Page 48 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 15 noiembrie 1967

NU UITAT! Squ poale nu a fost populari­ Centrului, posibilitatea de apro­
fundare practică 'a metodicii
zată încă posibilitatea de aju­
tor prin existenta Centrului
In preocupare se află şi or­
metodic? Sau secţiile de în- studiate în facultate
văiâmint nu pot mobiliza res­ ganizarea de consfătuiri raio­
ponsabilii de cercuri şl comi­ nale pe diferite teme de inte­
sii metodice ? res actual. Aşa se desfăşoară,
Existenta unei largi posibi­ în prezent, consfătuiri de fizică
lităţi de sprijinire activă, asupra materialelor didactice
ştiinţifică şi metodică a fiecă­ ce pot fi confecţionate local,
rui cadru didactic din partea pentru a avea posibilitatea do­
noastră nu este suficient de tării corespunzătoare, în sco­
In condiţiile actuale, lavăţă- cest domeniu şi a preciza li­ practice. Rezultatele studiilor pul realizării tuturor lucrări­
mintul trebuie să se caracteri­ niile şi formele metodice de — in afara comunicărilor ştiin­ cunoscută de învăţători şi pro­ lor practice ceruţe de progra­
zeze prin îmbunătăţirea per­ utilizare a lor. ţifice — vor fi cuprinse in fesori. Credem acest lucru pen­ mă. S-a elaborat şi un îndru­
manentă a lecţiilor, continua In cadrul fiecărei discipline, scrisori metodice şi discutate tru că sint Încă prea puţini mător cu această temă. Totuşi
perfecţionare *i cadrelor, a se studiază introducerea in în consfătuiri. învăţători şi profesori înscrişi — în afara consfătuirilor cu
conţinutului şi metodelor pre­ predare a unor procedee şi Centrul metodic are în sar­ la definitivat şi grad care so­ temele propuse de noi, de la
dării diferitelor discipline. Este cina sa, cum e şi firesc. îndru­ licită consultaţii individuale, Centru — secţiile de învâţâ-
imperios ceruta valoriiicnrea metode eficiente, care vor fi marea comisiilor melodice. In prea putini care să ne ceară mînt raionale şi orăşeneşti pot
la un nivel superior a posibi- experimentate în şcoli Planu­ şcolile unde se deplasează lec­ sprijin în activitatea didactică
litătilor pe care ştiinla le pune rile de cercetare metodică au torii centrului, se fac instruiri de zi cu zi, în afara celor vi­ solicita mai intens colabora­
rea lectorilor Centrului pentru
la indemina scolii, punerea de zitaţi dc noi Nu afirmăm câ îndrumarea metodică a profe­
acord a conţinutului predării cu toţi aceştia nu ar fi preocupaţi sorilor pc specialităţi, a cadre­
noile cuceriri ale stiinlei con­ de îmbunătăţirea activităţii lor lor tinere şi a celor înscrise la
temporane, cu înaltul prad de (Ia Centrul metodic au venit şi grad. Dacă există această
dezvoltare a societăţii noastre. vin numeroase cadre didacti­ preocupare, s-ar putea orga­
In scopul perfecţionării ce pentru bibliografie, consul­ niza consfătuiri pe teme şl
lecţiilor. Ministerul Invăţă- taţii etc.), dar preocuparea nu probleme de specialitate, con­
mîntului recomandă o serie esîe la nivelul cerinţelor ac­ sultaţii colective, studiul co­
tuale ale invăţămîntului. ■ Se
de forme prin care să se rea­ pornit de la ipoteze rezultate pe specialităţi ale responsabi­ lectiv al unor probleme defi­ Scaunele tapisalc. realizate do I.R.I.L. Orftştie, sint bine cunoscute atît In ţară, cit
lizeze aceasta. De la studiul din analiza situaţiei actuale şi lilor comisiilor şi se dau su­ poate, de asemenea, ca depla­ citare sau de perspectivă, in şi pesto hotare. La calitatea lor contribuie şi lustruitul executat de muncitoarele Covaci
individual al fiecărui cadru, la solicită participarea activă, gestii pentru alegerea temati­ sările cadrelor didactice la care participarea calificată a Viorica şi Maria Popescu. Foto : v - ONOIU
activitatea din comisiile meto­ prin studiu şi observaţie, a co­ cii şi metodelor de studiu. Deva să se facă greu. Dar ofe­ lectorilor centrului ar activa
dice, la sistemul de perfecţio­ misiilor metodice din şcoli. La Pentru ca sâ nu existe deose­ rim şî consultaţii în scris ori­ dezbaterile sau ar preciza as­
nare periodică prin instructaje pedagogie, spre exemplu, se biri de activitate între şcolile cărui solicitant. Cadrele didac­ pectele în lumina bibliografiei
tice pot să folosească această
şi cursuri şi, mai departe, la urmăreşte activitatea claselor ce au primit îndrumarea cen­ noi şi a cunoaşterii experien­
perfecţionarea prin obţinerea I experimentale, cu copii trului şi şcolile ce nu au fost posibilitate convenabilă şi efi­ ţei cadrelor didactice.
