Page 52 - Drumul_socialismului_1967_11

o DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 16 noiembrie 1967

liza şi depăşi norma zilnică. informări verbale în adună­
Cu simţ de răspundere rile generale, asupra modului
s-au ocupat şi comuniştii in care se achită de sairini-
Cornelia Pintea, Constantin le ce le-au fost trasate. Con­
Stancu, Virgil Moangâ, Mă­ comitent. atit membrii bi­
ria Ciulea şi alţii, de pregă­ rourilor organizaţiilor de ba­
tirea politică şi profesională ză, rit şi cei ai comitetului
a tinerilor Ana Lupşa, Carol de partid, controlează apli­
Horvath, loan Tehei şi res­ carea măsurilor stabilite în
pectiv Rafila Ghenescu. De­ scopul creşterii nivelului po­
venind muncitori evidenţiaţi litic. ideologic şi profesional
in întrecerea socialistă, cu o al tuturor membrilor de
comportare demnă în produc­ partid. Si ajută practic sâ le
ţie, familie şi societate, ti­ înfăptuiască Activitatea des­
Organizaţiile de bază ale băteau probleme de creştere bază au trasat sarcini unor nerii de care este vorba au făşurată în acest sens, a dus
partidului din întreprinderea a piSaducţiei, de îmbunătăţi­ comunişti cu vechime în ac­ fost primiţi anul acesta în la obţinerea unor rezultate
„Ardeleana" Alba Iulîa, ma­ re a calităţii ei şi de ridicare tivitatea de partid şi în pro­ îmbucurătoare in comporta­
membrilor
rîndurile
de
nifestă o deosebită preocupa­ a calificării muncitorilor. Mai ducţie, să se ocupe personal partid. Comuniştii cu vechi­ rea membrilor de partid, cît
re pentru întărirea rîndurî- tîrziu, ei au fost invitaţi sâ de educarea lor moral^poli- me în partid, pe care i-am şi a celorlalţi salariaţi ai în­
Jor lor. prin primirea de noi participe şi la adunările ge­ tică şi profesională. Aşa de amintit, se ocupă de ei în treprinderii. în producţie, în
membri, rit şi prin continua nerale in care s-au expus u­ pildă, de Paraschiva Oargâ continuare, ii ajută să-şi în­ familie şi societate. Creşte­
educare a acestora. nele materiale pe teme edu- s-a ocupat tovarăşa Ana deplinească sarcinile ce li rea nivelului conştiinţei lu­
In întreprindere lucrează Vlad, membră de partid din s-nu trasat de către organi­ crătorilor se reflectă şi în a­
numeroşi tineri, majoritatea aceeaşi secţie, muncitoare zaţia de bază. ceea că întinderile şi lipsu­ In camera de comandă a Termocentralei din Parosenl se ur­
uterişti. Pe cei mai merituoşi fruntaşă în întrecerea socia­ Membrilor de partid le re­ rile nemotivate de la servi­ măreşte şi se dirijează operativ funcţionarea unor utilaje şl a­
dintre ei, cît şi dintre tovară­ listă, cu vechime de 11 ani vine şi datoria de a-şi ridica ciu au fost reduse cu peste gregate cu care este Înzestrată centrala termoelectrică.
şii care fac parte din acti­ în întreprindere. La început, în permanenţă nivelul cunoş­ 50 la sută faţă de anul tre­
vul fără de partid, birourile cut. că s-au trimis pentru o­
organizaţiilor de bază dîn tînăra, deşi muncea cu hăr­ tinţelor ideologice. Pentru cei mologare peste 30 noi mo­
nicie la şlefuirea felelor pen­
secţii îi antrenează la înfăp­ primiţi recent, au fost orga­ dele de încălţăminte, s-au
tuirea unor sarcini de partid, tru pantofi, nu acorda sufi­ nizate anul acesta cicluri de dat în acest an. peste planul
ii invită sâ ia parte la une­ cientă atenţie calităţii lucru­ conferinţe şi cercuri de edu­ la zi aproape 4.000 perechi
lui. Tovarăşa Vlad a ajutat-o
le adunări generale, îi cu­ să înţeleagă că de acea ope­ caţie cetăţenească. De ase­ de ghete şi pantofi.
