mecanizare în abataje, noua etapa a desăvîrşirii con­ şi de stat, de către toţi co­ aniversări a Republicii, sâ pre­ ce şi dc stat. social-culturale,
renurilor libere din vatra sate­ mai mari au fost mai puternl» strucţiei socialiste, a subl;mat muniştii şi ceilalţi oameni ai gătim temeinic producţia şi ale vieţii de partid In toate
lor, precum şj recuperarea te­ ce, s-au dezvoltat maj bine, nu au nici răspunderea per­ ca munca noastră să fie mal pregnant toiul şi răspunderile muncii din regiunea Hune­ fronlul de lucru pentru 1968. domeniile de activitate.
renurilor date în folosinţă de Aş vrea să dau ca exemplu sonală. uşoară şl rezultatele mal bune. sporite ce revin organelor şi doara a documentelor Plenarei In domeniul agriculturii, o In conducerea muncii poli­
cooperativele agricole de pro­ comuna Miercurea în care lo­ organizaţiilor de partid în Comitetului Central al parti­ deosebită atenţie să a­ tice de masă, organizaţiile de
ducţie, în vederea concentrării cuiesc, Ea are aproape 4.200 aplicarea în viaţă a politicii dului din 5-6 octombrie ac., cordam sectorului zootehnic, partid sâ pună accentul pe
construcţiei de locuinţe şi do­ locuitori. Ţărănimea coopera­ partidului. poziţia lor fermi de a pune care în condiţiile regiunii mobilizarea maselor de oameni
tării lor. tistă este organizată in două Noua împărţire adminis­ pe prim plan efectele practice noastre trebuie sâ ocupe un al muncii la realizarea sarci­
înfăptuirea măsurilor pre­
Crearea noilor organe de mari cooperative care obţin re­ văzute de Plenara Comitetului ale măsurilor preconizate, de­ loc precumpănitor la realiza­ nilor economice şi întărirea
plina responsabilitate pentru
conducere ale unităţilor admi- zultate din ce în ce mai bune. Central — a arătat tovarăşul traducerea în fapt a hotârîrî- rea producţiei globale şi mar­ disciplinei în producţie, pe îm­
ni6lral)v-teritoiiale, va asigura Suprafaţa apreciabilă de teren loachlm Moga — ridică în lor de partid şi de stat. fă, a veniturilor băneşti. Prin­ bunătăţirea activităţii de edu­
şi în agricultură o apropiere a ne dă posibilitatea să dezvol­ trativă-cadru corespunză­ fata organizaţiilor de partid cipala preocupare în acest sec­ caţie patriotică, moral-cetâţe-
conducerii de producţie, un tăm, pe lîngă cultura cereale­ sarcini de mare răspundere, Potenţialul economio al tor să o constituie mărirea neascâ şi ateist-ştiinţlficâ. Ma­
cadru mai bun pentru valorifi­ lor de bază, şl o serie de plan­ le cere să-şi perfecţioneze regiunii noastre, — a arătat numărului de animale la toate nifestările culturale de cele
carea iniţiativei creatoare a ţă­ te tehnice şi legume ce ne aduc continuu stilul şl metodele de în continuare vorbitorul — speciile sl In mod deosebit al mai diverse genuri, sâ valori­
rănimii cooperatiste şi va în­ mari venituri. De asemenea, tor dezvoltării şi înfloririi muncă, să-şi organizeze mai conjugat cu experienţa bogată bovinelor si ovinelor, creşterea fice din plin bogata tradiţie
tări răspunderea organelor şi ne-a permis să ne dezvoltăm bine activitatea pentru tradu­ a organizaţiei regionale de productivităţii acestora, precum istorică şi culturală a acestor
cadrelor de conducere din a­ un puternic sector zootehnic. cerea în viaţă a hotărîrilor partid în coordonarea întregii şi asigurarea unei baze fura­ meleaguri, să se ridice la o
gricultură pentru îndeplinirea Locuitorii din comuna Mier­ pml.idului şi statului. activităţi, obligă organele şî jere de calltele. Uniunile coo­ înaltă ţinută artistică.
