Page 55 - Drumul_socialismului_1967_11

rv T

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNTp-VA I
D e zb a terea documentelor Plenarei

C .C . a! P.C.R. din 5-6 octombrie 1967

PREM ISA CREŞTERII

EFICIENTEI PRO D U CŢIEI

Comuniştii, întregul tilaterală a economiei ficienţei economice a tă faptului că între
colectiv al întreprin­ naţionale, pentru în- întreprinderii şi au sectoarele de exploa­
derii forestiere din flbrîrea continuă a făcut în acest sens tare a lemnului şl VINERI 17 NOIEMBRIE 1967
Haţeg, au luat cunoş­ patriei. propuneri preţioase. Ministerul Economiei ANUL XIX NR. 4004
tinţă cu deosebită sa­ La adunare a> luat «Sarcinile în sectorul Forestiere erau mul­
tisfacţie de documen­ parte tovarăşul Ar- silvia şl în cel al ex­ te verigi Intermedia­
tele elaborate de deleanu Arcadie, ploatări* şi industria­ re — întreprinderi,
Plenara C C. al P.C.R. membru supleant al lizării lemnului au Vizita preşedintelui
dîn 5—C octombrie biroului Comitetului crescut an de an, ca direcţii regionale, di­
recţii generale
din
1967. In adunarea ac­ regional Hunedoara urmare a moderniză­ minister — care în­
tivului de partid s-a al P.C.R. rii procesului de pro­ greunau rezolvarea
acordat o înaltă apre­ Exprimîndu-şl ade­ ducţie — a arătat in­ operativă a unor pro­ Vecei Executive Federale
ziunea fată de noile ginerul loan Onişoa-
ciere acestor docu­ bleme de producţie.
mente, politicii rea­ hotârîrl ale partidu­ râ. In îndeplinirea
liste, profund ştiinţi­ lui, participanţii la a­ lor, muncitorii şi ca­ D LAZAr R.S.F. Iugoslavia, Mika Şpiliak
fice a partidului nos­ dunare au arătat că drele de conducere
tru pentru dezvolta­ ele oferă posibilităţi au întîmpinat însă u­ (Continuare în Joi dimineaţa a sosit în Ca­ oaspeţi urîndu-Ie bun sosit In
rea complexă şi mul­ reale de creştere a e- nele greutăţi datori­ pag. a 2-a) pitală preşedintele Vecei Exe­ ţara noastră.
cutive Federale a R S.F Iu­ ★
goslavia, Mika Şpilîak, împre­ In cursul dimineţii de joi,
ună cu so(ia, care, la invita­ preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al Republicii Socialiste
ţia preşedintelui Consiliului de
Activitatea economică Miniştri al Republicii Socialis­ România, Ion Gheorghe Maurer,
a avut o întrevedere la pala­
te România.
Gheorghe
Ion
Maurer. şi a soţiei sale. face
preşedintele Vecei Executive
o vizită de prietenie în ţara tul Consiliului de Miniştri, cu
noastră. Federale a R.S.F. Iugoslavia.
la un nivel superior! pinarea oaspeţilor au venit to­ s-au desfăşurat într-o atmos­
Mîka Şpiliak.
La gara Băneasa, în intim-
In timpul convorbirilor, care
varăşii Ion Gheorghe Maurer
cu soţia. Janos Fazekaş, vice­ feră caldă, au fost abordate
preşedinte al Consiliului He probleme privind dezvoltarea
Miniştri, cu soţia. Alexandru relaţiilor de prietenie şi cola­
încă de la înfiinţarea între­ organizatorice, fostele gospo­ se poate realiza decît abia In Boabă, ministrul petrolului, borare multilaterală între cele
prinderii agricole de stat din dării de stat din Orâştie şi Gel- anul viitor. De aceea, din cel Emil Drâgânescu, ministrul e­ două ţări.