prinde în forme de învâţă- raţie simplă depind unifor­ menea. funcţionează şi un Muncind cu hotârîre şi a­ Inifiafivă tinerească
mînt ideologic adecvate. Cî- cerc de studiere a probleme­ tenţie pentru educarea mem­ Serbare
teva exemple pot fi edifica­ cative, între care „Critica şi mitatea şi rezistenţa cusătu­ lor economice ale întreprin­ brilor de partid, folosind în
toare. O seamă de tineri, ute- autocritica — mijloc impor­ rii, i-a dat mereu Indicaţii derilor industriale. Ele vor acest sens metode variate, a Uleciştii din cooperativele agricole de producţie de la comemorativă
cişti şi din activul fără de tant de îndreptare şi lichida­ practice şi a conlrolat-o. contribui la ridicarea nive­ căror eficacitnte a fost do­ Pianul de Sus şi Pianul de Jos, raionul Sebeş, au luat de
Un alt exemplu. De Viori­
partid, printre care Paraschi­ re a lipsurilor", „Disciplina ca Mogoşan a avut sarcina să lului de cunoştinţe ale tutu­ vedită, organizaţiile de partid curind hotârîrea sâ se întreacă în cadrul unui concurs pe Aniversarea a 368 de ani
va Oorgă şi Rafila Ghenescu se ocupe tovarăşa Valeria ror membrilor de partid, la de la „Ardeleana3 vor obţi­ tema „Metode agrotehnice înaintate". Hotârîrea lor a prins de îa intrarea lui Mihai Vi­
din secţia pregâtit-cusut, Ana de partid şl morala comunis­ mobilizarea lor pentru înfăp­ ne succese şi mai însemnate viaţă. teazul in Alba lulia, eve­
Lupşa de la croit, Carol Hor- tă", „Comportarea comunis­ Angetescu. După ce tînăra tuirea sarcinilor ce Ie revin. în întărirea vieţii de orga­ Bine pregătite, tinetele cooperatoare Lenuţa Iosif de la
a studiat Statutul P.C.R., to­ Pianul de Sus şi Maria Chimici din localitatea învecinată niment ce a marcat prima
vnth de la secţia întreţinere, tului în producţie, familie şi varăşa Angelescu a avut cu După cum afirma tovară­ nizaţie. ridicarea nivelului de au ocupat primele două locuri, primind diferite premii în o- unificare politică a ţarilor
Viorica Mogoşan de la fini­ societate" etc. Cei mai mulţi ea unele discuţii referitoare şul loan Drâgoi, secretarul conştiinţa al comuniştilor şi biecle. româneşti, a constituit pri­
prin aceasta, in creşterea a­
serbări
lejul unei ample
saj, loan Tehei de la ştan- au frecventat apoi şi cercu­ Ia îndatoririle membrilor de comitetului de partid din în­ portului lor Ia realizarea Iniţiativa uteciştîlor din cele două comune a fost pre­ şcolare la Liceul „Horia,
ţare şl alţii, au luat parte un rile de studiere a Statutului partid, atrâgîndu-i atenţia sâ treprindere, birourile orga­ sarcinilor ce le sînt încre­ luată şi de către alţi tineri cooperatori din raionul Sebeş. Cloşca şi Crişan" din Alba
nu mai întîrzie la serviciu,
timp la adunări ale organi­ P.C.R. ajutînd-o sâ-şî organizeze mai nizaţiilor de bază cer mem­ dinţate. IOAN RODEANU lulia. Importantul act isto­
zaţiei de bază, în care se dez- Birourile organizaţiilor de bine munca, pentru a-.şi rea­ brilor de partid să prezinte E. BERGHIAN corespondent ric de la 1599 — ne rela­
tează tovarăşul L Popescu
— a fost explicat tuturor
elevilor printr-o expunere
atrăgătoare susţinută de
prof. Dirău Domnica.