peratiste şi consiliile agrico­
sarcinilor încredinţate de par­ curea, ca şi întreaga ţărănime tuturor localităţilor ţării Transformările petrecute In organizaţiile de partid să le să se preocupe In mal Adunările pentru dăr! de
continuare
manifeste şi în
tid. hunedoreanâ, asigură Confe­ economia fiecărui oraş sau maximum de receptivitate faţă mare măsură de asigurarea seamă si alegeri ce se desfă­
Reluînd această idee. tovară­ rinţa regională că sprijină din comună, în relaţiile dintre de tot ceea ce este nou şi tuturor condiţiilor necesare şoară în această perioadă In
şul Simion Roth şi-a exprimat toată Inima noile măsuri pre­ Cu viu interes au dezbătut măsurile iniţiate de partid In oameni, în conştrUnţa lor cer valoros, faţă de iniţiativa crea­ adupostirii, furajării ş! în­ organizaţiile de partid, — a
subliniat vorbitorul — trebuie
convingerea că prin transpune­ conizate de partid pentru dez­ delegaţii Ia Conferinţă măsu­ vederea îmbunătăţirii organi­ ridicarea nivelului calitativ al toare a oamenilor muncii, sâ grijirii animalelor în perioada s ă 'constituie un mijloc de a­
rile preconizate de conducerea
zării teritoriului ţârii şi siste­
organizaţiilor
de
activităţii
rea în viaţă a măsurilor preco­ voltarea economiei naţionale şî partidului în legătură cu îm­ matizarea localităţilor rurale, partid, determină creşterea militeze neîncetat pentru de­ de îarnâ naliză temeinică a întregii
valorificare a marilor
plina
Este necesar să ne ocupăm mult
nizate de conducerea partidu­ vor lupta cu hotărîre pentru a- bunătăţirea organizării adml- precum şi pentru revenirea la rolului lor In* soluţionarea avantaje oferite de sistemul maî temeinic, încă de pe acum, munci de partîd şl economice,
lui va beneficia şi satul alături pticarea lor în viaţă, nlstratlv-lcrlloriale a Româ­ unele denumiri ca acelea de multiplelor probleme privi­ nostru socialist, a realizărilor de producţia agricola a anu­ de activizare a tuturor comu­
niei şl sistematizarea locali­ Judeţ, municipiu şi primar, pe toare la dezvoltarea economi­ ştilnţoi şl tehnicii contempo­ lui viitor, prin continuarea niştilor pentru rezolvarea sar­
tăţilor rurale, evidenţiind ac­ care poporul nostnj le-a folo­ că. sodal-politlcâ şl culturală, rane. măsurilor privind fertilizarea cinilor. In aceste adunări să se
tualitatea şl Importanţa lor sit veacuri de-a rîndul. Pornind de Ja ademenea cerin­ terenului cu îngrăşăminte dezbată competent şl cu matu­
deosebită pentru dezvoltarea Am studiat cu nuillâ aten­ ţe, organelor de partid le revi­ Spiritul creator ş! Inovator chimice şi naturale. îngrijirea ritate neajunsurile ce se mal
mai rapidă şi armonioasă a ţie principiile cu privire la îm­ ne sarcina de e ajuta concret ce caracterizează activitatea culturilor de toamnă, asigura­ manifestă, cauzele care )e-au
partidului în analizarea feno»
Cointeresarea materială— economiei şi culturii pe întreg bunătăţirea admlnistrativ-lerl- organizaţiile de bnză pentru menelor cconcmico-soclale,' rea seminţelor etc. măsuri concrete pentru ca ac­
determinat şi să se stabilească
teritoriul tării.
Perfecţionarea organizării torlală a României — a men­ a-şî spori contribuţia în rezol­ pornind de la Interesele fun­ Tn această perioadă, uniu­ tivitatea de viitor sâ se îmbu­
varea problemelor muncii de
ţionat in cuvîntul său tova­
damentale ale poporului, ale
administrativ-terltoriale a ţâ­ răşul Nicolae Fcneşer — şl partid, a &tlnm!fl Iniţiativa crea­ cerinţelor de progres şl înflo­ nile cooperatiste şi cadrele de nătăţească substanţial. In con­
ducerea organizaţiilor sâ fie
specialitate
trebuie să ajute
pîrghie importantă în rii — a remarcat tovarăşul nvam gîndit Ia urniările pozi­ toare a comuniştilor tn vederea rire a naţiunii socialiste, va efectiv consiliile de conducere aleşi membri de partid activi,
Vichente Bălan — constituie
îndeplinirii sarcinilor, fără a aş­
tive pe care Ie va avea aplica­
trebui să constituie pentru noi
cu iniţiativă, cu un nivel poli­
la întocmirea în mod judicios
o cerinţă impusă de stadiul
rea acestora. Sînt ferm con­
toii un îndemn şi un model de
actual ai forţelor de produc­ vins că măsurile ce vor fl tepta do flecare dată .indica* abordare a problemelor şi de a planurilor de producţie pen­ tic şî profesional corespun­
Iii" de la centru.
zător.
