Page 54 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 54
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 16 noiembrie 1567
VIAŢA INTERNAŢIONALA
Ir» problema Orientului Apropiat J, LUNS
ESTE NECESARA Dorim
să extindem
Piloţi i-eroi ai L a Budapesta a început
0 SOLUŢIE ECHITABILA relaţiile R. D Van Bai trei zile organizată de Insti
marţi o consfătuire de
Vietnam
Nguen
(dreapta) şi Lam tutul de cercetări zootehnice
privind creşterea producţiei
cu ţările Van Lik după o şi îmbunătăţirea calităţii
cărnii. La consfătuire parti
luptă cu agresorii
Conferinţa de presă a pre americani. cipă specialişti din Bulgaria,
Cehoslovacia, R. D. Germa
socialiste nă, Polonia, Uniunea Sovie
şedintelui Adunării Generale tică şi Ungaria. Din Româ
nia participă o delegaţie for»
mată din dr. ing. Raicu Emit
NEW YORK 15 — Marţi a avut loc unul din continuă şi în momentul de PRAGA 15 (Agerpres) — şi dr. Radu Aurel, şefi de
dejunurile periodice de lucru pe care preşedintele faţă în vederea găsirii căilor de secţie la Institutul de cerce
Adunării Generale a O.N.U., Corneliu Mănescu, rezolvare a situaţiei din Orien Luind cuvîntul la o confe tări zootehnice din Bucu
le oferă în cinstea corespondenţilor de presă acre tul Apropiat*, declarînd că este rinţă de presă, care a avut Ioc reşti.
ditaţi la Naţiunile Unite. Cu acest prilej, preşe necesar să se acorde sprijin miercuri la Praga, Joseph
dintele a răspuns la o serie de întrebări privind Consiliului de Securitate care Luns, ministrul de externe al M işcarea Tineretului Co
In special problema Orientului Apropiat care se să recomande o soluţie echita Olandei, a arătat că în cursul munist din Franţa, Ti
află pc ordinea de zi atît a Adunării Generale cil bilă, de principiu. Chiar dacă convorbirilor avute cu repre neretul Socialist S.F.I.O., Ti
şi a Consiliului de Securitate, consultările care au o astfel de soluţie nu va putea zentanţi ai guvernului ceho neretul Radical şi Tineretul
Ioc in această problemă şi calendarul-program rezolva dintr-o dată chestiunea slovac au fost discutate pro Convenţiei cluburilor repu
bleme ale colaborării dintre
pe care şi-I propune actuala sesiune pentru epui pendinte, ea va trebui însă să cele două ţâri, ale situaţiei in INFERNUL DE LA DAK TO blicane au semnat un apel
zarea ordinci sale de zi. pună bazele unui asemenea comun adresat tinerilor fran
proces. ternaţionale şi altele. „Poziţi
Preşedintele a reamintit că în această privinţă au dus la In legătură cu calendarul- ile noastre în problemele dis cezi pentru eliberarea Iul
pe baza unei .hotârîrî adoptate concluzia că. intr-un viitor program al actualei sesiuni a cutate, a spus el, sînt mult mai Mikis Theodorakis şi a tutu
In urma unor. consultări largi, foarte apropiat va fi posibil să Adunării Generale, preşedinte apropiate decit se obişnuieşte SA1GON 15 (Agerpres). — zitele cu gaze lacrimogene şi o precizie extraordinară cîte ror deţinuţilor politici din
Adunarea Generală a stabilit se reia lucrările adunării in le şi-a exprimat speranţa că să se spună". J. Luns a ară Baza americană de la Dak r.apalm, tabăra forţelor specia •cel puţin un obuz. Grecia.