In
Obiective noi ale in Documentaţii continuare, a avut loc un
program artistic cuprinzind
cintcce patriotice, poezii a­
pentru îmbunătă­ decvate evenimentului săr­
materialelor de ţiri funciare bătorit.
0 nouă librărie
Industria materialelor de Cea mai mare parte a sporu­ numai în sectorul industrial al Specialiştii dc la URIFOT
construcţii a devenit una din lui de producţie obţinut, cir­ Ministerului Industriei Con­ Deva lucrează în prezent Pentru locuitorii comu­
ramurile importante ale econo­ ca 70 la sută se datoreşte creş­ strucţiilor alte 60 de obiective la întocmirea documentaţiei nei Va(a de Jos, raionul
miei naţionale. Marile obiecti­ terii productivităţii muncii. Cn noi. Această cifră depăşeşte privind lucrările de îmbu­ Brad, a fost deschisă o nouă
ve industriale, noile edificii urmare, în acest an au fost li­ considerabil prevederile iniţia­ nătăţiri funciare cc se vor librărie. Dotată cu un bo­
sociale şi culturale, sutele de vrate şantierelor de construcţii le ale planului cincinal. Numai executa în cursul anului gat fond de căr[if noua u­
mii de locuinţe ce s-au con­ peste plan importante cantităţi volumul investiţiilor din anul nitate răspunde necesităţii
struit au impus dezvoltarea ra­ de materiale de zidărie şi din viitor va depăşi un miliard lei. viitor. In documentaţii sînt tot mai intense de lectură
pidă a acestei industrii. In ul­ beton celular nutoclavizat, ma­ Noile obiective dotate cu o teh­ cuprinse circa 1.400 hecta­ manifestată de populaţia
timii doi ani au fost construite teriale hidro şi fonoizolatoare, nică superioară vor asigura o re de teren care vor fi re­ comunei.
şi date în funcţiune 20 de în­ articole sanitare din porţelan şi puternică dezvoltare a produc­ date circuitului agricol. l*e
treprinderi şi secţii noi pentru faianţă. ţiei de materiale şi prefabrica­ mai bine de GOO de hecta­
fabricarea materialelor de con­ La aceste realizări, aparţi- te de construcţii, atit la sorti­ re aparţinînd întreprinde­ Locuri
strucţii, dotate cu maşini şi uti­ nînd sectorului industrial al mentele clasice, cît şi la o serie rilor agricole de stat sc vor
laje moderne, cu grad ridicat Ministerului Industriei Con­ de sortimente* noi. Se vor crea, executa lucrări dc deseca­ supraetajate
de tehnicitate, care au contri­ strucţiilor, se adaugă producţia astfel, condiţii pentru realiza­ re, ior alte 500 hectare ale
buit la sporirea considerabilă considerabilă de materiale de rea in continuare a planului de
a • capacităţilor de producţie. construcţij dată de unităţile investiţii pe întreaga economie cooperativelor agricole dc — Se mal inlimplă — ne
Intre acestea, la loc de frunte specializate ale sfaturilor popu­ prevăzut pentru următorii ani, producţie sc vor amenaja scrie tovarăşul Nicolac Băi-
se află gigantul de ta Tg. Jiu. lare. precum şi pentru transpunerea pentru irigat. La aceasta, şan, din Zlatna — ca la un
care are patru linii tehnolo­ în fapt a hotârlriţ partidului Ulm sau spectacol să sc dea
Viitorul rezervă acestui im­
gice cu o capacitate de 320.000 portant sector al economiei na­ privind dezvoltarea construcţi­ sc mai adaugă încă 300 de două bilete pe un loc. ca
tone ciment pe an fiecare. In ţionale o dezvoltare şi mai pro­ ei de locuinţe. hectare dc plantaţii inten­ şi cum sala ar avea locuri
supraetajate. In mod nor­
ultimii ani au fost date în ex­ sive dc pomi.