tru anul 1968 astfel Incit să
te, pentru crearea celor mal
sporirea avuţiei naţionale bune condiţii menite să con­ luate in acest domeniu vor da tovarăşii Ion Coama, Vljhelm stabilire a măsurilor menite poată fi asigurată împletirea conducerii de către partid a
Slntem conştienţi —spuneau
îmbunătăţirea
continuă a
un Imbold înlregil noastre ac­
sâ asigure traducerea în viaţă
intereselor ţăranilor coopera­
tribuie la dezvoltarea şi înflo­
Neaqu şl VloreJ Paur — cX apli­
rirea tuturor localităţilor ţâ­ tivităţi. Muncesc ca preşedin­ carea sarcinilor ce n« revin a hotărîrilor partidului şl tori, cu cele ale statului. organizaţiilor de masfi, mobi­
te al Comitetului executiv al
guvernului.
rii. la apropierea treptată a Sfatului popular al comunei din hotărîrîle partidului ne­ Aceste probleme să fie dezbă­ lizarea lor la îndeplini rea sar­
^ In. cuvîntul lor, mai mulţi le revine sarcina de a veghea condiţiilor de viaţă de la sa­ Tghiu şl din propria activitate cesită o îmbunătăţire substan­ Oprindu-se asupra cîtorvn tute temeinic în adunările ge­ cinilor ce le revin, trebuie şâ
nerale de sfîrşit de an
ale
(J^egâţi s-au oprit asupra mă­ la aplicarea lor în viaţa fără te de cele din mediul urban mi-am dat seama He comple­ ţială a întregii noastre munci, din principalele probleme spre cooperativelor agricole, punin- stea permanent în atenţia or­
care trebuie
să-şi îndrepte
surilor cuprinse în documen­ nici o denaturare, astfel ca Oraşul şi comuna, ca uni­ xitate.! problemelor economi­ o stilului şl metodelor de atenţia organele şi organiza­ du-se accent deosebit pe mă­ ganelor şî organizaţiilor de
tele Plenarei Comitetului Cen­ hotărîrea să constituie un sti­ tăţi de bază admînîstrativ-te- ce şi social-culturale pe care muncă în conducerea com­ surile privind organizarea mai partid.
tral din octombrie, în legătu­ mulent Ia înfăptuirea exem­ rltorînle trebuie să dispună le ridică administraţia comu­ petentă şi operativă a econo­ ţiile de partid, conducerile în­ huna a muncii şi punerea în Sindicatele şi organizaţiile
treprinderilor şi organizaţiilor
ră cu creşterea cointeresării plară a sarcinilor elaborate de nemijlocit de competenţă şi nală. miei, să fim mal receptivi la obşteşti in perioada care ur­ valoare a rezervelor existente, de tineret sâ fie ajutate şi o­
materiale, prin îmbunătăţirea plenară pentru dezvoltarea e­ posibilităţi pentru rezolvarea propunerile şi iniţiativele tu­ mează, vorbitorul a subliniat în scopul creşterii producţiei rientate să-şi îmbunătăţească
sistemului de salarizare, sub­ conomiei şi culturii i.oaslre operativă a problemelor eco­ In multe probleme ale admi­ turor categoriilor de oameni vegetale şi animale. continuu formele de organi­
liniind importanta lor deose­ naţionale. nomice, social-culturale şi e* nistraţiei de stat locale rezul­ ai muncii,' pentru a ridica în­ necesitatea ca în toate între­ De asemenea, în atenţia or­ zare a activităţii, să militeze
prinderile sâ fie menţinute şi
tatele puteau fi mult mai bu-
bită pentru creşterea eficien­ Referindu-se Ia aceeaşi pro­ dilitar—-gospodăreai ale loca­ no dacă organele comunale ar treaga activitate de partid şi consolidate rezultatele dobîn- ganelor şi organiz.nliilor de cu niai multă perseverenţă
ţei în toate sectoarele de ac­ blemă, tovarăşul Ghcorghc IIî- lităţilor, precum şi utilizarea fi avut mai multă Iniţiativă şl de stat la nivelul cerinţelor dite pînâ acum. sâ se sta­ partid vor trebui să 6tea In per­ pentru mobilizarea tuturor
tivitate şi a bunăstării oame­ cscu a scos în evidenţă că re­ cu eficienţă sporită a fondu­ mijloacele necesare gospodări­ etapei pe care o parcurgem. bilească măsuri concrete orga­ manenţă problemele organiză­ muncitorilor, Inginerilor şi teh­
nilor muncii. centa hotârîre a C C, al P.C.R. rilor materiale şi băneşti în­ rii comunelor, ridicării gradu­ Aplicarea exemplară a pre­ nizatorice şi politice pentru rii corespunzătoare a procesu­ nicienilor la îndeplinirea sar­
Din îmbunătăţirile preconi­ va contribui la creşterea sis­ credinţate lui edilitar al localităţilor. vederilor documentelor de valorificarea în mai mare mă­ lui de producţie şi creşterii cinilor şi a angajamentelor în
Sînt convins că viitoarea îm­