gradelor didactice. Pentru de 6 ani, la limba română cuprinse, astfel de îndrumări cientă. Am cuprins numai cîteva
sprijinirea perfecţionării şi în­ îmbunătăţirea formelor de ac­ se pot da şi într-un cadru mai Cadrelor înscrise la grade le laturi ale posibilităţilor de spri­
drumarea metodico-ştiinţificâ tivitate a cercurilor literare, organizat, pe colective largi,, este pusă la dispoziţie biblio­ jin de care dispune Centrul
a cadrelor de specialitate, a la istorie studiul posibilităţilor la centre de raioane. I’înâ in teca Centrului, li se dau con­ nostru pentru perfecţionarea
fost constituit Centrul metodic folosirii elementelor istoriei lo­ prezent, insă, lectorii centrului sultaţii şl îndrumări asupra cadrelor şi a procesului in-
Deva. cale în educarea patriotică a nu au fost solicitaţi de secţiile temelor din pi'Ogramâ, asupra structiv-educativ. Rămîne ca,
elevilor. De asemenea, la ma­ de invăţămint raionale pentru întocmirii lucrărilor de grad.
Cum singura cale de a ajun­ li se oferă fişe bibliografice. in cadrul unei fructuoase co­
ge la rezultate obiective este tematică urmărim metodica a îndruma prin instructaje co­ laborări cu secţiile de invâ-
calea cercetării ştiinţifice, Cen­ predării elementelor de mate­ misiile metodice dc pe raza de De asemenea. în preocuparea ţâmînt. Centrul metodic să-şi
trul metodic întreprinde în a­ matică modernă, la fizică şi activitate a raioanelor. Între­ lectorilor sînt şi îndrumările înfăptuiască sarcinile, iar ca­ Cercetînd capitolul „asimi­ de locomotiva electrică de deplasament de 5.000 tone. ca­
cercetare
pentru studiu şi
cest an şcolar studiul ştiinţific biologie studii cu rezultate barea ce sc pune in legătură ştiinţifică ale cadrelor în per­ drele didactice să-i folosească lări'* din planul tehnic al in­ 6580 C.P., însuşită la Uzinele re se află pe cala Şantierelor
al metodicii utilizării mijloa­ practice imediate privind or­ cu grija secţiilor de învăţămînt spectiva organizării sesiunilor deplin toate posibilităţile. dustriei noastre constructoare „Electroputere" din Craîova, navale din Olteniţa, putem a­
celor moderne audio-vizuale ganizarea laboratoarelor în pentru impulsionarea activită­ de comunicări ştiinţifice. în de maşini reiese că principa­ care, pe lingă faptul că se în­ firma, fără nici un fel de exa­
pentru a depista posibilităţile şcolile generale cu dotare mi­ ţii metodice este cu atît mai VULCU BUJOR lele produse prevăzute a fi scrie ca cea mai valoroasă gerare, câ această ramură a
nimă. La geografie se studia­ mare. cu cît se cunoaşte ten­ această direcţie menţionăm — FOTESCU ROMULUS
existente in şcolile noastre, a ză modul cel mai eficient şi dinţa spre formalism şi, deci, ca aviz cadrelor tinere — câ lectori la Centrul realizate in acest an au fost realizare din această ramură fost prezentă cu cele maî mul­
te noutăţi in producţia anu­
lărgi experienţa actuală în a- util de realizare a aplicaţiilor ineficacitatea acestei activităţi. au, prin ajutorul lectorilor metodic Deva fabricate. Este vorba mai întîl pe anul în curs marchează lui 1967.