să-şi reia după o pauză lucrările plenul său pl in dezbaterea unei lucrările acesteia vor lua sfirşit tat că opinia publică olandeză To a fost transformată mier le amerîeano-saigoneze, pre La căderea nopţii un fum
în şedinţe pierzare prin exami alte probleme de fond din cele la data prevăzută — 19 decem a manifestat în ultimul timp curi după-amiazâ într-un a- cum şi o bună parte din insta negru acoperea întreaga vale M arţi seara a sosit la
narea situaţiei din Orientul care îi slnt repartizate, pro brie — şi a apreciat în această o atitudine critică faţă de po devârat infern, ca urmare a laţiile diviziei a 4-a america Dak To. Din cauza confuziei, Praga delegaţia de spe
Apropiat. In prezent insă, din babil problema privind resta privinţă activitatea comitetelor ziţia mai puţin activă a gu puternicelor explozii ce au a ne aeropurtate, situate în va miercuri seara a fost imposibi cialişti din Consiliul Supe
moment ce Consiliul de Secu Adunărij Generale care se des vernului olandez în problema vut loc la depozitele de muni lea Dak To au fost complet lă evaluarea pagubelor. Se ştie rior al Agriculturii din
ritate se ocupă de această pro bilirea drepturilor legitime ale făşoară într-un ritm normal, relaţiilor Est-Vest. „Dar nu ţii din perimetrul ei, transmi distruse de explozii şi incen numai că a fost înregistrat un România, condusă de Nicolae
blemă, nu este nici util, nici Republicii Populare Chineze la existînd toate premisele ca ea dorim să acţionăm aşa şi pe te corespondentul agenţiei dii. Pista de aterizare a bazei număr însemnat de răniţi şi Ionescu, vicepreşedinte al
conform regulamentului Adu O.N.U. să se încadreze in limita de viitor", a spus ministrul de France Presse. In tot cursul este în prezent impracticabilă, morţi. Pentru a îi mai convin consiliului, în vederea sem
nării Generale ca adunarea să Preşedintele s-a referit apoi timp stabilită. Datorită însă externe olandez, arâtînd că o Corespondentul agenţiei Fran gător in prezentarea amploa nării unei convenţii fito-sa-
dezbată aceeaşi chestiune. pauzei intervenite in lucrările dovadă a acestei intenţii o con zilei, patrioţii au organizat trei ce Presse relatează că numai rei operaţiunii declanşate de nitarc intre România şi Ce
Schimburile de vederi care au la consultările care s-au desfă adunării, au început încă de pe mari atacuri, fâcind sâ explo cel de-al doilea atac de mier unităţile Frontului Naţional hoslovacia.
avut loc în ultimele cîteva zile şurat în ultimul timp şi care acum discuţii asupra posibilită stituie vizitele sale în U.R.S.S., deze sute de mii de obuze a- curi dupâ-amiază a durat a de Eliberare, corespondentul
ţii prelungirii lucrărilor sau Iugoslavia, România, Polonia merîeane, de toate calibrele. proximativ 30 de minute, la agenţiei France Presse relata G uvernul sudanez a ho-
reluării lor la o anumită dată şl actualmente în Cehoslova Depozitele cu muniţii, depo fiecare minut fiind lansat cu că. asistînd de la distanţă la tărît interzicerea esca
D e z b a t e r ile d in în cursul anului viitor. El a cia. Parlamentul olandez şi bombardamentele cu mortiere lelor sau zborului avioane
lor care ar transporta mer
| arătat că nu se află în prezent întreaga opinie publică olan asupra poziţiilor americano-
cenari deasupra teritoriului
în posesia datelor pentru a deză, a menţionat el, sprijină saigoneze. scena l-a reamintit Sudanului. f
aduce precizări în legătură cu
Consiliul de Securitate aceasta, fiind vorba de o ches buie la micşorarea încordării Amănunte despre cei patru militari americani de atacul de la Dien Bien Phu. ma unei cereri exprese a Re
realmente tot ceea ce contri
Măsura a fost luată în ur-^
Distrugerea
marelui depozit
tiune care depinde de un mare
rerea comandamentului ame
număr de factori. între Est şi Vest. care au dezertat de pe un portavion de muniţii va reduce, după pă publicii Congo (Kinshasa).
NEW YORK 15. — Trimisul pra proiectului de rezoluţie rican, pentru mai multe zile A 8«nţia DPA relatează
special Agerpres, R. Câplescu, prezentat de delegaţia ţării sa NEW YORK 15 (Agerpres). guvernului japonez sprijin pen capacitatea artileriei america că miercuri dimineaţă
transmite: Continuind exami le, precîzînd intre altele că tru găsirea celor patru aviatori ne din această zonă. Nici un a fost dat publicităţii ia
narea1 situaţiei din Orientul A „retragerea trupelor fără sta S, U. A. — Filmul conferinţei de pre americani de pe portavionul avion cu muniţii nu va putea Bonn un comunicat comun
propiat, Consiliul de Securi bilirea unor frontiere sigure să ţinute la 1 noiembrie la „Inlrepid". care au refuzat să cambodgiano—vest - german,
tate a ascultat la începutul şe şi recunoscute nu şi-ar avea Tokio de patru aviatori ameri se înapoieze pe navă, în semn ateriza Ia Dak To, a ti ta vreme în care se anunţă că cele
dinţei sade de miercuri dimi rostul şi invers". Aceasta e- cani care au dezertat la 23 oc de protest împotriva războiului cît colinele înconjurătoare se două ţări au căzut de acord
cu recunoaşterea Muncitorii din industria
tombrie de pe portavionul „In-
neaţa pe reprezentantul Si chivaleazâ trepld" a fost prezentat marţi din Vietnam. După cum trans află in mîinile patrioţilor. Co asupra stabilirii unor relaţii
riei, Adib I^aoudy, care a de pretenţiilor formulate în ulti presei americane la New mite agenţia France Presse, mandamentul american stu diplomatice depline.
