Page 56 - Drumul_socialismului_1967_11

Vineri 17 noiembrie 1967
DRUMUL SOCIALISMULUI
2

luat cuvîntul a pus întrebarea
Numai byneSe M en ţii nu sîni firească : ce a făcut biroul or­ Iarna nu va aştepta terminarea
ganizaţiei de bază pentru a
înlătura stările de lucruri ne­
corespunzătoare de pe şantier? conductelor de apă rece şl cal­
Răspunsul dat de tovarăşul lucrărilor!
suficiente pentru întărirea Petru Ormlndeanu, secretarul dă de la diferite c'rculte din
subteran şi suprafaţă...**.
organizaţiei de bază, a dezvă­ După cum se vede, şeful ex­
luit olar că ceea ce a între­ ploatării este plin de opti­
fi a m G n ■ prins biroul organizaţiei de Ca Ia orice unitate, şi la Ex­ mism. Râu este că Ia baza a­
c ta s c ip lm e i bază este cu totul Insuficient, ploatarea minieră Aninoasa cestui optimism stau prea pu­
lipsit de eficienţă. In mai mul­ prevenirea capricii lot iei nu ţine măsuri concrete şi o preo­
te adunări generale au fost impune o temeirveâ pregăti­ cupare nesatisfâcâtoare. Dacă
dezbătute problemele spinoase re. Despre această pregătire analizăm mai detaliat sta­
Colectivul şantierului II care o conduce el nu se în­ crărilor pe care le conduce, ale şantierului, s-au stabilit şi modul cum este întîmpinatâ diul pregătirilor pentru lamă,
construcţii din Deva lucrează cadrează In regimul de mun­ precum şi pentru faptul că In măsuri concrete, care însă au iarna la E.M. Aninoasa, tova­ vom observa că la ora actuală
in condiţii deosebite de ale că al şantierului, contlnuînd loc să asigure o asistenţă teh­ rămas, în cele din urmă, la răşul Iosif Ledrer, şeful minei, unele lucrări, foarte importan­
celorlalte şantiere din cadrul să lucreze cînd 8, clnd 10 ore. nică corespunzătoare forma­ stadiul de intenţie. Biroul n-a ne^a vorbit foarte dezinvolt: te, sînt mult râmase în urmă.
aceluiaşi grup: are punctele de după propria apreciere. Mun- ţiilor de lucru, îşi găseşte de­ organizat munca pentru tra­ „Cu iarna nu vom avea pro­ De pildă, la unul din obieotl-
lucru răspindite în tot oraşul seori timp să bea cafea la bu­ ducerea în viaţă a propriilor bleme. Noi lucrăm in subte­ vele de bază — închiderea sta­
De aici se degajă dintr-o dată levard, loan Filip „lipseşte de măsuri. Ba mai mult. în pri­ ran. ori aici există un singur ţiei de la funicularul Aninoasa-
ideea organizării. In jurul el la adunările generale ale or­ vinţa disciplinei, după expre­ anotimp pe tot cursul anului. sud — Coroeşti — nu de mult
s-au desfăşurat, de fapt, lu­ Adunări de dări de ganizaţiei de bază, lucrează sia unui tovarăş care a parti­ Unde s-au impus pregătiri s-au început săpăturile şi turna­
crările adunării generale de cînd vrea. e comod-, după ex­ cipat la dezbateri, biroul or­ pentru iarnă, am luat măsurile rea betoanelor. Deşi se cunoaşte
alegeri. seamă şi alegeri presia unui tovarăş care a ganizaţiei de bază a adoptat o cuvenite. Ne-am aprovizionat că volumul operaţiilor este
cu materialele necesare. In
Cum este şl firesc, în dis­ luat cuvintul in adunare. Din optică dăunătoare, tratînd cu afară de ciment, Ia restul ma­ mare, ritmul de execuţie este
cuţii au stat tot timpul fapte­ în organizaţiile lipsa de preocupare a maiştri­ îngăduinţă manifestările de terialelor avem stocuri sufi­ anevoios, nu asigură termina­
le comuniştilor. Astfel, s-a lor, o mare parte din puncte indisciplină. Faptul că biroul ciente: 5 000 mc lemn rotund rea lucrărilor la termenul pre­
conturat concluzia că unii nu au grafice de desfăşu­ a stat de vorbă cu cîţiva din pentru susţinere, 700 mc che­ văzut. Acest fapt va împiedi­
membri de partid nu servesc de partid rare a lucrărilor, din care cau­ cei care au lipsit nemotivat restea. 250 mc bolţari ş.a. La ca buna funcţionare a funicu-
un exemplu demn de urmat: ză nu se cunosc termenele de de la lucru sau de la adu­ sectorul Piscu s-a revizuit in­ larului pe timp nefavorabil,
se absentează nemotivat de In predare. Abaterile de la dis­ nări de partid nu poate în­ stalaţia de hnldare a sterilu­ influenţ-înd negativ debitarea
lucru, nu se foloseşte tot timpul citorul loan Fâgărâşan lip­ ciplină, slaba organizare a locui nici pe departe munca lui, s-au pus în stare de bună producţiei la Preparata de
muncii .şi a aprovizionării sînt
sistematică, perseverentă. A­
de muncă în scopul îndepli­ seşte nemotivat de la lucru. cîteva elemente care trag în dunarea generală a făcut nou­ funcţionare macozele şi linia cărbuni din Coroeşti. Conduce­
nirii sarcinilor de plan, nu se La fel procedează şi tovarăşii urmă şantierul, îl împiedică lui birou ales recomandări ferată. La puţul de la Aninoa- rea exploatării cunoaşte greu­
Gheorghe Musca. Nistor Iştoc sa-sud s^a trecut la repararea tăţile de pe urma funoţionă-
respectă Indicaţiile tehnice. Un sâ->şl îndeplinească sarcinile preţioase în direcţia îmbună­ rii defectuoase a funicularu-
Şi alţii. Maistrul Pavel Rete- cozanului de încălzit şi la mon­
astfel de exemplu îl constituie de plan tăţirii întregii activităţi. lui.