şi un important salt în dez­
voltarea producţiei de locomo­ Demn de remarcat este şi a­
tive in ţara noastră, alături portul constructorilor de uti­
de puternicele Diesel electrice laje petroliere, care au îmbo­
îmbunătăţirea sistemului & şi hidraulice de 2.100 C.P. De găţit de curind gama acestor
fapt, prima locomotivă elec­
produse cu o nouă instalaţie
trică. livrată beneficiarilor, de foraj — F. 200. de înalt
nu-i dedt prima din cele cinci nivel tehnic, noi tipuri de sape
finanţare a investiţiilor— care vor intra în dotarea căi­ rotative şi alte utilaje moder­
lor noastre ferate în acest an. ne destinate forării sondelor
ele aflîndu-se în prezent în pînâ la 7.000 m adîncime. Ca­
mobilizator in utilizarea stadii avansate de producţie, producţie este faptul că în
racteristic acestei ramuri de
şi prima dintre cele 80 care
vor fi fabricate pînâ la sfîr- componenta lor au fost folosi­
fondurilor şitul actualului cincinal. te pe scară mal mare sisteme
electrice şi pneumatice pentru
Tot în domeniul mijloace­
lor de transport se înscrie şi o efectuarea automată a comen­
(Urmare din pag. 1) iar concluziile acestor analize altă realizare Importantă a a- zilor, fapt care a contribuit
să se aprobe de către directo­ la mărirea randamentului lor
fonduri cît mai mari şi, mai a- rul sau comitetul dc direcţie a! nulul 1967 — autocamionul de şi a siguranţei în exploatare.
Jes, pentru cheltuirea cît maî unităţii bancare respective (în 5 tone, cu dublă tracţiune, e­ Cîteva premiere industriale
judicioasă a acestora prin ale­ funcţie de valoare) fără a se xecutat de cunoscutele uzine de mare valoare au fost anul
gerea cu răspundere a celor mai stabili competenţe dc a­ de autocamioane din Braşov, acesta şi în domeniile utilaje­
mai eficiente lucrări de* Inves­ probare şi centralelor băncii, care au acumulat în ultimii lor agricole, printre care com­
tiţii. pentru investiţii de valori mai
Organizarea în viitor a tutu­ mari, acestea constituind o fri­ ani o’experienţă bună în fa­ bina de recoltat porumb ; al
ror activităţilor producţiei ma­ nă in soluţionarea operativă a bricarea unor asemenea pro­ maşlnilor-unelte — strungul
teriale pe principiul gestiunii problemelor. duse, care impun multă exi­ carusel de 3.600 mm. al uti­
economice proprii pune în fa­ Tot legat de această analiză, gentă tehnică. Noul autoca­ lajelor chimice, — vagonul-
ţa organelor bancare probleme consider necesar să se revină
deosebit de complexe, acestea asupra dreptului acordat de mion umple de fapt şî un gol cistemâ de 90 m.c. etc. Şi a­
trebuind să exercite perma­ art. 3 din H.C.M. 16/1959 po­ în gama produselor de acest nul acesta s-a continuat, in­
nent o influentă pozitivă asu­ trivit căruia Investiţiile insufi­ fel necesare transporturilor pe tr-un ritm mai mare, fabrica­
pra activităţii economice a în­ cient justificate din punct de ţia utilajelor complexe, cum
treprinderilor. vedere economic pol fi admise terenuri accidentate şl mlăş­
In vederea creşterii eficien­ la finanţare, la cererea şi pe tinoase. ar fl fabricile de. pilne cu ca.
ţei şi oportunităţii controlului răspunderea titularului de in­ Construcţiile Hunedoarei. Foto : N. MOLDOVEANU La maî puţin de doi ani de pacitâţl de 20 tone în 24 ore,
bancar asupra utilizării cu ma- vestiţii. S-ar asigura astfel au­ cînd constructorii de tractoare instalaţii de morârlt de 220
xirrfum de eficienţă a fonduri­ toritatea necesară unităţilor o­
lor de investiţii, în condiţiile perative ale băncii ca organ li­ (Urmare din pag. I) au asimilat tractorul greu pe tone în 24 ore şl altele.