zate în noul sistem de salari­ tematică şi rapidă a producti­ In folosirea fondurilor şi in­ partid corespunzător condiţi­ sura a rezervelor economice, rentabilităţii în întreprinderile producţie. Este necesar sâ se
zare — a relevat tovarăşul vităţii muncii, la îmbinarea părţire adm in ist ra ti v-teri tona­ vestiţiilor rezultate din contri­ ilor din fiecare unitate eco­ lichidarea restanţelor existen­ agricole de stat şi staţiunile intensifice munca de educaţie
lă asigură mai multă compe­
Brîneovcarm Pogca — reţin a­ armonioasă a intereselor per­ tenţă, mobilitate, operativitate buţia voluntară a cetăţenilor, nomică şi administrativă va te şi asigurarea îndeplinirii dc maşini si tractoare. a oamenilor muncii în spiri­
tenţia în mod deosebit mâsu- sonale alo oamenilor muncii şi răspundere din partea n- .precum şl din. alte acţiuni întări şi rn.ii mult rolul de integrale — la toţi indicatorii Rezultatele obţinute pinâ tul devotamentului şi dragos­
rile ce urmează a fi luate în cu interesele întregii societăţi. paratujni de stat pentru re­ obşteşti s-au Interpus verigi conducător, prestigiul şi autori­ şi sortimentele — a sarcinilor acum au dovedit că agricultu­ tei faţă de partid şi patria
scopul aşezării mai precise a .Sistemul actual de salariza­ zolvarea problemelor majore intermediare, cnre duceau la tatea partidului nostru, ale de plan şi a angajamentelor ra regiunii dispune de mari noastră socialistă.
salariilor în funcţie de canti­ re aplicat în unităţile din Va­ privind dezvoltarea multilate­ întirzieri şi Ia îngreunarea o- cărui acţiuni au exprimat şi pe anul 1967. rezerve şi posibilităţi în spori­ Sfaturile populare sâ fie mal
tatea. calitatea şi răspunderea lea Jiului are o seric de defi­ rală a fiecărei localităţi şi sa­ perativităţiî rezolvării sarcini­ exprima întotdeauna intere­ Producţia anului viitor pune rea producţiei agricole De a­ mult îndrumate şt ajutate sâ-şi
socială a muncii, crearea unui ciente caic fiîneazâ creşterea tisfacerea nevoilor cetăţeneşti. lor. In multe cazuri, chiar in sele supreme ale poporului şi în faţa unităţilor economice ceea, consiliile agricole şi uniu­ îmbunătăţească munca de or­
raport mai raţional pe scara productivităţii muncii. Norme­ Consider că noua lege după probleme destul He mărunte, naţiunii noabtre cocîaljsfe. sarcini şi probleme mult mai nile C A P, consiliile coopera­ ganizare şj mobilizare a ma­
salariilor. le aplicate la unele lucrări nu care vor funcţiona organele pentru anumite acţiuni, era Experienţa dobîndltă pînâ mari si complexe, care necesită tivelor agricole trebuie să dea selor de cetăţeni la conduce­
Stabilirea unui număr mai oglindesc posibilităţile reale a­ puterii de stat trebuie să pre­ necesar nu numai avizul ra­ acum — a relevat tovarăşul luarea din timp a unor măsuri Hovndâ dc mai multa Iniţiativa rea treburilor obşteşti, mai bu­
reslrîns de reţele tarifare şi le locurilor de muncă din ca­ cizeze concret atribuţiile şl ionului. cl şl al legiunii şi — Ion Ciocan — confirma pe concrete pentru contractarea si răspundere în înfăptuirea na gospodărire şi înfrumuseţa­
nivele de salarizate, precum re cauză ele se depăşesc cu răspunderile organului execu­ deşi necesitatea lucrărilor era deplin necesitatea ^perfecţio­ producţiei cu beneficiarii in­ practica a botărirllor partidu­ re a oraşelor şi satelor regiu­
şi introducerea treptelor şi a uşurinţă, ducînd la lipsa de tiv şi a aparatului său pe linia justificată — ne trezeam cu nării In continuare a întregii terni şi externi, precum şi lui si guvernului. nii, la îndeplinirea sarcinilor
gradaţiilor de salarizare con­ cointeresare a muncitorilor în creşterii operativităţii şi răs­ refuzuri He avizare, cu resti­ munci de partid (n conducerea pentru asigurarea aprovi­ Referlndu-se în continuare, economice şi social-culturale
diţionale de vechimea în mun­ creşloroa productivităţii mun­ punderii în rezolvarea sarci­ tuiri de corespondenţă şl alte producţiei, condiţie esenţială zionării tehnico-inatcrîale în !<i problemele cercetării ştiin­ ce |e revin din hotărîrile parti­
că, vor asigura diferenţierea cii. cit şi la slăbirea inlere- nilor. piedici care uneori aveau ur­ pentru sporirea eficienţei eco­ perioada de iornfi şi în cursul ţifice. vorbitorul a subliniat dului şi guvernului.