nunţată. In perioada 1968-1970 Glf. PREDA mal casiera, in urina sesi­
r-
•• 7
. •
■ .
ploatare, de asemenea, o fabri­ urmează a fi puse în funcţiune • - «-- redactor la Agerpres zării spectatorului, repară
că de var, două specializate în imediat greşeala, oferind
producţia de plăci şi tuburi din un alt loc. La Zlatna nu se
azbociment, una pentru produ­ intimplă aşa. Casiera Căra-
bef. Etelca iii răspunde răs­
cerea betomilui celular auto- - B V A tit : „Caută-fl alt I o c ş i
clavizat (cu o capacitate de se strice tc trimite prin toată sala
peste 100.000 m c. pe an), Fabri­ să-l cauţi. Numai că şl de
Coşurile Hunedoarei vesteso prezenţa marelui combinat de la ca de produse autoclavizate de acolo te scoală cineva, cu
depărtări. bilet in regulă, incit piuă
Programul de la Craiova şi multe altele. In pe ia jumătatea Ulmului co­
prezent se află în construcţie linzi toată sala. dcranjlnd
vizitare a Expo­ Descoperirea de noi rezerve alte obiective: la Călăraşi, pe cri din jur. Aşa s-a in-
Medgidia şi Turda, la Berceni, timplat recent cu Eugen
ziţiei de infor­ de minereuri neferoase lîngâ Ploieşti şi altele. O mare (Urmare din pag 1) lor de legume şi fructe în raf­ torii de la I.G.O. nu trecuseră Mladln şi alţi cetăţeni.
niere vechi şî s-au deschis
Recente cercetări geologi­
mare tehnico — ce au dus la descoperirea noi mine. Au fost puse ast­ atenţie a fost acordată moder­ turi, deservirea etc., putem peste noapte pe Ia piaţă. Tot celofanul
spune la adresa unităţii nr.
nizării şi raţionalizării produc­
In această perioadă premer­
de noi rezerve de minere­ fel in valoare diferite re­ ţiei în unităţile existente. Ca şi frumoşi, dar cei care se 33 (responsabil Lakatos Carol). gătoare sezonului de iarnă, fie­
economică uri neferoase, dintre care zerve de minereuri nefe­ vînd sint de mărimea nucilor. Este o unitate model în com­ care gospodină îşi aprovizio­ Cu mai mult timp In
Cumpărătorii sînt pe drept cu-
unele au şi trecut in faza roase la Novicior şi Baia- urmare, anul acesta se vor pro­ paraţie cu celelalte pe care nează cămara pentru o peri­
In clădirea Directei de dc exploatare. Enunţăm Uorşa, zăcăminte cuprifere duce, în comparaţie cu anul vint nemulţumiţi. Responsabi­ le-am vizitat. urmă, un articol publicat
sistematizare, arhitectură printre cric mai importan­ în localitatea Fundul Mol­ 1965, cu peste 900 mii tone mai lul ne spunea că au fost aduşi Apreciem şi strădania care oadă mai îndelungată. Unită­ In ziarul nostru cu titlul
ţile de desfacere a legumelor
in lipsa lui, că altfel î-ar fi
şi proiectarea construcţi­ te zăcămîntu] cuprifer dc la dovei, ca şî dc minereuri mult ciment, cu 50 la sută mai refuzat. Conducerea O.O.V.L.F. se depune la unităţile nr. 35 şi fructelor din oraşul Hune­ „Politeţea celofanuluisem­
nala faptul că librarii
a­
ilor din Deva s-a deschis Moldova Nouă, din sudul complexe la Leşul Ursului. multe geamuri turnate şî lami­ Hunedoara vrea sâ tragă pe (responsabil Iile Radu) şi nr. doara trebuie să vină mai mult buzează In vinzarea unor