lărgirii atribuţiunilor între­ nie de verificare a justificării şenile — S-1300. folosit îndeo­ In total, în prima Jumălate'
prinderilor şl unităţilor opera­ economice a acestei categorii sebi în exploatările forestiere, a anului au fost asimilate pes­
tive ale băncilor, propun ca dc investiţii. Acest lucru este rele II şi V vor prelua îndru­ te 100 de produse noi, de un
!a definitivarea măsurilor pri­ necesar şi posibil avînd în ve- o nouă variantă a acestuia,
vind aplicarea sarcinilor din derc faptul câ conducerea uni­ marea sistematică a desfăşu­ purtlnd „1967“ ca an de fabri­ înalt nivel tehnic, la care în
proiectul de Directive să se ţi­ tăţilor operative a băncilor va rării procesului tehnologic, ur­ lajelor din abataje. Prin aceste şeful serviciului organizarea ciclul de articole publicate pe caţie, a ieşit de pe banda de ultimele luni s^au adăugat noi
nă seama de următoarele : A­ fi asigurată de comitete de di­ mărind îndeaproape folosirea măsuri sc va putea asigura o muncii, Emeric Moghioroşi. tema creşterii vitezelor de a­ montaj. Este un tractor echi­ tipuri de motoare termice şi
naliza necesităţii şi justifică­ recţie, în a căror componenţă deplină a timpului (Ie lucru şi mai marc concentrare a pro­ şeful serviciului producţie şi vansare in abatajele cameră,
rii economice a investiţiilor vor Intra pe lîngă cadre de capacilă|ii utilajelor în abata- ducţiei, creşterea vitezei dc a- Constantin Moraru. adjunctul consideră necesară înfăptuirea pat cu troliu de Intervenţie electrice, utilaje pentru indus­
ncnominalizate (modernizări, răspundere din bănci şl repre­ jcle-camcră. Sectorul electro­ vansarc in abatajele cu pro­ şefului serviciului tehnic, stu­ imediată a următoarelor reco­ pentru exploatările petroliere, triile lemnului, uşoară şi ali­
amenajări, rcutilări şi dezvol­ zentanţi ai organizaţiilor eco­ mecanic va trece la efectua­ ductivitate scăzută şi pe aceas­ diind problemele ridicate în mandări ; care vine să lărgească aria de mentară. precum şl o gamă
tările de proporţii mai reduse nomice şi întreprinderilor, ca­ rea reviziilor tehnice, respee- tă calc realizarea ritmică a folosire a tractoarelor româ­ foarte largă de bunuri de larg
etc.) ce se vor executa din cre­ re pot să-şi spună părerea a- tîndu-sc cu rigurozitate grafi­ sarcinilor dc plan dc că(re fie­ Q Conducerile exploatărilor miniere Fetrila, Lonca,
dite acordate do bancă, să se tunej cînd se supun aprobării cele deja stabilite, astfel ca să care brigadă, sector şi pe în­ Vulcan şi Lupeni să ia măsuri ca (oatc abatajele-cameră să neşti, in concordanţă directă consum.
facă în toate cazurile de către concluziile analizei necesităţii fie asigurată funcţionarea fără treaga exploatare. Este de fapt atingă în cel mai scurt timp profilul de 16 m-, cu cerinţele economiei noastre Toate produsele noi asimi­
unităţile operative ale băncilor unor lucrări. întreruperi a maşinilor şi uti- premisa sigură a realizării 4$ Activitatea fiecărui abaiaj-camerâ să fie încredinţată naţionale. late pot fi comparate, după a­
sarcinilor sporite ce ne revin unui tehnician din sectoare care va răspunde personal dc
în anul 1968. realizarea măsurilor tehnico-organizatoricc luate şi do în­ Sectorul construcţiilor nava­ precierile specialiştilor din
deplinirea tuturor indicatorilor do plan. le este prezent în seria produ­ ministerul de resort, cu pro­
$ Pentru evitarea stagnărilor de producţie provocate de selor noi din acest an cu car­ dusele similare realizate in
Recomandările colec­ defecţiunile utilajelor, respectarea graficelor do reparaţii, gourile modernizate de 4.500 alte ţări cu experienţă în a­
trebuie urmărită direct dc conducerile tehnice ale exploa­
tărilor. Acestea vor trebui să ia măsuri ca, după efectuarea tone, care au o viteză de îna­ cest domeniu, ele dovedin-
tivului de consultanţi reparaţiilor, să se facă o recepţie exigentă a utilajelor in intare cu 1,5 noduri mai mare du-se eficiente în procesul de
funcţiune, cadrul tehnic care a efectuai recepţia fiind di­ decît tipurile vechi şi o capa­ producţie unde au şi fost utili­
rect răspunzător de funcţionarea lor in exploatare. zate. Ele constituie un prilej
Colectivul (Ie consultanţi, $ In fiecare exploatare se vor lua măsuri do respec­ citate de încărcare sporită.