Orâştie, pe baza principiilor mar au format I A S. Orâştie. 44 000 purcei necesari îngrâşâ- nergiei electrice, George Ma- ★
stabilite de Plenara C. C. al care are 4 ferme. Aceasta a toriei, circa 10 000 sînt procu­ covescu, prîm-adjunct al mi­ Preşedintele Consiliului de
P.C.R din martie a.c., privind permis reducerea simţitoare a raţi de la alte întreprinderi, nistrului afacerilor externe, Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,
îmbunătăţirea activităţii în a- personalului neproductiv, cu lucru ce se soldează cu pier­ Ion Drâgan, secretar general şi soţia au oferit joi la amia­
gricullura de stat. lucrez în 31 la sută. Acum oamenii sînt deri ocazionate de transport, al Consiliului de Miniştri, Va- ză un dejun în saloanele pa­
calitate de conducător al uni­ legali mai mult de producţie care se ridică la 200.000 lei, sîle Şandru, adjunct al minis­ latului Consiliului de Miniş­
tăţii şi pot afirma că rezulta­ şi urmăresc ridicarea continuă Prin înlăturarea acestei situa­ trului afacerilor externe, şt tri. în onoarea preşedintelui
tele de pînâ acum dovedesc a calificării lor profesionale. ţii. în anul viitor vom reuşi să alte persoane oficiale. Vecei Executive Federale, Ml-
din plin .justeţea măsurilor a- Pentru ca procesul de pro­ realizăm intre ferma din Gel­ A fost de faţă Iokşa Petricl. ka Şpiliak, şi a soţiei sale.
doplate. Ăşa cum se arată în ducţie să fie organizat pe baze mar şî cea din Orâştie un cir­ ambasadorul R.S.F. iugoslavia Dejunul s-a desfăşurat In­
proiectul de Directive, pentru ştiinţifice, am ţinut seama de cuit închis. In acest scop a fost la Bucureşti şl membrii am­ tr-o atmosferă caldă, priete­
a obţine rezultate tot mai bu­ necesitatea specializării ferme­ făcută o nouă compartimenta­ basadei. nească
ne. noua formă de organizare lor. Bunăoară, la Gelmar se re a spaţiului de cazare, mâ- In drum spre Bucureşti, pre­ Ilie Despa şi minerii din schimbul lui s-au făcut cunos­
n agriculturii de stat impune produce şî creşte tineretul por­ rindu-se numărul boxelor pen­ şedintele Vecei Executive Fe­ cuţi la Exploatarea minieră Aninoasa, unde lucrează, pen­
luarea în continuare a unui cin, înr la Orâştie se îngra­ tru scroafe. derale a R.S.F. Iugoslavia, Ml- tru rezultatele înregistrate în producţie '
complex ele măsuri. Dintre ele şă. Aici există însă anumite ka Şpiliak, a fost însoţit de u d u n f i i n a r e a Q o n l e r i n ţ e i înainte de intrarea în mină el verifică atent sculele şi
organizarea pe baze ştiinţifice deficienţe. Normal ar fi ca fer­ Ing ILIE BORZA, Aurel Mâlnăşan, ambasadorul lampa, evitind astfel „surprizele" în timpul schimbului.
a producţiei şi a muncii are un ma de la Gelmar să asigure director Ia l.A.S, Orâştie României la Belgrad
rol primordial. necesarul de purcei pentru în- Preşedintele Consiliului de Q l x i f i o n a i c a fŢ ) .( L r U .
Prin aplicarea noii forme grăşâtorie. Dar acest lucru nu (Continuare In pag. a 2-a) Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,
a întîmpinat cu căldură pe construirea la Mcareştl
Cuvinte de laudă
Expoziţia de informare tehnico-economică a regiunii Hunedoara a unul hofel intercontinental
In urma tratativelor purta­
pentru produsele te între Oficiul Naţional dc Colegiului Oficiului Naţional
He Turism, şi din partea ame­
PROGRAMAREA PRODUCT IEI LA €OHB!l;NA;T'Uj Turism şi Intercontinental Ho­ ricană de către John B. Ga­
tel Corporation (subsidiară a leş. preşedintele Consiliului He
companiei americane de trans­ administraţie al lui Intercon­
întreprindem can) au fost semnate la New în funcţie în 1970 şi va fi pro­
A
B
° m
g
*
tinental Hotel Corporation.