expoziţia de informare Banatului, zăcâminlul cu­ Totodată, pe flancul nordic nate şi prefabricate din beton sfoară în felul acesta pe res­ 1 (responsabil Sabin Popcscu), în ajutorul lor. In primul rind cărfi solicitate, obligind
telniicoeconomică a re­ prifer şi auroargintifer de ol masivului Făgăraş a fost ponsabil sau pe cumpărători? printr-o mai bună aprovizio­ cumpărătorul să achite cos­
giunii Hunedoara. la Şuior şi cel polimelalic prospectat şi explorat un armat, cu 60 la sută mai multe Credem că se înşeală singură pentru satisfacerea cerinţelor nare cu sortimentele cele mai tul unei pungi întregi de
nou zăcâinint de marmură,
EXPOZIŢIA POATE FI dc la Turti — Tarnn Marc iar la Ruşchiţa s-a deschis materiale de zidărie, cu aproa­ cu bună ştiinţă. clientelei.. căutate şi de calitate superi­ celofan. In care sînt volu­
VIZITATA ZILNIC IN­ din Maramureş. Ca urma­ incă o carieră modernă pe trei milioane metri pătraţi La unitatea nr. 11 (respon­ In piaţa mare a oraşului, oară, printr-o mai bună de­ me diferite.
TRE ORELE 10 13 şl 16­ re a unor studii similare, pentru exploatarea marmu­ mai multe materiale asfaltate sabil Dumitru Gheorghc), din multă murdărie. Ea a fost a- servire şi organizare a desfa­ Fenomenul nu o dispărut.
au fost reluate in Carpaţii
20. Orientali unele lucrări mi­ rei. pe suport textil şi celulozic. cauză că s-a comandat o prea tribuitâ faptului că mătură­ cerii mărfurilor. Tovarăşul Mihalis Tanis,
mare cantitate de ceapă şi nu din secţia cuptoare indus­
s-a vîndut, fiind păstrată la triale a C.S. Hunedoara, ne
Cooperatorii pierd astfel zeci loc călduros, a făcut colţi şi scrie că pentru a reuşi să-şi
procure cartea
„CAZUL
de mii de lei, neglijînd orga­ acum cumpărătorii o refuză. C.L ", In valoare de 7,50 lei,
nizarea acţiunii respective. Responsabilul a găsit o meto­ Noi magazine săteşti a fost obligat să cumpere
Pe lingă aspectele relatate, dă de a o vinde : îi rupe colţii, un colet întreg de la stan­
la analiza decadală s-a ridicat dar în interior majoritatea dul organizat de Librăria
din nou o problemă de mult este putredă. Rafturile acestei In scopul unei cit mai bune deserviri a ţăranilor coo­ noastră" la scclia in care
discutată, pentru a cărei re­ unîlăţi, în care se găsesc di­ peratori cu diferite mărfuri, Uniunea raională a cooperati­ lucrează, colet care s-a ri­
zolvare Consiliul agricol regio­ ferite borcane cu compot, dul­ velor dc consum Orăştie sc preocupă de lărgirea reţelei co­ dicat la valoarea de 21,90
nal nu a luat încă măsurile ceaţă, sticle cu oţet etc., aşe­ merciale. Cu două sâptămîni în urmă, la Bâcăinţi s-a dat lei.
cuvenite. Este vorba despre zate fără nici o noimă, sînt în folosinţă un nou magazin mixt, o construcţie similară Procedeul, incorect din
Este vorba despre S. M. T. trecute s-a început executarea toarelor sau maşinilor şi încor­ necesitatea delimitării supra­ pline de praf. Nici orarul de s-a terminat la Romoşel, urmînd a sc inaugura duminică, capul locului, îl aducem din
19 noiembrie.