format din inginerii Ioan Kor- tare a normelor de tehnică a securităţii muncii (n ceea ce Dacă la acestea mai adăugăm de legitimă mîndrie pentru
moski, inginer şef al C.C.V.J., priveşte aprovizionarea cu materialo de susţinere In scopul mineralierele de 10.200—12.500, constructorii noştri de maşini.
In acest an la Fabrica de ne. Primii 7 — cei 4 îunicula- Râu este că în faţa unei ase­ Gheorghe Giuglea, şeful ser­ creării unor condiţii corespunzătoare de securitate a lucră­ | şalandele autopropulsate şi MIRCEA S. IONESCU
cherestea din Vaţa şi în par­ riştî şi 3 drujbişti — posedă menea situaţii nici ce se putea viciului tehnic, Arcadie Fodor, rilor miniere şi personalului din abataje.
chetele ce aparţin sectorului de puţine cunoştinţe profesionale face nu s-a făcut. In anul 1967 I prima navă de călători cu un redactor la „Agerpres"
exploatare Baia de Criş, sar­ datorită modului defectuos în )a sectorul Baia de Criş nu a
cinile de producţie au crescut care a fost organizat şi a func­ funcţionat nici un curs de ri­
Pentru realizarea lor sectorul a . ţionat cursul de calificare de dicare a calificării muncitori­
fost înzestrat cu maşini moder­ la Baru Mare. După cum ne-au lor, iar instructajele mecanici­ nuale planificate s-au realizai
ne — 2 galere, 6 circulare, 32 sesizat mai mulţi absolvenţi, lor, sortalorilor şi expeditorilor abia in proporţie de 47 Ia su­
fierăstraie mecanice, 5 îunicu- cursul de la Baru Mare a fost din parchete s-au făcut spora­ tă, fiind mai mici decît ce;-‘
lare şi 4 tractoare. S-a îmbu­ mai degrabă un pension decît dic. Oare şi pentru instructaje­ prevăzute cu peste 200.000 1-
nătăţit organizarea muncii şi o şcoală de calificare. Sâptă- le teoretice şi practice care pot
s-au aplicat cele mai produc­ imni la rînd nu s-a predat nici fi făcute periodic în parchete în sectorul vegetal şi aproaţ
140.000 lei in zootehnie. Aici î
tive metode de exploatare a o lecţie din cauză câ cei desti­ trebuie îondjjri ? Categoric nu. găseşte explicaţia valoarea scă­
masei lemnoase. naţi sâ-i înveţe pe cursanţi a­ Este nevoie numai de preocu­ zută a zilei-muneă şi a acu­
Sporirea sarcinilor de pro­ numite probleme nu-şi făceau pare, şi aceasta a lipsit de mul­ mulărilor.
ducţie, extinderea mecanizării, datoria, erau. chipurile, angre­ te ori. Se poate spune deci câ
perfecţionarea organizării naţi în alte munci. la capitolul pregătirea profesi­ Sîtuîndu-se departe de ce< i
muncii şi aplicarea metodelor Se motivează şi faptul câ onală a oamenilor, conducerea Condiţiile pedoclimatice ale Randamentul livezilor, care hrânire mal bună. Poate oare teres să depună eforturi ru- ce se poate numi gospodărire
avansate de exploatare, pre­ sectorul nu a dispus de fonduri sectorului şi chiar a întreprin­ cooperativei agricole din Roş­ ocupă 53 hectare, este sub ori­ cineva să se declare mulţumit plîmentare pentru creşterea Judicioasă a pămînlului, a bi-
supun calificarea şi ridicarea pentru organizarea unor derii au rămas corigente. Le eam sint pe deplin favorabile ce aşteptare. Pomii care ar fi cu o producţie de 90 1. lapte producţiei, ştiind dinainte că. zeî tehnlco-materiale şi a for
continuă a calificării profesio­ cursuri de calificare. Dar con­ recomandăm se depună toată practicării unei agriculturi in­ trebuit să intre pe rod, în a­ pe zi de la 60 vaci aflate în durilor băneşti, nu este de m.