Pan-Ameri­
porturi aeriene
Hotelul urmează a fi Hat
r&M iS»T4» York contractele pentru con­ prietate românească, fiind ad­
struirea plin cooperare la Bu­
f.M*ettAMc fc»f«OUfcl , Vizităm mai multe maga­ ministrat Hb către Oficiul Na­
'tot* > . Ax. ~ w» fost destinate, controlează ca­ curoşii a unui hotel de 400
zine de marochinărie din re­ litatea croielii, împerechează de camere, care va face parte ţional de Turism.
giune. Cumpărători cu gus­ piesele asemănătoare, apoi, din reţeaua de hoteluri Inter­ (Agerpres)
:»TfcKU turi diferite au cuvinte de cu ajutorul unei maşini le continental
laudă la adresa produselor coase. Operaţia s-a terminat, Contractele au fost semnate
iN«viV-MCir;
r«a&«0- fabricate la întreprinderea dar Ana Hăprian mai zăbo­ din partea română de către
„Căprioara** din Sebeş : „Sint veşte cu produsul in mină. II Nicolac Bozdog, preşedintele
m i n u n a t e „ S e pretează a­ întoarce in toate părţile, . il 0 „CETATE"
u&SHfcâ notimpului şi modei vestimen­ cercetează atent. Cind se con­
- m&iix r wfimxiu efet^ULATOR LLSCTtîi^jC t a r e . „ A u o linie simplă şi vinge că nu are nici cel mai
^ itttc
fel *CSH5£C:Y<\rÂ
^WWttfţţ culori discrete..**, „Sint gro­ mic defect, aşează piesa pe
----- is Ftt*<«3& A CHIMIEI
wfwvira feai>T«g , v zave, parcă ar fi din piele. bandă şi apasă un buton. O
CUCWJt UK«Aît Astfel de elogii am auzit a­ clipă şl banda se pune In
riwr proape in fiecare magazin. mişcare, Pe viitorul produs îşi
.. Poposim in sectorul maro­ pun semnătura rind pe riad CEHOSLOVACE
chinărie al Întreprinderii alţi muncitori — Maria Terbus,
„Căprioara**. Semnatarii Rudi Troian, Maria Deutsch,
Programarea şi urmărirea producţiei cu ajutorul calculatorului electronic, la C. S. produselor lucrează de zor. Virgil Ordean, Elena Bogdă- fîrafeslaua este denumite
Hunedoara, asigură îndeplinirea planului sortimental de laminate şi o mai bună circula­ La o masă oblică, aşezată la nel. Operaţiile ce le execută pe bună dreptate, capital
ţie a metalului spre întreprinderile prelucrătoare. parterul clădirii textile, se ei au o calitate ireproşabilă.