salariilor în / cadrul aceleiaşi sulul muncitorilor în acord Privitor la Industria locală, mări demobilizatoare pentru nomice. anului 1008. necesitatea unei contribuţii In discuţiile ce nu avut loo
categorii tarifare, ţinîndu-se pentru creşterea continuă a propun sa r.e creeze la nivelul noi. Măsurile luate de comitetul De asemenea, va trebui să maî substanţiale şî concrete a în cadrul Conferinţei t^egiona-
scama de calitatea lucrărilor calificării profesionale. judeţului o întreprindere, cii Pe hună dreptate, plenara nostru de partid cu sprijinul acţionăm mult mai concret, sfi acesteia Ia îmbunătăţirea pro­ le dc partid — a arătat în în­
efectuate, de iniţiativa şi o- Creşterea ponderii salariului gestiune economică proprie, Comitetului Centra! a subli­ biroului Comitetului regional stabilim măsuri sl răspunderi ducţiei. prin adoptarea unor cheierea concluziilor tovară­
ppMtivitatea în muncă, de ap­ tari fa r, asigurarea unei dife­ care să aibă în subordine la niat că acfuala împărţire ad* de partid, prin constituirea pe flecare obiectiv şi să urmă­ soluţii cu mare eficienţă eco­ şul Ghcorghe Călin — s-au fă*
titudinile personale şi experi­ renţieri a salariilor în cadrul oraşe si comune, întreprinderi mînlstrativâ a ţârii este depă­ comitetelor de partid pe 6ecţii rim sistematic şl operativ cum nomică şî scurtarea la maxi­ • cut o seamă dc propuneri va­
enţa in muncă, adică de con­ categoriei tarifare, stabilirea şi secţii de producţie. în vi­ şită de viaţă, de realităţile ac­ . mari, defalcarea organizaţiilor se desfăşoară aplicarea n- mum a drumului dintre expe­ loroase privind îmbunătăţirea
tribuţia adusă de fiecare la unei ierarhizări mal juste în itor aceste unităţi Ircbuie tuale, şl are o influentă nega­ de bază pe ateliere şi schlm- ceslora pentru ca la slîr- riment şi aplicarea largă In activităţii in mate domeniile,
creşterea eficienţei întregii ac­ salarizare in funcţie de condi­ sâ-şl concentreze atenţia pen­ tivă asupra activităţii admi­ huri, dă putinţa organului de silul anului să raportăm producţie. pentru aplicurea în viaţă a
tivităţi economice a unităţii. ţiile de muncă şi importanţa tru sporirea producţiei de ma­ nistraţiei locale. partid sâ pătrundă şi sâ con­ conducerii de partid şi de stat In siderurgie, se impune ea sarcinilor reieşite din docu­
Toate acestea vor determina economică, introducerea siste­ teriale de construcţii, lărgirea Mă declar întru totu) de a­ ducă ni mai multă competen­ îndeplinirea în întregime a asimilarea producerii unor mentele Plenarei Comitetului
creşterea rolului salariului ta­ mului de gradaţie pentru per­ şi diversificarea producţiei bu­ cord şj apreciez în mod deo­ ţă activitatea economică şi planului de investiţii şi pune­ mărci de oţeluri şl a unor noi Centra! al partidului din 5—6
rifar de încadrare în salariul sonalul T A. precum şl cele­ nurilor de consum şi a presta­ sebit stabilirea ca forme de politică de Ia fiecare loc de rea în funcţiune a tuturor tehnologii de fabricaţie sâ se octombrie 1967. Important este
total, ceea ce va spori intere­ lalte prevederi dîn liotărire ţiilor în raport cu cerinţele lo­ bază ale administraţiei de stat muncă in lumina documente­ obiectivelor prevăzute. In mod facă într-un ritm niai rapid, faptul că propunerile au cu­
sul salariaţilor pentru ridica­ sînt măsuri oportune de luat cale comuna, oraşul şi judeţul, ra­ lor de partid. deosebit trebuie sâ intensi­ ini perfecţionarea procedeului prins ţoale domeniile princi­
