Page 47 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 47
O sie:1
RoŞÎOnelâ PR O L E T A R f DIN TO ATE TA R ILE . U N IŢ I-V A î
H unedoara-D eva
Vizita tovarăşilor
Nicolae Ceauşescu, Chivu
Stoica şi iile Verde! în
întreprinderi din Capitală
In cursul zilei de marţi, 14 Ceauşescu. adresîndu-se cadre Referindu-se la rezultatele
noiembrie, tovarăşii Nicolae lor de conducere din întreprin uzinei şi relevînd rolul im
Ceauşescu, Chivu Stoica şi dere. subliniază că ceea ce s-a portant pe care îl are în eco
Ilie Vendet, împreună cu to realizat este un început bun, nomia naţională, tovarăşul
varăşii Dumitru Popa, prim- care trebuie continuat cu per Nicolae Ceauşescu a accentuat
secretar al Comitetului orăşe severenţă în vederea obţinerii asupra necesităţii de a se am D e z b a te r e a d o c u m e n t e lo r P S e n a re i
nesc Bucureşti al P.CR, şl unor rezultate tot mai valo plifica eforturile pentru mo
Mîhai Marinescu, ministrul in roase pe linia modernizării şi dernizarea cu mai multă per
dustriei construcţiilor de ma aşezării pe baze ştiinţifice a severenţă a producţiei, pentru
şini. au făcut o vi2itâ de lu producţiei în întreaga uzină. remedierea deficienţelor exis C . C a l P .C R . dan 5 - 6 o c t o m b r ie 1 9 6 7
cru in cîteva mari întreprin Se vizitează apoi întreprin tente în unele sectoare, ară-
deri din Capitală. derea vecină — Fabrica de tînd că muncitorii, inginerii şi
La Uzina .23 August'1 — maşinl-unelte şi agregate Bu tehnicienii uzinei au capaci
prima unitate vizitată ~ con cureşti. Construcţie modernă, tatea de a perfecţiona conti
ducătorii de partid şi de stat dotată cu utilaje de înaltă teh nuu organizarea producţiei şi îmbunătăţirea sistemului
au fost întimpinaţi de tov. ing. nicitate. această unitate adu a muncii în întreprindere şi
Ciceione Gorunesoi, directo ce un aport important la e a obţine rezultate superioare.
rul general al uzinei, de ca chiparea cu maşini şi utilaje Vizita a continuat apoi la
dre de conducere tehnico-ad- de mare randament a multor întreprinderea textilă „Dada".
ministrativâ. de reprezentanţi întreprinderi din ţară. Direc Parcurgînd secţiile moderne de finanţare a investiţiilor —
ai organizaţiei de partid din torul general al uzinei, ing. de preparatie şi ţesâtorie. pre
întreprindere. Au fost vizita Aurel Bozgan, conducindu-i cum şi diferitele ateliere ale
te secţiile turnătoria de fontă, pe oaspeţi prin secţiile meca centrului de finisaj, conducă
motoare şl aparataj de frînâ. nică grea. uzinaj, montaj, în torii de partid şi de stat sînt
Conducătorii de partid şi de făţişează progresele obţinute informaţi de directorul între
stat s-au interesat îndeaproa de colectivul uzinei în dome prinderii, ing. Nicu Pascali, factor mobilizator în utilizarea
pe, în discuţiile cu specialişti! niul modernizării diferitelor şî de alţi specialişti, despre
uzinei, de măsurile întreprin utilaje şi agregate aflate în eforturile depuse de colectivul
se şi de rezultatele obţinute fabricaţie, al ridicării perfor fabricii pentru utilizarea mai
pînâ acum în aceste secţii, în manţelor tehnice şi economice bună a capacităţilor de pro
cadrul acţiunii de organizare ale acestora. In continuare, ducţie. diversificarea sorti raţională a fondurilor