Brigadă mobilă controlează atent calitatea Majoritatea dintre ele sint industriei chimice cehoslova
ce Combinatul chimic „O
materiei prime. De aici în­ mecanizate. Dimitrov'* se află undeva t
cepe practic adevăratul pro­ Secţia cusut este înzestrată nord-estul Bratislavei. „A
Pentru a veni In ajutorul ces de fabricaţie. Materia pri­ cu 60 maşini de cusut, 6 ma­
cooperatorilor din raion, la mă, careatrecut „examenul* şini de îndoit, 5 maşini pen­ cum 20 de ani oraşul era l
peste 5 kilometri de
uzine
S.M.T. Alba a fost organi­ Arăturile sînt pe terminate, calităţii este transportată la tru desfăcut şi montat rame, Astăzi el ne-a ajuns din ur
zată o brigadă specială care secţia croi. Miini indemina- 3 maşini de montat butoni. şi mă** — glumeşte ingineru
se ocupă cu transportul în­ tice şi maşini moderne — 7 două pentru montat cuie pro­ Ondrej Horny, şeful secţiei d
grăşămintelor organice în stanţe şi o maşină hidroca- tectoare. planificare a combinatulu
cimp. Brigada este dotată rat de mare productivitate — De la marochţnărie ne-am De la el aflăm.citeva dat
cu un graifăr pivotant care dar fertilizarea? dau contur pieselor ce com­ îndreptat spre celelalte sec­ interesante din istoria uzinei
serveşte la încărcarea me­ pun viitoarele produse. Teh­ toare — articole sport si con­ întreprinderea a fost Inie
canizată a gunoiului de nicianul Mihai Scheau, şeful fecţii haine. Muncitorii se meiată in anul 1873 de cătr
grajd şi cu 7 remorci bas­ serviciului C.T.C., care ne în­ întreceau pe el înşişi, Victor savantul suedez Alfrcd Nc
culante. Esle pentru prima soţeşte, ne propune să asis­ Duca, Petru Radu, Ilie Bog­ bel, descoperitorul dinamite
Dintre ele arăturile adinei
oară etnd în unităţile agri­ De ciţiva ani cooperativa prezintă o importanţă deosebi­ Această lucrare s-a realizat tăm la o stanţare. Acceptăm. dan, Petru Stavăr şi ortacii
abia înaintea insâminţârii cul­
cole din raion această lu­ agricolă de producţie din Do­ Sub braţul larg al maşinii lor erau cu planul zilei depă­
bra realizează la cultura po­ tă pentru soarta recoltei. Con­ turii. Restul lucrărilor s-au rea­ hidrocarat, stanfatorul loan şit Dornici să intimpine
crare se face complet me­ rumbului producţii ridicnle ce vins de acest lucru consiliul de lizat în aceleaşi condiţiuni şi Pîclişan aşează cu grijă opt Conferinţa Naţională a
canizat La Drimbar au fost oscilează intre 2 300-3 200 kg conducere al cooperativei a producţia nu a depăşit 1.700 straturi de material P.V.C. P.C.R. cu rezultate tot mai P E T O T
transportate deja aproape la hectar. Sînt rezultate supe­ luat măsurile necesare de exe­ kg boabe la hectar, A fost un Apoi, cu dezinvoltură, apasă bune, muncitorii celor două G L O B U L
rioare celor pe care le obţin cutare a ogoarelor pe suprafe­ exemplu destul de convingător pe o manetă. Un 2gomot în­ sectoare au înscris pină in
300 de tone de îngrăşămin­ alte unităţi agricole din raion ţele unde urma sâ fie cultivat pentru toţi cooperatorii. De fundat şi cit ai clipi din ochi, prezent pe graficul de pro­
te, la Teiuş 175, Ia Slremţ care dispun de condiţii asemă­ in primăvară porumb. Pe ma­ aceea, acum s-a prevăzut exe­ cuţitele maşinii au croit toa­ ducţie însemnate depăşiri.*