clarat că nici proiectul de re mul timp de oficialităţile iz York. Turnat sub auspiciile despre soarta lor nu se ştie încă diază “în prezent posibilităţile upă cum anunţă agen
modificarea cupriferă
zoluţie tripartit (prezentat de raeliene privind Comitetului japonez pentru nimic precis. D ţia ANSA, India a pri
India,- Nigeria, Mali), şi nici actualelor frontiere pace în Vietnam filmul a fost Marţi, Comitetul Japonez, de deschidere a unui alt drum mit un ajutor de trei mili
Canadei.
Reprezentantul
cel al S.U.A. nu sini accepta George Ignatîeff, a evidenţiat in a 5-a lună de grevă adus în S.U.A. de Ernest pentru pace în Vietnam & pentru a venî în ajutorul ce oane de dolari din fondul
bile, deoarece condiţionează Young, profesor de istorie la anunţat crearea unei Asociaţii lor peste 6.000 soldaţi ameri
Programului
mondial . ali
retragerea trupelor izraeliene existenţa unui puternic curent Colegiul Darlmouth. fost secre pentru protejarea acestor mili cani şi saigonezî concentraţi mentar al F.A.O. Această su
din teritoriile arabe ocupate de opinie favorabil desemnă NEW YORK 15 (Agerpres). Pe de altă parte, preşedintele tar ăl Ambasadei S.U.A. la mă va fi folosită nT vederea
de înfăptuirea altor măsuri. rii unui reprezentant special Greva generală din indus centralei sindicale americane Tokio. tări ameri£an!'.v în zdn'a platourilor înalte. construirii unui important
El şi-a expiri mat părerea că al secretarului genera], care tria de cupru a S.U.A., la care A F L.-C.I.O., George Meany, s-a Young a declarat că cei patru canal de irigaţii în nord-ves-
acordurile rte armistiţiu din să ia contact cu ambele părţi participă aproximativ 42.000 de întilnit cu liderii organizaţiilor
1949 continuă să-şi menţină în căutarea unei soluţii şi a muncitori, a intrat miercuri în sindicale participante la grevă militari au luat de mai multă tul deşertului din Rajahstan.
viabilitatea. ele neputind fi subliniat că proiectele de re cea de-a 5-a lună, fără sâ se între care şi cu cei ai Sindica vreme hotărîrea de a dezerta. Procesul publicistului Regis Debray K il arţi scara a avut Inc
El a adăugat că aviatorii ame
revizuite sau înlocuite decit zoluţie depuse reflectă con întrevadă perspectiva unei re tului unit al muncitorilor oţe- ricani intenţionează să ceară •V I în salR de spcclacole a
prin acordul tuturor părţilor sensul că o asemenea soluţie glementări a conflictului care lari pentru a adopta măsurile azil în Japonia sau în altă ţară ambasadei Republicii Socia
in cauză. să fie înfăptuită pe baza ca a generat-o Alarmat de durata ce vor fi preconizate în vede neutră pentru a continua cam LA PAZ 15 (Agerpres). — inte intenţia de a nu mai par liste România din Paris, sper-
pitolului 6 al Cartei, care pre grevei guvernul a numit me rea determinării patronatului In localitatea Camiri, unde ticipa la şedinţele juriului, în tacolul de gală cu piesa „O
Reprezentantul Angliei, lor diatori federali care s-au în sâ satisfacă cererile grevişti pania de denunţare a unui răz se desfăşoară procesul inten noapte furtunoasă" de I. L.