ştiinţifică a producţiei şi a conducătorilor de partid şi de mentelor de produse şi ridi
muncii. In secţia turnătorie de stat le sînt prezentate noile carea calităţii acestora. In a-
fontă, directorul general al u- lucrări de Investiţii în curs de felierele de albitorîe şi impri Magazinul „Electronica" nr. 77 din Hunedoara este în In ansamblul măsurilor pre fără o temeinică justificare din Şi în ce priveşte reducerile
z.inei informează că prin reor execuţie — halele viitoarei fa merie sînt înfăţişate diferite totdeauna bine aprovizionat şi cumpărătorii sînt deserviţi conizate în proiectul de Direc punct de vedere economic şi. efectuate,de către barveâ,există
ganizarea fluxului tehnologic, brici de maşini de rectificat. procedee moderne de finisaj. civilizat. tive cu privire la perfecţiona ca urmare, au fost respinse de însă unele lipsuri în actualele
specializarea muncitorilor pe In discuţiile cu specialiştii, to Conducătorii de partid şi de rea conducerii, planificării şi la finanţare. reglementări. Faptul,câ-redu
operaţii şi mecanizarea unor varăşul Nicolae Ceauşescu şi stat discută cu cadre tehnice organizării economiei naţiona In activitatea noastră am cerile operate cu ocazia-verifi
lucrări s-a asigurat o folosire ceilalţi conducători de partid şi economice din întreprinde le se înscriu şi acelea privind constatat, de asemenea, frec cării documentaţiilor ' tehnice
mai bună a spatiilor de pro şl de stat se interesează de ac re despre efectele introducerii îmbunătăţirea sistemului de fi vente cazuri cînd beneficiarii nu afectează fondurile jie in
ducţie. creşterea cu 10 la sută tivitatea de cercetare ştiinţi unui nou sistem, perfecţionat, nanţare a investiţiilor prin tratează cu mare uşurinţă pro vestiţii alocate anual beneficia
a productivităţii muncii în tri fică din întreprindere, de de programare şl urmărire a creşterea rolului creditului blema, costului total al inves rilor. acestea pulîn^ fi^fdlosite
mestrul IIr. comparativ cu se pregătirea noilor muncitori, producţiei. Noul sistem infor Ziua m ărcii bancar şi folosirea in măsură tiţiilor, lâsînd în seama exclu pentru realizarea altor'lucrări,
mestrul I şi reducerea la a de măsurile care se iau pen maţional aplicat la noi — a mai mare a pîrghiilor financi- sivă a proiectantului să hotă face să scadă şi mai mult .pre
proape jumătate a volumului tru asigurarea de cadre stabi rată directorul fabricii — ne ar-bancare în scopul cointere rască asupra costului lucrări ocuparea întreprinderiţori.pen-
de rebuturi. In timpul vizitei le în uzină şi ridicarea nive dă posibilitatea să urmărim sării întreprinderilor in mobi lor prevăzute în documenta tru solicitarea de fonduri de
la secţia motoare, sînt prezen lului de calificare a acestora operativ producţia pe fiecare poştale româneşti lizarea rezervelor interne şi u ţiile tehnice. Deşi în prezent e- investiţii, numai în cazul.cînd
tate rezultatele organizării li Apreciind ca pozitive măsurile maşină, să depistăm şi să re tilizarea cit mai raţională a xistâ obligativitatea legală a acestea prezintă eficienţă sigu
niilor de fabricaţie după prin întreprinse pînâ acum, tovară mediem prompt orice defec fondurilor alocate. beneficiarului să verifice cu ră şi la-nivelul strict necesar.