Orăştie. Aici, Ja ultima anali­ ogoarelor de toamnă. Paiele porate sub brazdă acum, în feţelor nemecanizabile în ca­ deschidere a unităţii nu se Dezvoltarea reţelei comerciale ta sate a contribuit Ia nou la cunoştinţa C.L.D.C.
ză decadală s-a arătat că bri­ rămase din vară şi cocenii toamnă, sutele şi iniile de tone drul fiecărei unităţi coopera­ respectă. depăşirea planului de desfacere cu amănuntul al coopera­ Celofanul şi-a reînceput se­
găzile de tractoare conduse de sînt şi acum „duşmani de te­ de îngrăşăminte organice afla­ tiste. Deşi s-a insistat în re­ tivelor din raion — in perioada trecută din acest an — cu ria abuzurilor pe seama
Ştefan Munleanu, Ion Şendres- mui" ai mecanizatorilor, cu te în stoc nu ar avea decit un petate rînduri să se facă mă­ Cuvinte de laudă in ceea ce peste 1 000 000 lei. preferinţelor de lectură ale
cu, Aurel Mermezan şi alte toate că şi-ar putea găsi o u- efect pozitiv asupra soartei surătorile respective, pentru priveşte păstrarea mărfii, cu­ cititorilor.
eîteva, şi-au îndeplinit planul lilizare mai bună în hrana a­ recoltei, contribuind la creş­ ca lucrările cu tractoarele sâ răţenia, aranjarea sortimente-
anual încă din prima deca­ nimalelor cooperativei. In Ioc terea producţiei cu 20—40 pro­ fie executate numai pe tere­
dă a lunii octombrie. Dar, pe sâ fie melasaţi şi transformaţi cente. nuri cu înclinaţie ce permite
tolol staţiune, rezultatele nu în carne, pe eîteva zeci de Şi realizările brigăzii de înlăturarea oricărui pericol de
oglindesc o folosire deplină q hectare, cocenii sînt trataţi cu tractoare conduse de Gheorghe accidentare, nimeni din cadrul
capacităţii tractoarelor. Tre- indiferenţă (lăsaţi în cîmp sub Consiliului agricol regional nu
cînd peste unele neajunsuri e- Influenţa intemperiilor) şi la Ispas ar putea fi îmbunătăţite, s-a gîndit sâ finalizeze acţiu­
xîslenle în activitatea brigă­ cooperativele agricole din Să- ceea ce ar determina o creşte­ nea, sâ iniţieze vreo măsură
zilor, care pot şi trebuie sâ fie lişte şi Şibot. re substanţială a veniturilor în vederea întocmirii hărţilor
grabnic înlăturate, ne vom re­ Mal sînt şi alte exemple de cooperatorilor din Şibot. Dar
feri îndeosebi Ja felul cum genul celor arătate. Le cunosc combina adusă aici pentru a necesare acestui scop Este o Consideratâ în ordinea im­ îecte din luna mai, nu poate printre care şi beneficiarii, a- nuanţă. Tnerţîa şl-a săpat o
conducerile cooperativelor a­ probabil şi organele agricole cerinţă îndreptăţită a mecani­ portanţei, acţiunea de asigu­ fi executat tot din aceleaşi preeiau drept o cauză a nerit- prea adîncâ albie, tovarăşi de
gricole înţeleg sâ colaboreze raionale. Dar asta nu este su­ treiera trifoiul rezultat de pe zatorilor care merită întreaga rare a frontului de lucru ocu­ motive. micităţiî execuţiei tocmai în­ la secţiunea de investiţii a
cu mecanizatorii în interesul ficient. Important ar fi ca prin 30 hectare stă nefolosîlâ a­ atenţie şi o rezolvare rit mai pă locul prim în contextul mă­ Fireşte, atît beneficiarul, cit ceputul prost datorat neosi- Sfatului popular regional !