dul Caradon, a propus ca dez vede rezolvarea problemelor trunit cu reprezentanţii celor lor de reînnoire a contractu boi pe care-1 consideră „cri tat de autorităţile boliviene semn de protest faţă de acu Caragiale, tradusă in limba
baterea din Consiliul de Se litigioase prin mijloace paş „patru mari" companii produ lui de muncă şi sporirea sa minal, inuman şi primejdios" ziaristului francez. Regis De zaţiile ce i se aduc. franceză dc Simone Roland
curitate să se încheie în viito nice. cătoare de cupru „Kennecott lariilor. Greva afectează în şi pentru a sublinia necesitatea bray, a avut loc o ultimă şe Sentinţa urmează să se pro şi Valentin Lipatti. PicsR a
rul foarte apropiat, astfel in V. V Kuzneţov, reprezen Copper Corp”, „Phelps-Dodge mod deosebit minele şi fabri încetării cit mai grabnice a in dinţă a juriului înainte de pro nunţe în următoarele zile. Pro fost interpretată de artiştii
cit să se înceapă fără întîr- tantul U.RSS. a apreciat în Corp". „American Smelting cile de prelucrare a minereu tervenţiei S.U.A. în Vietnam. curorul .Iriante a cerut juriului companiei .lean Grecault. de
ziere. în Orientul Mijlociu ac mod favorabil proiectul de and Refining Co“ şi „Anaconda nunţarea sentinţei. Debray condamnarea lui Debray la 30 corul şi costumele fiind sem
şi-a anunţat cu trei zile îna
tivitatea menită să deschidă rezoluţie tripartit pronunţîn- Co". fără insă să ajungă la vreo rilor de cupru din statele ves de ani închisoare. nate de Rene Coulaudin şi
calea unei păci permanente în du-se pentru adoptarea sa. Es soluţie. De altfel, aceste intîlniri tice ale S.U.A. între care Lvdia Balnv Muzica este
această regiune. Pentru arabi, te necesar, a spus el, să se de au fost calificate ca „explo Montana, Arizona, New Mexi- TOKIO 15 (Agerpres) — compusă de Midiei Cham-
păşească stadiul declaraţiilor
a spus el, problema retragerii ratorii". oo si Utah. Marina americană a cerut GRECIA bert.
trupelor izraeliene prezintă de intenţii, al afirmării unor
cea mai urgentă prioritate, principii generale şi să se C onsiliul dc Miniştri ve-
pentru izraelieni retragerea treacă la modalităţile practi _ nezuclean a liotărtt
nu trebuie să însemne reve ce de rezolvare a situaţiei. Cu cătu şe Ia m îin i marţi restabilirea garanţiilor
nirea la condiţiile precare ale Proiectul Indiei, Nigeriei şi „Manualul comerţului austriac cu estui“ constituţionale in ţară, care
acordurilor de armistiţiu. Am Republicii Mali corespunde a fuseseră suspendate la 4
bele cereri sînt justificate, ele cestei cerinţe. Vorbitorul a fă ATENA 15 (Agerpres). — cizează că prezenţa în sala tri martie.
nu se exclud ci se completea cut. totodată, unele observaţii VIENA 15. Corespondentul 1966, comparativ cu 1965 a tere a economiei. Autorii căr La Tribunalul militar din bunalului a lui Mikis Theo- A legerile desfăşurata
ză reciproc. înfăptuirea uneia critice în legătură cu interven Agerpres, P Stăneescu, trans importului şi exportului. ţii menţionează că în perioa Atena a început miercuri pro dorakis este imposibilă, deoa marţi în Filipine. pen
fără înfăptuirea celeilalte nu ţia reprezentantului S.U.A. mite : „Biroul austriac pentru Cea mai mare parte a lu da 1961-1965, România a avut cesul intentat unuj număr de rece „orice mişcare l-ar putea tru desemnarea a opt sena
se poate concepe. Au mai luat cuvîntul în e comerţ est-vestu a elaborat o crării este rezervată ţărilor cel mai înalt ritm, ceea ce o 31 de persoane acuzate de acti provoca moartea". tori şi a aproximativ 1.000
xercitarea dreptului de repli lucrare intitulată „Manualul socialiste. Dat fiind interesul situează in acest sens printre vitate antiguvernamentală şi , Agenţia France Presse re dc reprezentanţi locali, s-au
Arthur Goldberg (S.U.A.) a că reprezentantul Izraelului şi comerţului austriac cu estul'* pentru comerţul cu toate ţări primele ţări din lume. de participare la unele acţiuni marcă faptul că. deşi în actul soldat cu 14 morţi, relatea
dat o serie de explioaţiî asu cel al Siriei. destinată să pună la îndeml- le socialiste, lucrarea face o In prezentarea care însoţeş ale organizaţiei de rezistenţă de acuzaţie citit dc procuror se ză agenţia France Presse. Cu
na specialiştilor date privind prezentare a tuturor celor 14 te cartea se menţionează evo din Grecia „Frontul patriotic". arată că este vorba de activita aceasta, numărul total al
o mai bună cunoaştere a posi state socialiste. Datele privind luţia favorabilă a relaţiilor e Transportaţi cu camioane mili tea unei „organizaţii comunis morţilor înregistraţi în de
bilităţilor de export şi import. ritmul dc creştere sînt însoţi conomice ale Austriei cu ţări tare acuzaţii, între care şi 14 te", acuzaţii aparţin în majori cursul celor trei luni cit a
Lucrarea începe cu o prezen te de sublinierea că, în 1966, le socialiste, fapt ilustrat de femei, au fost aduşi în sala tri tate cercurilor de centru şi durat campania electorală,
tare generală a Austriei, a ra în majoritatea acestor state creşterea în 1966 cu aproape bunalului cu cătuşe la mîini. chiar de dreapta. Astfel se află se cifrează Ia 96. iar cel al
murilor principale ale econo s-a înregistrat în continuare o 18 la sută a ponderii acestor Corespondentul din Atena al în boxa acuzaţilor Andromaca răniţilor la 92.