gan este cunoscut in şantier tarea caloriferelor. S-a înce­
Alexandru Horlcâ. Echipa pe pentru calitatea slabă a lu­ Unul din comuniştii care au C. A. put revizuirea şi câptuşirea Râmîneri în urmă s-au înre­
gistrat şi la alte lucrări pre­
văzute in planul pregătirilor
de iarnă, cum ar fi câptuşirea
conductei de apă folosite la in­
Premisa creşterii eficientei economice troducerea rambleului in sub­
teran. repararea uşilor şi revi­
zuirea instalaţiilor de încălzit
de la puţul principal, proteja­
(Urmare din pag. 1) lităţii. Din această cauză can­ milare, socotesc necesar ca rea unor conducte de îngheţ
tităţi însemnate de lemn, care muncitorii recrutaţi din dife­
Prin Aplicarea noilor direc­ se pretau producţiei de furni­ rite regiuni, să beneficieze de ş.a.nvd.
tive, aceste verigi Intermedia­ re. sortiment cu o valoare e- o întrerupere de o lună-două, Timpul este destul de îna­
re vor fi eliminate, ceea <-e va conomicâ mare, era livrat pen­ fără a-şi pierde dreptul la spo­ intat. Dacă astăzi mai este cald
uşura legătura între sectoare­ tru gater. Pierdeam astfel rul de vechime". şi soare, mline ne putem aş­
le de bază şi forul superior. sume mari Ia preţul de cost Reluînd această idee, tovară­ Mici fotoamatori de la Casa pionierului dîn Petroşani.
După cum se prevede în pro­ şl la planul de beneficii. An­ şul Stelian Voicu, preşedinte­ tepta la frig. pe urmă la nin­
iectul de Directive, activitatea samblul măsurilor ce urmează le comitetului sindicatului, a soare şi viscol. Iarna nu va aş­ Rivală să manevreze aparatul de mărit fotografii.
Foto : I. TEREK
din Industrie va fi organizată a fi luate în domeniul cointe­ arătat în cuvintul său necesi­ tepta terminarea lucrărilor.