51 ctc. Pe baza unui grafic nătoare. In bună parte aceasta joritatea parcelelor s-au ob­ cutarea ogoarelor de toamnă te piesele ce intră In compo­ 1.200 articole sport, 2.000 că­ Iniţial, ea a produs ntimci
brigada se deplasează de la este urmarea firească a aplică­ ţinut producţii bune care în pe toate suprafeţele eliberate nenţa a opt poşete. ciuli îmblănite şi 6.000 pe­ materiale explozive pentr i
rii corespunzătoare a com­ medie s-au ridicat la 2 320 kg de culturile tîr2ii. S-a întocmit Ne continuăm vizita I»ifr-o rechi papuci de voiaj. Alături
o cooperativă la alta. plexului de lucrări specifice la hectar. Pe unele porţiuni un grafic privind desfăşurarea altă hală modernă, la secţia de aceste cifre mai pot fi a­ scopuri civile şi militare. I t
porumbului. însă producţia a fost mal bună. lucrării, iar cele 4 tractoare cusut. La un panou de co­ dăugate altele obţinute de co­ timpul primului război mon­
dial a fost principala fntr* *
Astfel. în tarlaua „Sideaşcâ" din brigada nr. 9 de la S M.T. mandă se aprind beculeţe co­ lectivul întreprinderii: 2.200 Activităţile anexe reprezin­ prindere care aproviziona cu
lorate. Fără să scoată
un
Dobra sint folosite din plin la
produse de marochinărie, fa­
unde s-au aplicat şi îngrăşă­ arat. Drept rezultat, din cele cuvint, operatoarea Viorica bricate in afara prevederilor, tă una din sursele dc realiza­ material exploziv armatele
minte chimice fosfatice şi azo­ 124 de hectare planificate au Raţ, de la pupitru, aşează pe depăşirea planului producţiei re a unor însemnate venituri austro-ungare. Intre cele do­
gama
uă războaie mondiale
tate recolta a fost de 2.800 kg fost arate mai bine de 110. o bandă transportoare piese globale şi marfă cu 3,4 la su­ băneşti. La C.A.P. Băcîa s-au de produse ale uzinei se lăr­
boabe la hectar. Cu toate aces­ croite şi apasă pe nn buton. tă şi respectiv 3,10 la sută. obţinut peste 400.000 lei de pe geşte, ea producind, in canti­
Banda se pune in mişcare. O
Sint succese care pe drept cu­
tea în toamna trecută într-o A. POTOPEA muncitoare, Ana Hăprian, ia vint pot fi invidiate. urma vinzârii produselor ate­ tăţi mici insă, acid sulfuric şi
lierelor anexe.
tarla vecină „Lingă drum* pe de pe bandă piesele care i-au L. DEMETER fn fotografie : Strungarul în carbon bisulfit La începutul
celui de-al doilea război mon­
6 hectare nu s-a făcut arătura. (Continuare to pag. a 2-a) s_____________________ lemn Constantin Enoaic. dial, întreprinderea a fost
acaparată de firma „I.G. Far-
benindustrie** şi a inceput să
producă intens pentru indus­
O scrisoare anonimă pri­ r-N in Simeria, un grup de tria de război a Germaniei.
mită la redacţie ne se­ SESIZĂRI Şl RĂSPUNSURI cititoare ne-au semnalat Adevărata dezvoltare a
siza despre comportarea neco- unele deficienţe care au loc la combinatului începe Insă du­
respunzâtoare pe care o are unitatea de coafură a coopera­ pă război. In 1948 apare in
faţă de călătorii care cumpă­ tivei „Munca colectivă" din lo­ cadrul său cea mai modernă
ră bilete din staţia C.F.R. Ilia, calitate. După ce a cercetat fabrică de mătase pe bază
casiera Cibi Minodora. Direc­ situaţia, U.R.C.M. ne răspun­ de celuloză din Cehoslovacia.