rea calificării, creînd totoda­ pentru creşterea continuă a Tovarăşii Oclavian Floca, Mă­ re, aşa cum ştim. sini. forme îmbunătăţirea metodelor de ficăm activitatea Io Combinatul de elaborare a oţelului cu oxi­ pale ale activităţii din indus­
tă. o interdependenţă mai cointeresai ii materiale. ria Creţii. Nieolac Roşu, Emil cu tradiţie istorică şi asigură conducere este indisolubil carbonifer Valea Jiului, I. M. gen sâ se reflecte în mai marc trie. agricultură, construcţii,
strînsâ între realizările obţi­ cel mai potrivit cadru orga­ legată dc aplicarea principiu­ Hunedoara. I. M Deva. Uzina măsură în sporirea producţiei transport, circulaţia mărfuri­
lor şa. Este o dovadă în plus
nute în muncă şi venituri. Eu îmi exprim convingerea Pleşa şi altî vorbitori sl-nu expri­ nizatoric şi administrativ pen­ lui conducerii colective în rhimico-metalurgicâ Zlatna si de metal. a preocupării organizaţiilor de
)n aplicarea măsurilor sta­ că aplicarea proiectului Di­ mat în cuvinte calde profunda tru activitatea economică şî toate sectoarele de activitate. altele, care au rămîneri in Sarcinile care stau în aceas­ partid, a tuturor colectivelor
urmă.
bilite de partid, sindicatelor rectivelor privind organizarea satisfacţie şi bucuria pentru social-culfuralâ Jocală. Organizaţia de partid de In tă etapă în faţa industriei ex­ de muncă din regiune pentru
U M. Cuglr. prin munca ce a O atenţie deosebită sâ acor­ tractive impun rezolvarea ope­
desfăşurat-o, prin controlul dăm asigurării tuturor condi­ rativă a unor importante pro­ a găsi şî aplica cele mai bune
exercitat şi îndrumările date ţiilor de lucru pentru perioada bleme de cercetare, caic sâ soluţii, menite să asigure rea­
personalului (ehnic de con­ de iarnă şi pregătirii investi­ conducă la creşterea vitezelor lizarea exemplara a sarcinilor
ducere a procesului productiv, ţiilor din anul viitor. In acest de avansare, folosirea la capa­ ce ne stau in falfi.
Datoria noastră este de n
sens conducerile întreprinderi­
a acordat prioritate probleme­
citatea Integrală a înzestrării
P e n tru tim p i . Televiziune In lumina documentelor parti­ pe nemn de asigurarea cu do­ tehnice, extinderea mecaniză­ mobiliza şi dinamiza in nia
lor să se îngrijească încă de
lor majore şi de perspectivă
mare măsură rapacitatea crea­
rii. întărirea securităţii muncii
17,30 InHInirea internaţionala de lupte dului şi a vegheat ea ele sâ cumentaţii tehnice st proiecte în subteran. toare şi bogata experienţă n
gieeo-rornane dintre reprezentativele fie duse la îndeplinire con­ eliberarea amplasamentelor şi Se cere intensificată activi­ muncitorilor, inginerilor, eco­
Sdum nea v o a s tră misiune de h Sala sporturilor Florr»*- jj E Astfel. în ultimii ani, colecti­ obiectivele prevăzute în 1008. tatea de cercetare în construc­ oamenilor de ştiinţă şî cultu­
contractarea utilajelor pentru
nomiştilor şl tehnicienilor, a
României |> R. F. » Germaniei Trans­
hotărîrilor
adoptate.
form
dar
ca ; 18.IS Jn diirct,. Frumos
rentabil ; Tronrmisiune ne la Fabrica ] vul nostru dc muncă, cu efor­ 1 n asa fel ca activitatea de in- ţia de maşini şi producţia dc ră. pentru a dnbîndl noi sur-
de porţelan din Cluj ; )S.L> Pentru c<>- 1 turi susţinute, sub îndruma­ vesliţli-conslrucţii sfi se desfă­ mase plastice. în foaie celelalte rose în realizarea planului de
pii : „Ulcica de lut“ de Titel Cnojtan- şoare rifmlr şl să se realizeze ramuri ale industriei regiunii.