cipiile tehnologiei de grup. pe şul Nicolae Ceauşescu, subli ţiune Ivită in procesul de pro Cea dc-a IX-a ediţie a „Zi ta, printre care amintim Practica a dovedit câ actua deosebită atenţie documenta îmi exprim convingerea , fcă
familii de piese. Efectul aces niază, la plecare, că uzina dis ducţie. lei mărcii poştale româneşti" • Monumente istorice", „Re lele metode de finanţare a in ţiile tehnice, acest lucru nu se aplicareâ'măsurilor. prevăzute
în proiectul de Directivele a
tor măsuri — arată directorul pune de largi posibilităţi pen Remarcînd ca pozitive re este marcată la 15 noiem produceri de artă", „Zece vestiţiilor nu asigură o cointe realizează în majoritatea cazu se finanţa de la buget* :numai
general al uzinei — s-a con tru a îmbunătăţi în continuare zultatele dobîndite. secretarul brie prin organizarea In nu Ani de la moartea lui Con resare reală a întreprinderilor rilor şi. în mod cu totul para construirea, de noi întreprin
cretizat în punerea în valoare — cu sprijinul ministerului de general al C.C. al P.CR. a re meroase localităţi din ţară stantin Brâncuşi“, «Aniver în mobilizarea tuturor rezerve doxal, în momentul cînd orga deri. combinate, uzine şi numai
a unor importante rezerve in resort şi al comitetului oră levat, totodată, că este nece a unor conferinţe, simpozi sări culturale", „Olimpiada lor interne, în utilizarea cît nele băncii verifică devizele acele dezvoltări care sînt hotă
terne. în creşterea productivi şenesc de partid — activita sar să se întreprindă în conti oane, expoziţii filatelice. Mi de iarnă de la Grenoble", mai raţională a fondurilor şi pentru lucrările prezentate la râtoare pentru economie, *ur-
tăţii muncii cu peste 15 la su tea economică a uzinei. nuare noi măsuri pentru a se nisterul Poştelor şi Teleco emisiuni dedicate unor e în special în sporirea neconte finanţare primul factor care mînd ca restul de investiţii sâ
tă. Tn secţia aparataj de fri Obiectivul următor al vizi asigura utilizarea cu randa municaţiilor, va pune in cir venimente ctc. Filatelia ro nită a eficienţei fondurilor a se opune la anumite reduceri se realizeze din credite acor
nă, conducătorii de partid şi tei este Uzina „Griviţa roşie", ment maxim a tehnicii moder culaţie cu acest prilej o mânească a fost prezentă in locate pentru «nvestiţii. Siste ce se propun este însuşi benefi date de bancă, rambursate din
de stat au discutat cu cadre însoţiţi de directorul general ne cu care este înzestrată în nouă emisiune filatelică re- 1967 la o serie de expoziţii mul potrivit căruia pe de o ciarul. Se străduieşte parcă să sursele proprii ale centralelor
tehnice din uzină despre re al uzinei, mg. Jean Beiu, şi treprinderea. De asemenea, ţi- prezentind litografia dese internaţionale, obţinind pre parte s-au'preluat )a buget a demonstreze că unele lucrări şi întreprinderilor sau din be
zultatele aplicării noului sis de alţi specialişti din între nind seama de specificul a natorului francez Raffett mii şi distincţii în Olanda, proape toate veniturile între trebuie executate cu un cost neficii. va duce la o cointeresa
mai ridicat. Acest lucru dove
tem de programare a produc prindere, conducătorii de par cestei fabrici, în care marea •Trecerea Buzăului". Ungaria, Uniunea Sovietică prinderilor, iar pe de altă par re accentuată a întreprinderi
ţiei pe maşini si zile şi ale tid şi de stat se opresc în sec majoritate a colectivului o for Acest timbru festiv se a şi R D. Germană. te, s-au pus la dispoziţia aces deşte o dată în plus lipsa de in lor pentru constituirea unor
introducerii — în cadrul ac ţiile principale — construcţii mează femeile. tovarăşul daugă celor aproape 20 dc tora prin intermediul bugetu teres în cheltuirea raţională a SILVIU NICOLA
ţiunii de organizare ştiinţifi sudate, cazangerie, montaj, Nicolae Ceauşescu a subliniat emisiuni apărute anul aces (Agerpres) lui toate fondurile de care au fondurilor de investiţii, deoa