pe trei verigi — centrala In­ resării materiale au ca obiec­ tatea luării de către conduce­
dustrială, întreprinderea şl mi­ tiv principal stabilirea sala­ rea întreprinderii a unor mă­
nisterul economic. Noua orga­ riilor în funcţie de cantitatea, suri pentru îmbunătăţirea con­
nizare va corespunde stadiului calitatea şi răspunderea socia­ diţiilor de viaţă ale muncitori­
actual de dezvoltare a econo­ lă a muncii, crearea unui ra­ lor : construirea unor cabane Cultivarea t<i8eaifeBor impSică
miei. Legat de aceasta, cred port raţional în scara salarii­ spaţioase, compartimentate şl
că ar fi bine ca şl tn regiunea lor. Deosebit de importantă ni mobilate, îmbunătăţirea apro­
noastră să funcţioneze o cen­ se pare măsura cu privire la vizionării cu alimente. In sco­
trală industrială care să cu­ reducerea fluctuaţiei de mun­ pul permanentizării muncito­ Printre mijloacele ce stau
prindă întreprinderile forestie­ citori. rilor — a spus vorbitorul — la îndemina învăţătorilor şi
re şi cele similare ca profil. In proiectul de Directive se în anumite locuri este bine să profesorilor de a se ocupa de E N T U Z I A S M ,
Conduse do o singură centrală, prevede acordarea de sporuri se construiască un fel de oră­ adîncirea cunoştinţelor şco­
întreprinderile vor putea co­ Ia salariul tarifar pentru ve­ şele ale forestierilor, cu ma­ larilor. un loc important îl
labora mai bine, îşi vor îmbu­ chimea neîntreruptă în ace­ gazine, cămine culturale, ci­ ocupă cercurile de elevi. A­
nătăţi simţitor întreaga acti­ eaşi întreprindere. Măsura es:e nematografe ş.a.m d.“. cestea au acumulat o expe­ E X P E R I E N Ţ A ,
vitate'*. foarte bună, dar în aplicarea La sfirşitul dezbaterilor, a- rienţă bogată şi valorifică
ei cred că ar trebui să se ţinu într-o măsură tot mai largă
Inginerul Marin Băltăţeanu, seama de specificul întreprin­ dunaren a adresat Comitetului
directorul întreprinderii, a sub­ derii. Peste 95 la sută din Central al P C.R., tovarăşului experienţa pozitivă a foste­
liniat în cuvintul său că re­ muncitorii întreprinderii noas­ Nicolae Ceau.şescu, o telegra­ lor societăţi ale elevilor. în
centele hotârirl elaborate de tre sînt recrutaţi din alte re­ mă prin care colectivul între­ La blocul F 2 din Vulcan se execută ultimele lucrări de care şi-au făcut „anii de uce­
partid. îl vor cointeresa mai giuni. Cum este şi firesc, în- prinderii se angajează să tra­ finisaj. Peste puţin timp blocul va fi dat In folosinţa mi­ nicie" mulţi dintre savanţii, C A L I F I C A R E
mult pe muncitori in obţine­ tr-un an de zile, timp de o ducă în viaţă documentele nerilor din acest oraş. scriitorii, poeţii şi oamenii de
rea de realizări calitative tot lună-douâ merg la familiile Plenarei C.C al P.C.R. din artă din ţara noastră.
mai bune. „Şi în sectorul nos­ lor. De aceea cred că, de la 5—6 octombrie, să obţină în Activitatea multor cercuri
tru — a arătat inginerul Băl­ caz la caz, ar fi bine să se di­ viitor succese importante pe este meritorie, oferind pio­ cinile din cauza lipsei de în­
tăţeanu — a existat tendinţa ferenţieze noţiunea de vechi­ linia sporirii producţiei, va­ Arăturile sînt pe terminate, nierilor şi şcolarilor largi po­ la generală nr. 3 Lupeni. con­
realizării şi depăşirii planului sibilităţi de afirmare. M-aş dus de prof. Radu Câceu, drumare de către profesorii
me neîntreruptă. In cazul nos- lorificării superioare şl com­ opri la cîteva exemple : nu­ cercul de încrustărl în lemn, conducători ai acestor forme,
cantitativ în detrimentul ca­ , tru şi a! altor întreprinderi si- plexe a masei lemnoase. meroşi pionieri din cercurile .Elevii lui moş Ccrtial", de înscrierea elevilor în cercuri
dar fertilizarea ? de artă plastică — pictură şi In Şcoala generală din Şugag se mai face încă, în multe
şcoli, nu pe baza dori nţ ei "H*
linogravurâ — de la Şcoala
generală nr. 2 Petroşani, Ca­ (raionul Sebeş), crearea pri­ ber exprimate, ci a stabilirii
mului cineclub pionieresc din
festa o răspundere mai mare.
Activitatea economică (Urmare din pag I) Acum este perioada cea mai sa pionierilor Petroşani, şco­ regiune la Casa pionierilor de către profesor a listei „din
oficiu**. Este încă prezent pa­
Lupeni,
lile generale din
din Deva etc.
potrivită cînd poate fi dis­ Şcoala generală Teiuş, Şcoa­ Sînt. însă, aceste rezultate ralelismul dintre activitatea
Dacă în problema arăturilor tribuit superfosfatu). Bine ar la generală „Dr. Petru Gro- satisfăcătoare faţă de posibi­ profesorilor la clasă şi tema­
la un nivel superior ! s-au obţinut rezultate bune, în fi dacă acesta se încorpora o za" Deva s-au afirmat pe lităţile existente ? Răspunsul tica cercurilor de elevi care
ce priveşte aplicarea îngrăşă­
repetă, într-o formă sau alta,
dată cu executarea arăturilor.
naţional şi
plan
regional,
este negativ. Din cele 500 de
mintelor naturale şi chimice De asemenea, există posibili­ chiar internaţional, lucrările cercuri pe obiecte, doar apro­ temele din programa şcolară.