ţia regională C F.R. Deva, ca­ — Istă in faţă — de: „Cele sesizate sînt întru- In 1962 producţia combina­
re a cercetat cele semnalate, totul juste. La unitatea men­ tului reprezenta 712 la sulă
ne răspunde: „Din informaţi­ ţionată s-a practicat jocul dc faţă de 1944. In decursul ani­
ile culese de la organele de slaba aprovizionare a unităţi­ şi fructe, acum în preajma pe primul plan în activitatea cărţi, se provoacă certuri şi lor, combinatul s-a extins,
partid şi sindicale, de !r con­ lor de desfacere a legumelor iernii. lor de zi cu zi f discuţii în prezenţa clientelor, au fost modernizate şi repro­
ducerea staţiei C.F.R. Ilia cit şi fructelor din oraşul lor. E­ autoarele principale fiind Pe- filate multe din secţiile sale
si de la colegii tovarăşei Cibi ram sesizaţi că lipsesc varza, D in Brad ma: mulţi lo­ L ocuitorii din Bîrcca ÎNlare liclcanu Emilia şî Găină Ma- vechi. „Schelăria pe carp o
Minodora. a reieşit că Hinsa morcovii, pătrunjeii, merele, cuitori ne-au semnalat ne scriau că lucrările de ria. Ele vor fi puse in discu­ vedeţi — ne spune ing. Horny
csle o casieră conştiincioasă, perele, prunele etc. Trirmţînd despre comportarea urîtA faţă construcţie a noului pod din ţia comisiei de judecată a co­ — reprezintă locul pe care se
respectă cu stricteţe instrucţi­ sesizarea spre rezolvare He consumatori a vînzâtorului satul lor se desfăşoară anevo­ operativei. Conţinutul sesiză­ i:a înălţa, nu peste mult timp,
unile şi dispoziţiile, nu a avut Am/a loan de la unitatea ios. La intervenţia noastră, rii a fost prelucrat cu toate fabrica de burex, un produs
nici o reclamaţie din partea I.R.V.LF, iată răspunsul so­ O R.V.L F nr. 4 din Brad. In ur­ Sfatul popular al oraşului De­ coafezele". agrochimie cu avantaje eco­
publicului călător". sit la redacţie : „Este adevă­ ma sesizării trimise, l.R.V.L.F. va ne răspunde : „Din cauză nomice deosebite**.
rat că au lipsit o serie de pro­ ne răspunde : „Sesizarea con­ că O.R.A.D. Deva ne-a livrat N. R. Conducerea U.R.C.M. Au de an a crescut numă­
N. R. O întrebare pentru au­ duse, situaţie ce s-a reglemen­ sumatorilor esle reală. Pentru unele materiale de construcţie a aflat despre aceste nereguli rul sortimentelor. In prezent
torul anonim. Cu ce gind aţi tat". deservire necorespunzâtoare şi (ciment, oţel, beton etc.) cu numai după sesizarea cliente­ combinatul „Gh. Dlmitrov<l
făcut sesizarea ? Dacă adevă­ atitudine urîtâ faţa de consu­ lor sau le cunoştea mai de­ fabrică de la mătase artificia­
rul este de partea dv., de re N. R. Răspunsul în doi peri matori, vînzâloriilui Amza loan intîrziere, lucrările au fost tă­ mult ? In controalele zilnice lă, produse agroehimice şi ale
răgănate
In prezent ele se
vă ascundeţi numele ? Drep­ se vede de la o poştă. Nici o i-a fost desfăcut contractul de desfăşoară inlr-un ritm susţi­ In unităţi se urmăreşte da­ chimiei organice, pină la pro­
vorbă nu se suflă despre mă­
tatea iese întotdeauna la su­ muncă". nut şi podul va fi terminat in că bunei deserviri nu i se a- duse pentru industria cauciu­
prafaţă ca untdelemnul dea­ surile luate pentru asigurarea cordâ atenţie? Coautori ai a­ cului. In acest din urmă sec-
supra apei. F.ste bine să aveţi populaţiei din Orâştie cu sor­ N. R. Lucrul acesta csle bi­ jurul datei de 15-20 noiembrie baterilor celor două coafeze EUGEN 10NESCU
în vedere acest lucru pentru timentele de legume şi fructe ne sâ-l cunoască toţi acei ca­ a.c.". sîr.t şi cei care le-au contro­ corespondentul Agerpres (a
re sînt puşi in serviciul publi­
viilor ! de sezon, de bună calitate ele cului larg. Buna deservire, so­ N. R. Termenul expiră I Aş­ lat în activitatea lor. Praga
U n grup de locuitori din Aşteptăm părerile locuitorilor licitudinea şi bunăvoinţa faţă teptăm veştile dv.. locuitori Rubrică redactată dc
Iu iul|iy»r din frumosul parc dendrologic din Simena. Orâştie ne-au scris, cu din Orâştie despre felul cum de cumpărători, trebuie sâ fie din Bîrcea Mare. GH. I. NEGREA (Continuare in pag. a 4-a)
Foto : V. ONOIU dteve zile în urmă, despre sînt aprovizionaţi cu legume