di pe Jenie (,,7 Noi«p»brie“) : LU- joare ; 1 -I.) Ş Tut înainte : IS IS (Jlrll tineseu. Kiiio : „Gieirrele ji fnrujr^" ; rea organului de partid a stat, pentru a ridica nivelul
Mărfi PF.NI : Faraonul — icrille t ii I! : care vă ujlraptfi : 11.40 Iu ntm rtr (an­ 19.20 Pentru tinerelul şcolar. Scoli (i reuşit să creeze un puternic în primul trlmeslru cel puţin Este necesar, de asemenea, sâ muncii organizatorice şl poli­
ne preocupăm
mai
îndea­
rivjlira-
co : Ifi 10 Cilăinrir în utoria
VULCAN : Fala pîerduli : TETRILA :
tuana Callo : LONEA : A dispărut un liri ; !7,:0 O.lâ limbii române : I8.03 tradifii ; ..Promoţia lllS* (liceul Matei 25 la sulă din planul anual tice Ia nivelul sarcinilor şj ce­
Basarab) ; 19,45 Telejurnalul de iea»j :
Pragnoard („Minerul"! : URtCAN) : RJu Cronica economică : 18,50 Tribuna ra­ 20,05 Film serial = ..AvmturJJe lui Ţar- sector de fabricaţie d<* maşini* Atît îr) Industrie, cît şl în proape de problemele cercetă­ rinţelor ce se pun în actuala
14 noiembrie Conchoi 1 BARRATENI : Cum să furi dio ; 19,1(1 O melodie pe adresa dnmura- zan*: ÎO,35 Searâ de teatru. A I2'S 1 unelte înfr-o gamă variată construcţii, va trebui sâ luăm rii ştiinţifice în domeniul agri­ etapă de dezvoltare a socie­
«'ojtlil : 2(1,1.'» Radio-ijiaţurin ipr/fjv ;
un milion ; ORAŞTIE 1 Nu aloi demn de
tine (,,Plneâra“) 1 Recompensa (,.Pe- 21,00 Melodii magazin ; 2 2,li Muriri .le noeple. Comedie de XV. Sb»kespr«re : care cuprinde 18 tipodimen- măsuri mnl eficiente pentru culturii, unde realmente avem tăţii.
23.00 Ţe)ejurnn)u/ de noapte : 21.15 în­
!rîa“) ; CF.OACIU-RAI : Dragostea în­ dani ; 23,00 De la mnt'tcn urcară la chiderea emulunii. siuni. Dacă ţa începutul fabri­ punerea în valoare în nuni încă serioase deficienţe. In Vă rog să-mi îngăduiţi ca în
Spectacole vinse ; CUGJR 1 Faust XX („7 Noiem­ jazz ; 2.01 Melodiile nnplii. d.s- caţi0! masinile-unelte erau re­ mare măsură a rezervelor e- această privinţă, un rol mal numele dumneavoastră, al co­
brie") 1 SF.BF.Ş i Cluiitorji de aur din
activ va trebui sâ-l aibă Sta­
xlstente In unităţile noastre,
Arliaom (..Progresul**) : APOLDUL DE
PROGRAMUL 1! ; R.nn Melodii
SUS : Tovarijii ; Ierburi amare ; AL­ i>arli*‘e r Mă Uverturi In npere ; 9.10 lativ simple şi de productivi­ pentru folosirea deplină a ţiunea experimentală Geoagîn muniştilor şi al celorlalţi oa­
BA IULIA < Casa din Montevideo f..?S Pagini alcie din muzica de estrada ; Vremea şi cadrele de specialitate di/i meni ai muncii dîn regiunea
DEVA : ,,Opinia publUS", pl<iS d* August**) ; Locomotiva furată ; Fidelita­ IO 0.1 Trei nocturne : „Nori*. ..Serbări". tate mică, noile maşini însuşi­ capacităţilor de producţie şi noastră, sâ asigurăm conduce­
Aurei Daraoga, prticolală «le Teatrul te (..Victoria") * TEIUŞ : Alfabetul fri­ ..Sirene* de Drbuss? ; 10,SO Antologie a forţei de muncă, pentru eli­ unităţile agricole O mai marc rea partidului şj statului nos­
49 *l»t ,.Valea Jiului"* Pctrojanî. cii ; ZLATNA i Pe gheata iub|ire — se­ 11c literatură universali ; 1 1,1.1 Vorbeşte PRNTNU 24 OUE te pe baz.fi de proiecte proprii preocupare să manifeslăm