director adjunct la
rece întreprinderile nu au fost
că a producţiei — a controlu mecanică mijlocie şi fină — necesitatea asigurării in con avut nevoie, a slăbit interesul puse in situaţia de a-şi asigura Sucursala regională a
pentru obţinerea unor rezulta
lui inîerfaz.ic şi final. Strunga şi sînt informaţi asupra sta tinuare a unor condiţii cores
din rezultatele propriei activi
rul Marin Neamţu arată con diului aplicării studiilor de punzătoare pentr.i femeile- te financiare cît mai bune. tăţi o parte din fondurile ne Băncii de investiţii Hunedoara
Din analizele efectuate în
ducătorilor de partid şi de stat perfecţionare a organizării tname. primele trei trimestre ale anu cesare dezvoltării producţiei. (Continuare fn pag. a 2-a)
râ aplicarea acestor măsuri a producţiei şi a muncii. In sec In toate întreprinderile vizi lui de către organele Băncii de
fost bine primită de munci ţia mecanică grea, în faţa u tate, conducătorii de partid “i investiţii. din regiunea Hune
tori. pentru că a contribuit la nei machete care înfăţişează de stat au insistat asupra mă D e c a d a doara, asupra necesităţii şi jus
întărirea ordinei şi disciplinei diferite variante de amplasare surilor ce se impun pentru tificării economice a investiţii
în muncă, la mai buna folo a utilajelor, directorul gene perfecţionarea şi modernizarea lor nenominalizate în listele de
sire a timpului de lucru şi, ca ral al uzinei arată, prin com producţiei, în scopul ridicării acţiuni s-a constatat câ un vo
o consecinţă. Ia creşterea pro paraţie, efectele măsurilor în continue a eficienţei întregii ş t i i n ţ i f i c e ş i t e h n i c e lum de peste 12 milioane lei
ducţiei şi productivităţii muncii. treprinse pînâ acum asupra activităţi economice Pretutin reprezentau investiţii insufici
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îmbunătăţirii ritmicităţii pro deni. muncitorii, inginerii, teh ent analizate de întreprinderi,
se interesează de cîştigurile ducţiei. creşterii productivită nicienii au făcut oaspeţilor o Devenită tradiţională, .De In librării şi Ia standurile
realizate de muncitori: Euge ţii muncii şi folosirii mai ra caldă primire, exprimînd ho- cada cărţii ştiinţifice şi teh din întreprinderi şi instituţii,
nia Proghiu şi alţi muncitori ţionale a spaţiilor de produc târîrea lor fermă de a trans nice", organizată in Capitală vizitatorii vor găsi numeroase
din secţie relevă că aplicarea ţie. El informează că, pe baza pune în viaţă politica parti intre 16 şi 25 noiembrie, va lucrări de filozofie, psihologic,
măsurilor amintite asigură o măsurilor ce se vor lua în con dului de dezvoltare a econo prilejui şi anul acesta o tre istoric, economie, matematică, La odihnă
mai justă retribuire a muncii, tinuare. se creează condiţii ca miei naţionale şi a întregii cere în revistă a bogatei ac astronomie, chimie, geologie,
corespunzător rezultatelor ob nivelul producţiei prevăzut vieţi sociale din patria noas ştiinţele naturii, medicină, din
ţinute de fiecare în producţie. pentru 1970 să fie atins mai tră. de ridicare a nivelului de tivităţi editoriale din acest do toate ramurile industriei, şi tratament
La plecare, tovarăşul Nicolae devreme. trai al poporului. meniu. transporturi, agrotehnică, a
gronomie, zootehnie, literatu De la începutul anului şi
ră de informare ştiinţifică, pînâ în ziua de 10 noiem
CU PLANUL ANUAL dicţionare, enciclopedii ele. brie, mai bine dc 2.100 de
oameni ai muncii din ora
Secvenţe de la Expoziţia de informare saţi o informare rapidă, prin şele Deva şi Simeria au be
Pentru a oferi celor intere
ÎNDEPLINIT cipalele librării din Bucureşti neficiat de bilete de odih
tratament
primite
nă şi
prezintă literatura de specia
tehnico-economică a regiunii Hunedoara litate prin expoziţii, vitrine şi prin organizaţiile sindicale
ale U.G.S.R.