miei, a producţiei realizate in accelerare a ritmului de creş ţări fu exportul austriac. agenţiei France Presse relatea Tsoukalas, nora fostului primar S ecretariatul O.N.U. a
ză că la intrarea în tribuna! a al Alenei, actualmente mem anunţat că totalul con
fost instituită o pază severă, bru al Comitetului însărcinat tribuţiilor statelor membre
înainte de începerea procesu cu revizuirea Constituţiei, G. ale O N U. la Fondul de dez
lui. autorităţile militare au pro Loulis, fost deputat al Uniunii voltare va depăşi suma dc
cedat la o percheziţie minu de Centru , Antonia Marketa-
184 milioane dolari pentru
FRANJA ţioasă. kis, Nikolas Makrkhs şi Spy- anul 1968. Purtătorul de cu-
Cunoscutul compozitor grec i os Fanariotis. redactori la zia vînt al O.N.U r subliniat că
Mikis Theodorakis, implicat în rele de centru etc. această sumă este mai mare
Amnistierea unor persoane proces, este grav bolnav în amînârea procesului, dar. după cu 12 milioane dolari decit
apărării au cerut
Avocaţii
.condiţii de precomâ". anunţă
un certificat medical supus Tri o scurtă deliberare, tribunalul cifra atinsă pentru Fondul
de dezvoltare al O.N.U. pe
bunalului. Certificatul pre a respins această cerere. anul 1967.
PARIS 15 (Agerpres). — haud, fostul preşedinte al Con
Consiliul de Miniştri al Fran siliului de Miniştri al Franţei,
ţei, reunit miercuri sub preşe Georges Bidault, fostul ministru
dinţia generalului de Gaulle, Jacques Soustelle, persoanele
a adoptat legea cu privire la implicate în diferite atacuri ar
amnistierea unor persoane care mate împotriva preşedintelui Retragere forţată...
R.S.K. Iugoslavia — Aspect al şantierului sistemului hi s-au făcut vinovate de diferite Franţei, precum şi cei care au
droenergetic de la Porţile de Fier, şantier aflat pe malul iu delicte în timpul războiului din săvîrşit asasinate
goslav. Algeria. Nu vor beneficia de Proiectul de lege va fi supus
această amnistie foştii generali aprobării Adunării Naţionale Hotărîrea guvernului en ştie, data stabilită iniţial — liniază că din punct de ve
Raoul Salan şi Edmond Jou- Franceze la 28 noiembrie. glez anunţată in Camera Co februarie 1968 — pentru a dere militar cele patru baze
munelor de George Brown, cordarea independenţei a engleze din Bahrain nu sint
ministrul de externe, privind fost transferată pentru de inferioare celei din Aden, ca
„Cartea A!bă“ despre politica acordarea independenţei A- cembrie 1967 ca, in sfirşit, poziţie strategică şt însem
rabiei de sud, la 30 noiem
La bazele aminti
nătate.