creşterii producţiei agricole. măsuri neîntîrziate, produsele proape de două sâptâmini. grabnică. surilor de pregătire a produc­ şi constructorul au trebuit să gurării frontului de lucru. Fâ- Pe lîngâ neajunsurile rela­
Sub aspectul amintit, ni se secundare să la destinaţia fer­ ţiei anului 1968 pe şantiere. renunţe la ele şi sâ găsească tate mai reţine atenţia încă un
pare că în cazul cooperativei melor de animale, Iar pe tere­ De aceea fireso ar fi sâ I sc peste noapte alte obiective. cînd divagaţii „cumplite- în aspect. Şî acum, ca’şi in alţi
agricole din Romoşel avem nurile respective sâ se execu­ acorde atenţia cuvenită atit de S-a căzut de acord asupra blo­ jurul acestei chestiuni ajun­ ani, se perpetueozâ o anoma­
un exemplu de proastă gos­ te arături de toamnă. Sînt ce­ beneficiari, constructori, cît şi curilor 0 2 şî E 7. Caracterul geau la adevărate demonstra- lie: planul fizia prevăzut ca
podărire. Aici, pe o suprafaţă rinţe elementare ale agroteh­ de proiectanţi. La grupul de front de lucru n-are acoperire
mai mare de 100 hectare nu nicii, care nu solicită mari e­ Restanţieri şantiere al T.R.C.H. din Deva valorică pentru stadiul optim
se pot executa arături deoa­ forturi, ci doar o bună orga­ am întîlnit o situaţie oarecum în care ar trebui adus. Pentru
rece nu s-a eliberat de coceni. nizare a muncii. diferită dc ceea ce ar fi fost Deva s-au alocat abia 2 750.000
Situaţia s-a repetat şi în anul Există şi alte lucrări care ar necesar să fie. Primul pas gre­ lei. deşi în realitate ar fi ne­
trecut, cînd o mare parte din fi permis o mai bună folosire la pomilor şit s-a făcut încă din planifi­ Pregătirea frontului de lucru cesare, după un calcul sumar,
teren a rămas acoperit cu co­ a tractoarelor şl ar fi dat tot­ care (blocurile de locuinţe, mai mult de 5 milioane lei.
ceni şi s-a arat de-abia în pri­ odată posibilitatea unităţilor sau alte obiective destinate a fi Fiindcă din această sumă, da­
măvară, înainte de însămînţa- cooperatiste sâ realizeze în­ Cooperativa agricolă din Dobra dis­ de asigurarea materialului iSditoi, A - front de lucru se nominalizea­ tă cu ţîrîita, nu se poate rea­
re. Fiind însâmînţat în 2-3 ani semnate economii sau să-şi pune de rondi|ii pricloiec pentru cul­ iei însă lucrurile au foit iocufcate astfel ză de Ia început în planul a­ liza un front de lucru cores­
tivarea pomilor Iructilcri. Tocmai de
îneît oitl pini la 12 noiembrie coope­
pe aceleaşi suprafeţe, neferti­ sporească sui-sele de eîştig Ia­ aceea consiliul de conducere al uni­ rativa nu ţi-a asigurat pomii necesari. nului curent). S-au prevăzut punzător, se vor încerca tot
lizate şi arate numai în pri­ tă eîteva exemple: coopera­ tăţii a luat nr-ituri de a extiode an de De fapt, încă în ziua de 5 noiembrie 172 de apartamente în blocu­ formal al programării iniţia­ ţii : lipsa frontului de lucru a felul de compromisuri. Deo3-
an suprafaţa de livezi, care acum ocu­
măvară, este şi firesc ca pro- torii din Vaidei au strins de pa 47 de hectare. unitatea nu a n a toate formele ban­ rile D4, D5, E22 şi El b. Inte­ le făcute de beneficiar i-a pus dus Ia irosirea forţei de mun­ icce lucrările nu pot stagna
ridicarea
care puse la punct pentru
ducţîn de porumb sâ se dimi­ mai mulţi ani gunoiul de Conform pionului de produr|ie ji inalr ridului sădi tor Vinovaţi pentru resant e de remarcat ce fel pe constructori într-o situaţie că, la nefolosirea ei raţiona­ cînd vor ajunge în pragul n-
deloc mulţumitoare.