întreprinderea standuri. In prezent se eliberează
Alte expoziţii şi standuri
o nouă scrie de bilete de
poligrafică volante vor marca evenimen odihnă şi tratament pentru
tul în numeroase instituţii şi
ceferiştii din Simeria care
Hunedoara-Deva întreprinderi din Capitală, un îşi vor petrece concediul în
de vor avea loc (nlîlnirî cu staţiunile de pe Valea Pra
Lucrătorii tipografi din autori şi lucrători din editu hovei sau vor urma trata
regiunea noastră au anun rile de specialitate. mentul indicat la băile Her-
ţat îndeplinirea cu două culane, Felix etc. Sub apăsarea paşilor, covorul ruginiu de frunze foş-
juni mai devreme a planu (Agerpres) neşte.
lui anual de beneficii. In Foto: V. ONOIU
timpul care s-a scurs din
acest an fn unităţile apar-
ţinînd întreprinderii poli
grafice Huncdoara-Deva s-a
aplicat un complex de mă Viteza de avansare - factor primordial al creşterii productivităţii muncii
suri tehnice şi organizatori
ce rare au dus la folosirea
mai deplină a rapacităţii
maşinilor şi timpului de lu
cru, la creşterea eficienţei VARIAŢIILE DE PRODUCŢIE SE DATOR ESC
economice a activităţii de
producţie. Calculele prime
lor 10 luni ale anului evi zerve de creştere a vitezei me
denţiază un plus de bene dii de avansare îi abataje. Mă
ficiu echivalent cu sarcina CAUZELOR SUBIECTIVE refer la faptul ci avem, mai
planificată pc două luni, ales în sectoarele II şi V, aba-
fiind astfel realizată sarci iaje care rareori depăşesc vi
na anuală. Bilanţul arată Tn contextul exploatărilor care întrec cu mult rezultatele Creşterea corespunzătoare a teza medie de 40 m.l. pe lună.
că în perioada amintită co din Valea Jiului, Petrila are medii. Brigada lui Constantin volumului producţiei a nece Aceste diferenţe mari dintre
lectivul dc lucrători tipo caracteristici aparte, dictate Alexe a realizat 210 m.l. pe sitat măsuri noi, dc natură rezultatele cele mai bune ale
grafi hunedoreni a reali de condiţiile specifice din sub lună, iar cele ale minerilor tehnică. A fost mărit profilul exploatării şi cele obţinute de
zat economii suplimentare teran. Tectonica zâcâmînlului Adam Ciornei, Iosif Bartoc şi de lucru Ia unele abataje- unele brigăzi din sectoarele II
la preţul dc cost in valoare din cimpul minier Petrila o- Virgil Şişu intre 88 şi 149 m.l cameră, s-a asigurat un aeraj şi V îşi găsesc explicaţia in
de 275.000 lei. indicatorul bligâ ca şi in viitor producţia Măsurile care au dus la creş corespunzător, ceea ce a per slaba îndrumare a muncii. în
producţie marfă vindutâ şi realizată din abatajele cameră terea vitezei de avansare n-au mis extinderea puşcării în a abaterile disciplinare, nefolo-
încasată fiind depăşit cu să deţină ponderea în volu fost de natură spectaculoasă proape toate abatajele, înlo- sirca raţională a fondului de
1.095.000 lei. mul total al extracţiei de căr ci s-au mărginit la o maî bu cuindu-se astfel derocarea ma timp şi forţei de muncă, a ca
buni. In aceste condiţii discu nă aprovizionare cu materiale nuală cu ciocanul de abataj. pacităţii maşinilor şi utilajelor.