SEBEŞ i ..Spcelaco) routical-coregra- riile I »i II ; CURABARZA : Ţara fe­ Moscova ; IC.0,1 Cîtcvn melodii r.n Hr- sînl. Ia un nivel tehnic cores­ minarea pierderilor şi s cliel- pentru cercetarea istorică, tru. personal pe tovarăşul
f4c** «uijînut de Aoiacnblul de einttee 9! ricirii ; Intre doi 1 HAŢEC : împăratul llrn Shapirn ; 1 1 ..K' lianiornagazinul jt- Vreme notabilă eu cerni temporar u0- Nicolae Ccauşescu. secretar ge­
|«u ri din T<cni|oara. Cioc de St \irt ; Cinelrlla ; BRAD : Pri­ rnllâl/ifirelor < I.*>.I1 Muriră din filme : ros /.iu0 ÎAolat vor cădea ploi slobr. punzător şi de înaltă produc­ luielilor neecononucoase. muzeistică şi în domeniul ar­ neral nj Comitetului Centrai
mul an de căjolcie ; ILIA : Sfi-rei faceţi l'. /ltl Emisiune de actualiUti literare : Vin* inoderot din rectorul nord-vesl ji Se Impune ca organizaţiile de telor, să studiem cu moi multe
una ca asta. lf»,ISfatul medicului i AlimrnUtin fe­ nord Temperatura aerului staţionară ; tivitate. al Pnrlidulu! Comunist Ro­
Cinema tile operetei : ..Gasparone* de Mvllo- grade, iar minimele Intre minus 2 si Comitetul de partid a în­ partid şt conducerile întreprin­ atenţie problemele Jeşate de mân. că nu vom precupeţi nici
meii îi* perioada alăptării : 10 20 Poveş­
maximele, vor fi cuprinse intre 10 si 14
sănătatea oamenilor muncii şi
derilor şA ia măsuri
pentru
Radio ckrr ; 17.21 Interpreţi ennnsr.uii. melodii nlu; 3 grade. Lorj) se va strnoal» drumat colectivul de ingineri mărirea ponderii mărfurilor de îmbunătăţirea asistenţei un efort pentru îndeplinirea
mai puţin runosri.tr : Ifi.10 Amfitentru
DEVA : TeiUmenful inrajului (eioe- literar - 19.30 Curs «le limba francrr.â ; brumă. şi tehnicieni, ca la proiectarea exemplară a sarcinilor ce ne
ma1os«*y'ul ..Faina**) : Sora rea mare 2 0 ,11 Suită din balet».) ,.CIod strugurii I'MNTKU U R M ĂTOARELE noilor tipuri de maşini-unelte destinate fondului pieţli, în­ medicale. revin din vaslui program ela­
(„Aria") t SIMKK1A : Sparlacui — »e- PROGRAMUL 1 s 8.21 Moment |...r- se rec* «Ic Xlil.ai |or« : 21 01 Galeria deosebi Ia acele sortimente îndeplinirea în bune condl-
riile I «! II : HUNEDOARA : Dacii Iic ; 9.10 Start tpre ««irat.nlinar : 10,00 prinni.jrlnr .le operă ; 21.VI popote • 2 ZILE sâ găsească soluţii constructive borat de ce) de al iX-lca Con­
(,,Con*lrxic»or..r) ; Străina (..Flacăra’*) 1 Muriră ufomă ; 10.10 Cur* de limb;. eu- de aar : )nn Tuli.'nu : 2),10 Versuri dr dintre cele mai moderne şi cerule de populaţie. O atenţie ţiuni a sarcinilor ce ne stan gres şl din botâririle ce vor
Amprenta (..Sidi-nigisliir) : GllKLAK : glcr.â ; lii.-U ..Ctnlave UomAniei s«>ci.tlţ«- .lor — mei.ulii «le dragoste : 27 0*
Fiii înaripatul : TFLIUC : Cnrfea de la tc* — program de cîntere : I2 .O0 ,,1’e Discuri inedite : Melodia (r.mccr.ă de la Vreme nesl.il.ilă o. ceriu) temporar economicoase la nivelul celor sporitd să acordăm aprovizio­ in faţă depinde în mare măsu­ fi adoptate de Conferinţa Na­
Sao Mirtirln 1 PETROŞANI : Singur pt putrra 'Ir la ilinâ* — riulece ciutiyiieUi Gnunod la I’milcnr ; 2^,00 Melodii vr»- noro» 'leinjieratura staţiona.ii apoi în mai bune realizări. nării populaţiei cu legume şi ră dc modul în care organizîi-
lume (..Mf|Hi»tlira“) : Cine vrea 1-0 uri- 5, juCv.ri r 12.20 Succese ale miuicii u- nic tinere t creştere treptata ţională a partidului.