nueze cu 1000—1500 kg la hec­ grajd în jurul fermelor de a- proiectului întocmit s-a prevatu* ta areailă stare de lucruri ilot coope­ de blocuri sînt acestea. D4 şi lă, la crearea unor stagnări în cestei sume, execuţia va conti­
în aceasta toamnă «ă fie plantată eu
ratorii. dar mai ales (ovadjii de la
tar. Deşi efectul unei astfel nlmale, formînd parcă nişte zi­ pomi încă o «upeafată de 3 liertarr. consiliul agricol raional care ie ocu­ D5 au putut fi atacate, iar ac­ Actualele stadii fizice reali­ producţie din care cauză în nua, vrind-nevrînd, in mod
de practici ]-ou simţit pe pro- duri de apărare. Asta în timp Pentru aceasta s-au ţi firul unele pre­ pă cu problrmr de horticultura, res­ tualmente execuţia se desfă­ zate nu corespund cerinţelor, trimestrele I şi fî nu se pot compensatoriu. Constructorii cu
gătiri. S-a pichetat Iranul ţi cea mai
pria-i pungă, cooperatorii din ce unitatea cheltuieşte bani marc parte a gropilor au fn»( săpate pectiv tovarăşul ioţincr Petru Puia. şoară în roşu la etajele I şî Jî. cu atit mai mult cu cit blo­ preda prea multe obiective siguranţă câ-şî vor alege (ia­
Romoşel nu se învrednicesc grei pentru procurarea de în­ Dac, cc folnc <â nici la nea actuală nu Avînd in vedere ca oc aflăm la ju­ Celelalte insă se vede de de­ curile 0 2 şi E 7 încă nici n-an şa.m.d. Deci teoretic sc cu­ răşi va fi necesară o „analiză
parte că au fost incluse în
mătatea lunii noiembrie, eînd praelie
nici acum să evite pierderile grăşăminte chimice. Cantităţi caiilâ materialul sădilor necesar? perioada optimă de plaolarr a pomiloi fost atacate. Tntîlnind această nosc dezavantajele, implicaţi temeinică'') obiectivele ce tre­
de recoltă. destul de mari de îngrăşămin­ manda pentru 2.S0C pruni de mai hînt ie încheie este ntcesar ea la coopera­ plan formal. E 22 n-a putut fi situalie ne-am reamintit des­ ile şi toate neajunsurile. Fap­ buie sâ răminâ pe planul al
Conducerea cooperativei a depus co­
tiva agricola din Dobra si fie luate
De aceeaşi ..boală" suferă şi te organice stau nefolosile şi de dntiii luni la Consiliul agricol ra­ măsuri grabnice de procurare a mate­ început fiindcă nu are am­ pre multele şî lungile discu­ tic însă, lucrurile continuă si doilea. Pînă cind se va per­
alte unităţi. La cooperativa a- Ia C A P. Vinerea. Transporta­ ionul IIia. care urma să se preocupe rialului respectiv ţi de plantare a Iul. plasamentul eliberat, iar pen­ ţii purtate in şedinţele de a- râmînâ neschimbate. Practica petua acest sistem nejudicios
gricolâ din Spini de-abia zilele te în cîmp cu ajutorul trac­ nalizâ a realizării planului se repelâ exasperant, de la an de lucru ?
tru E 1 b, deşi se posedă pro- la T.R.C.H. Vorbitori lucizi,
la an, cu mici diferenţe de
A OARGA