N I G E R I A brie, a suscitat vii comenta să fie stabilită pentru 30 no te, Anglia are posibilitatea
Trebuie remarcat
iembrie.
engleză in domeniul energeticii rii la Londra. Majoritatea ob vlaţiei de vînătoare, de bom-
să amplaseze unităţi ale a-
servatorilor politici sînt u-„
petrol, Tulburări în regiunea de nord nanimi in părerea că am . bardament şi transport, pre
LONDRA 15 (Agerpres). — rirea achiziţiilor de ploarea luptei de eliberare a Notă externă cum şi tancuri.
La Londra a fost dală pu prin dezvoltarea energiei nu poporului din Arabia de sud Una din cele patru baze din
blicităţii „Cartea Albă'* cu cleare şi a hidroenergeticii, LAGOS 15 (Agerpres). — mulţi alţii au fost răniţi. A pentru independenţă împo Bahrain, şi anume Manam,
privire la politica guvernului precum şi prin extinderea ob O revoltă generală a izbuc ceste tulburări s-au extins şi triva dominaţiei engleze a este prevăzută pentru ampla
în domeniu] industriei ener ţinerii de gaz natural din Ma nit în Nigeria de nord în ca în regiunile învecinate — men fost principala cauză care a însă că retragerea forţată din sarea a 15.000 de paraşutlşli.
geticii. in care se preconizea rca Nordului. drul unei divizii a armatei ţionează postul de radio „Vo determinat actualele corecti Aden, baza cheie a strate Toate aceste date justifică
ză o reducere substanţială a După cum s-a mai anunţat, guvernului central nigerian — cea Bîafrei". ve aduse planului britanic giei Angliei „la est de Suez“ ideca că hotărirea guvernu
extracţiei de cărbune în Ma politica guvernului in dome anunţă agenţia France Presse, privind acordarea indepen nu înseamnă nici pe departe lui englez de a acorda inde
rea Britanic. niul energeticii, expusă în referindu-se la o ştire trans denţei acestei regiuni Tot că Marea Brilanie a renun pendenţă Arabiei de sud la
In acest document se arată, Cartea Albă, a provocat vii misă de postul de radio „Vo odată, aceasta demonstrează ţat la tradiţionala sa politi 30 noiembrie nu înseamnă
printre altele, că în anul 1975 frâmintări în rîndul mineri cea Bîafrei". Tulburările au O călătorie excepţională care eşecul administraţiei colo că in această regiune a lu totodată că Anglia a renun
extracţia de cărbune se va re lor şi proteste din partea li izbucnit în urma uciderii în însumează aproape 8.000 km. a niale, care a mizat in Ara mii atit de bogată în petrol. ţat la poziţiile sale în aceas
duce de la 174 milioane de derilor sindicali ai acestei ca tr-un sat dîn nord-estul ţârii fost realizată de Soghra Alia- bia de sud pe cercurile reac Cercurile guvernante din tă regiune, ea procedind nu
tone la 120 milioane tone. In tegorii de oameni ai muncii a cîtorva soldaţi care încercau badi, ziaristă iraniană. Alia- ţionare din această regiune, Anglia s-au pregătit din timp mai la o regrupare a forţe
ceea ce priveşte muncitorii an După cum s-a anunţat la să facă recrutări cu forţa pen badi, în vîrstâ de 56 de ani care subestimind forţele organiza pentru dislocarea contingen lor, acţiune dictată de actua
gajaţi în industria carbonife Londra, in urma publicării tru armata nigeriană. In ur a parcurs pe jos in circa 6 luni ţiilor patriotice, năzuinţa lor. telor din Aden şi transfera la amploare a mişcării de c-
ră, numărul lor va cunoaşte Cărţii Albe, mai multe orga ma acestui fapt, in sat s-a teritoriile Turciei, Bulgariei, spre eliberare de sub domi rea tehnicii militare la alte liberare naţională.
o reducere anuală de 35 000. nizaţii locale ale sindicatului produs o încăierare generală Iugoslaviei, Austriei, R.F. a naţia străină care a durat baze aflate în Golful Per-
In Carea Albă se relevă că între populaţie şi armată, care Germaniei, a sosit la Paris. 128 de ani. După cum se sic. Observatorii politici sub G. CIOBANU
reducerea extracţiei cărbune minerilor au anunţat hotărîrea a încercuit întreaga aşezare. In foto : lat-o pe Aliabadi în j
lui va fi compensată prin spo lor de a declara grevă. 15 ţărani au fost ucişi şi maî Place de l’Etoile din Paris
40.06S
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: »lr. Dr. p«(rn Grn*« n, i»iofnn •? 7« is «s 53 t — TIPARUL: Inireorindcrea ootliraftcB Hunedoara—Tot».