nale a muncitorilor. Ce s-a în­ ducerea întreprinderii foresti­ slrâdan»a pentru a deveni in- tensive, obţinerii unor indica­ cest scop fiind investite sute lactatie ? indiferent de rezultate, el vor rare câ an de an cooperativi
treprins pe această linie la sec­ ere Hunedoara, de care aparţi­ tegraliste Altfel, vor avea sur­ tori economici superiori, ceea de mii de lei Ia înfiinţarea Slaba organizare a procesu­ primi anume cantităţi de pro­ agricolă din Roşcani bate pi*
torul Baia de Criş ? ne sectorul Boia de Criş, nu a ce ar putea situa unitatea pe plantaţiilor, sint departe de lui de reproducţie se reflectă duse şi sume de bani. sul pe Ioc, fiind In rindul un -
— S-au luat cîteva măsuri insistat pe lîngă minister pen­ prize la promovarea anului un loc de frunte în această di­ ceea ce se poate numi liva­ in procentul scăzut de natalita­ Un punct nevralgic este şi taţilor cu slabă putere econo­
pentru calificarea muncitori­ tru obţinerea fondurilor res­ de producţie care vine. recţie. Intre posibilităţi şi rea­ dă. De altfel, pe 4—5 hectare te la vaci, la 100 exemplare asigurarea bazei furajere. Deşi mică din raionul Ilia. Nu s-ar
lor — ne-a spus printre altele pective. L. DEIV1ETER lizări este o distanţă greu de plantaţia s-a compromis. Râ- obţlnîndu-se abia 65 vitei. In unitatea are 472 hectare ocu­ putea spune câ unitatea res­
inginerul Traian Codreanu, şe­ imaginat insă. Nivelul la care mînînd neînvelitâ, a fost dis­ ceea ce priveşte mortalltâtile. pate cu fineţe naturale şl 70 pectivă are condiţii pedoclimn-
ful sectorului. La Fabrica dc se menţin producţiile Ia hectar trusă de rozătoare. Nici pe cu diferite alte nutreţuri cul­ tiee care nu-i permit să sp'«
cherestea din Vaţa am deschis şi pe cap de animal este des­ restul suprafeţei nu s-au apli­ tivate. an de an, animalele nu reascâ producţia sau câ dure
un curs de calificare, Iar o tul de scăzut, departe de a re­ cat in mod ştiinţific şi organi­ au asigurate decît raţii de în­ lipsă de forţă de muncă.
parte dintre muncitorii din flecta posibilităţile existente. zat lucrări de întreţinere, com­ treţinere. De ce? Anual circa Punerea în valoare a rezer­
parchete au fost trimişi la dife­ Din această cauză, nici fondu­ batere a dăunătorilor şi ferti­ 70 hectare fineţe se folosesc velor de care dispune coop«-.
rite şcoli să se califice în me­ Ui. 7 ’ rile de acumulare şi consum lizări. Existenţa unei aseme­ ca păşune, cu toate câ supra­ ratîva Implică o mai mare răs­
seria de mecanici. Noi nu dispu­ yf. nu au înregistrat creşteri co­ nea situaţii nu supără pe ni­ faţa afectată acestui scop în­ pundere din partea consiliului
nem de fonduri pentru a des­ respunzătoare. Dar, în ce con­ meni din consiliul de conduce­ de conducere faţă de soarta
chide cursuri de calificare... stau neajunsurile şi ce va tre­ re al cooperativei, «nici chiar sumează peste 600 de hectare. producţiei, o organizare mu
Din relatările inginerului Co­ bui făcut pentru înlăturarea pe preşedintele unităţii, Ion Neaplicarea lucrărilor de în­ bună a muncii, aplicarea prin­
dreanu ne-am dat seama că în l lor? Benteu, deşi se ştie că o sumă treţinere a făcut ca o mare cipiilor de cointeresare mate­
nnul curent la sectorul Baia de I * jfl Comparativ cu prevederile mare de investiţii nu fructi­ parte să se împădurească. rială în toate sectoarele de ac­
Criş calificarea şi ridicarea ca­ planului, la culturile de bază. fică, iar creditele vor trebui Este inexplicabil cum. în si­ tivitate. Nu este lipsit de im­