I.M.C. Bir cea ţia deschisă de redacţia ziaru şi vagonete goale, la mecani te din studiile întocmite cu toare au încercat argumentarea
Conducerile celor două sec
Eficienţa măsurilor izvorî-
lui „Drumul socialismului" pe
zarea transportului în abata
Colectivul Întreprinderii tema creşterii vitezelor de a je, omogenizarea brigăzilor de prilejul acţiunii de organiza prin condiţiile specifice de lu
materiale de construcţii din vansare în abalajc este pentru mineri şi permanentizarea lor re superioară a producţiei şi cru.'- Nu neagă nimeni faptul
Rircea a îndeplinit cu 50 noi de o deosebită actualitate, pe locul de munci. Pe de altă a muncii s-a materializat în că s-a lucrat în condiţii deo
de zile mai devreme planul determinată de sarcinile spo parte, au fost organizate creşterea continuă a vitezelor sebite. Dar aceasta nu înseam
anual la producţia globală rite ce ne stau în faţă în anul cursuri de ridicare a califică de avansare în acest an. Dacă nă câ slaba organizare a mun
şi marfă. 1968. rii profesionale, iar în func în iunie viteza medie de avan cii şî îndrumarea tehnică ne-
Pînâ la 10 noiembrie a.c. Sinteză a procesului de modernizare a tehnologiilor de Analiza dinamicii vitezelor ţiile de şefi de brigadă şi de sare a fost de 64 m l., în oc corespunzâtoare n-au contri
s-au produs peste prevederi lucru din unităţile industriale hunedorene, Expoziţia de in Programul de vizitare de avansare şi a productivităţii schimb s-au promovat munci tombrie s-au realizat 91.4 m.l. buit în^ cea mai mare măsură
172.000 bucăţi cărămizi fer- formare tehnico-economică deschisă la Deva aduce în faţa muncii, experienţa acumulată tori cu pregătire corespunză Cum era şi firesc, vitezele de la râmînerile în urmă
moizolatoare. 22.000 bucăţi vizitatorului cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii a expoziţiei de colectivul Exploatării mi toare. îmbunătăţirea asistenţei avansare sporite au dus şi la Evident că rezervele de care
calile de teracotă şi 907 to aplicate în producţie. Este pregnantă preocuparea specialiş In clădirea Direcţiei de niere Petrila în ceea ce pri tehnice prin repartizarea ca creşterea productivităţii mun dispunem în ceea ce priveşte
ne vată minerală. tilor din regiunea noastră pentru căutarea soluţiilor tehnolo sistematizare, arhitectură veşte extracţia cărbunelui din drelor tehnico-inginereşti pe cii in abataje. Faţă de 4,900 creşterea vitezei medii de a
Tot peste prevederile pla gice optime care s& ducă la creşterea eficienţei economice. abatajele cameră evidenţiază toate cele trei schimburi a dus tone pe post, cît s-a realizat vansare. implică măsuri rare
nului s-au realizat 1.017.000 In centrul acestor preocupări, la Combinatul siderurgic şl proiectarea construcţi creşterea de la un an la al în unele sectoare Ia operati în iunie, luna octombrie a fost să ducă la ridicarea gradului
lei beneficii şi 321.000 lei e din Hunedoara, s-a situat reducerea consumului specific de ilor din Deva s-a deschis tul. Dacă în anii trecuţi la Pe vitate în rezolvarea probleme încheiată cu o productivitate de pregătire profesională a
conomii la preţul de rost. metal, preocupare sintetizată sugestiv de unul dintre pa expoziţia de informare trila se realizau viteze de a lor producţiei. de 5,329 tone pe post. muncitorilor şi omogenizarea
Productivitatea muncii a nourile expoziţiei. Comandarea foarfecii rotative cu calcula tehnico-economică a re vansare cuprinse între 40—G0 Cu toate aceste măsuri de Trebuie spus insă că. alături brigăzilor din abataje. Tehni
crescut cu 15,6 la sută, iar torul electronic de tip .Eliot 803“ a dus la optimizarea tăie giunii Hunedoara. m.l. pe lună, in prezent se în natură organizatorică, com de aceste rezultate bune caic cienii şi inginerii din sectoa-
planul la export a fost in- rii laminatelor, la reducerea consumului de metal, iar lamina EXPOZIŢIA POATE FI registrează medii lunare de pletate cu îmbunătăţirea stării au condus la un plus de ex
deplinil, in 10 luni, în pro rea Ia toleranţe negative a oţelurilor s-a soldat numai in pe VIZITATA ZILNIC IN tehnice a utilajelor cu care tracţie de 4.200 tone, am con DIMITRIF SIMOTA
porţie dc 103 la sută la TRE ORELE 10-13 şi 16 înaintare cuprinse între 80 şi sînt echipate abatajele, nu s-au semnat şi altele care demon inginer şef Ia E.M. Petrila
calile de teracotă şi 102,2 rioada ianuarie-septembrie 1967 cu 2.520 (one de metal eco 20. 120 m.l. Unele brigăzi de mi realizat vitezele de avansare strează că Exploatarea minie
la sulă la cărămizi dîolit. nomisit. neri au realizat chîar viteze şi oroduetivitatea scontată. ră Petrila dispune de reale re (Continuare în pag a 2-a)