lificării muncitorilor au fost lă­ grîu şi porumb, producţia este rambursate din alte surse de tuaţia cînd unitatea duce lipsă portantă ca şj sprijinul te ­
sate pe un plan secundar. Este mai mică cu aproape 300 şi venituri ale cooperativei. de furaje, pe 50 hectare finul nie acordat de consiliul agi
adevărat câ la fabrica de che­ respectiv 830 î<g la hectar. Re­ Analiza îndeplinirii planului a rămas necosit. Conducerea col prin specialiştii săi ;iâ
restea. a fost organizat un curs colta slabă nu este decît o ur­ stabilit pentru sectorul zooteh­ Uniunii raionale a cooperati­ fructifice cu maî bune rezu -
pe o durată de şase luni. frec­ mare a proastei gospodăriri n velor agricole din Ilia (preşe­ tate decît pînâ acum, Iar pre­
ventat de 40 de muncitori, care pămînlului. Pe Ungă aplicarea nic scoate în evidentă, de ase­ dinte Adrian Costa), a fost se­ zenţa instructorilor Uniur.i
s-au calificat în meseriile: ga- menea, existenţa a o serie de sizată despre acest lucru, dar raionale a cooperativelor agr
terişti, circularişti şi desena­ necorespunzătoare a lucrărilor neajunsuri. Ele se concretizea­ nu s-a învrednicit să ia nici o cole din Ilia, pînâ acum a­
de întreţinere, diminuarea pro­
ză în producţia scăzută de lap­
tori. ducţiei a fost determinată şi te, in procentul mic de nata­ măsură pentru recoltarea fîne- proape inexistenta, să se ma­
Pentru calificarea şi ridica­ ţelor respective. In schimb, ca terializeze nu în constatări -
rea calificării muncitorilor din | de faptul câ mai mult de 20 litate şi numărul mare de pierderile se ridică la peste Şi in alţi ani, o serie de uni­ sfaturi, ci într-un ajutor con­
parchete — unde de fapt este i ta sută din suprafaţa destina­ mortalităţi. Pe primele zece 7.6 la sulă la bovine şl 20 la tăţi din raion vor trebui să cret şi eficient în organizări ■>
activitatea de bază a sectoru­ I tâ culturilor amintite a rămas luni nie anului s-au obţinut sută la ovine. Procentul de cheltuiască sume importante producţiei. O analiză temein -
lui — nu s-a întreprins aproa­ ! neînsâmînţată. In plus. facem abia 887 I. lapte pe cap de mortalitate ridicat Ia ovine se in scopul procurării de furaje că a cauzelor care determir.4
pe nimic. Din circa 323 de mun­ precizarea câ în fiecare an u- vacă furajată, din care mai datoreşte nerespectăril unor din aite părţi. Cum poate îi slaba activitate economică i
citori cîţi sînt la parchete, în nilalea cheltuieşte zeci de mii puţin de 420 I reprezintă pro­ reguli elementare privind hră­ apreciată o astfel de situaţie, cooperativei agricole din Rot-
1967 au fost calificaţi doar 3 de Iei cu procurarea de îngră* ducţia marfă. In perioada ac­ ni rea acestor animale, în sen­ decît ca lipsă de interes şi răs­ cani trebuie să se soldeze n*1*
mecanici de fierăstraie, 4 funi- şâminte chimice, in timp ce tuală producţia este de 2—3 sul câ lor ii s-a destinat o pă­ pundere faţă de îndeplinirea înţîrziat cu măsuri menite
cularişti, 2 tractorişti şi 2 me­ I.E.M.H. Deva. Secţia Poiana Rusca, sectorul foraj Glic- gunoiul de grajd stă neutili­ ori mai mică faţă de cea rea­ şune infectată de boli. atribuţiilor încredinţate? asigure ridicarea acestei un -
canici pentru bolinder. Au fost lar. Aspect dc la extracţia garniturilor dc 'oraj do la sonda zat de Ia înfiinţarea coopera­ lizată în lunile de vară, cînd îngrijitorii fiind retribuiţi Bilanţul încheiat pe trei tri­ tâţi la nivelul celor fruntaşe.
calificaţi este un fel de a spu- 14.182. tivei agricole. animalele au avut asigurată o cu plată fixă. n-au nici un in- mestre arată câ veniturile a- N. TÎRCOB