(Urmare din pag. 1) mai mare decît cea din peri­ a bazei tehnîco-mntenale pen­ nu s-a făcut nimic. Mai pre­ tatea scoaterii in cîmp a unor multor elevi fiind prezenta­ ximativ 50 sînt tehnice (400 In special la formele pe o­
oada respectivă a anului tre­ tru a obţine o eficienţă eco­ cis, pînă la 6 noiembrie nu s-a însemnate cantităţi de îngră­
Unităţilor agricole de stal cut. Totodată, a crescut sala­ nomică maximă. I A.S. Orâş- te în expoziţiile organizate sînt de limba română şi ma­ biecte din grupa celor uma­
în următorii ani le vor fi alo­ riul mediu al lucrătorilor cu tie are posibilitatea de a de­ administrat nici un kg de în­ şăminte organice care să con­ în vara aceasta în Japonia, tematică). Explicaţia unor niste se folosesc metode de
cate noi şl Importante Inves­ 13 la sută S-a înregistrat a- veni un puternic centru al grăşământ. Se vede că ţăranii tribuie în mod eficient la spo­ Belgia, Franţa cadre didactice — lipsa con­ lucru nepotrivite cu vîrsta
tiţii întreprinderea noastră pol o reducere simţitoare a producţiei agricole din regiu­ cooperatori din Dobra ne­ rirea producţiei de porumb. Cu ocazia expoziţiei naţio­ diţiilor materiale — este nu­ copiilor, aceştia fiind puşi în
de
glijează un lucru destul
Sînt probleme ce pot fi re­
are prevăzut pentru 1968 ex­ preţului de cost al unui kg de ne şi ne vom strădui să fructi­ esenţial. In această direcţie zolvate de către consiliul de nale, organizată la Bucureşti mai parţial valabilă. Expe­ situaţia să asculte referale
tinderea silozului cu incă 6 spor în greutate Dacă la sfîr- ficăm cit mai deplin condiţiile consiliul de conducere al coo­ conducere al cooperativei. Pen­ in cinstea Zilei pionierilor, rienţa şcolilor generale nr. 1 la un nivel care depăşeşte
celule, avînd o capacitate de şitul anului trecut el era de de care dispunem in acest perativei (preşedinte Ion Mun- tru aceasta se impune însă o expoziţie ce a avut cinstea Alba Tulia, nr. 1 Petrila şi posibilitatea lor de înţele­
5 000 tone, pentru care ni s-au 7,18 lei, acum a ajuns la C.3C scop. teanu) are datoria de a mani- mai mare preocupare de a fi vizitată de conducă­ altele, arată că aceste con­ gere.
repartizat circa 4 milioane lei.. lei ca urmare a reducerii chel­ torii de partid şi de stat. au diţii pot fi create pe plan lo­ Calificarea, experienţa şî
Prin realizarea obiectivelor a- tuielilor de regie, a amortis­ fost expuse din regiunea Hu­ cal, dacă colectivele didac­ entuziasmul majorităţii ca­
mintîte, întreprinderea elimină mentului si a economiei de fu­ nedoara 39 de lucrări, obţi- tice din şcoli manifestă preo­ drelor didactice din regiune
pierderile de furaje şi cheltu­ raje Iată deci că organizînd nîndu-se un premiu II pe ţa­ cupare îndreptăţesc convingerea că
ielile făcute cu manipularea mai bine producţia, asigurăm , râ, două premii IU şi mai Deşi regiunea Hunedoara se poate asigura tinerelor ta­
lor, ce se ridicau la 300 000 lei. o eficienţă economică mai ri­ multe menţiuni Revistele de este cunoscută pentru valo­ lente un sprijin mai eficien*
Se simplifică apoi distribuirea dicată activităţii pe care o des­ cultură şi presa pentru copii roasele vestigii ale trecutu­ şi multilateral cu condiţia să
celor 34.000 tone de furaje făşurăm. Ne-am convins pe publică periodic * creaţii ale lui istoric al poporului nos­ li se acorde mai multă aten­
concentrate utilizate anual. deplin că în condiţiile actuale, pionierilor şi şcolarilor noş­ tru, iar pionierii şi şcolarii ţie din partea directorilor şi
Rezultatele obţinute pînă a­ organizarea ştiinţifică a pro­ tri. dovedesc mult interes pentru consiliilor din şcoli, a sec­
cum confirmă măsurile între­ ducţiei şl a muncii a devenit Membrii cercurilor litera­ cunoaşterea acestora, în re­ ţiilor de învâţâmînt şi con­
prinse pe linia organizării un Imperativ al progresului, re s-au afirmat pe plan na­ giune există numai 14 cercuri siliilor raionale ale organi­
ştiinţifice a producţiei. Ca do­ care se materializează în re­ ţional în cadrul concursului de mici istorici (tocmai ra­ zaţiilor de pionieri Fireşte,
vadă amintesc faptul că pro­ de creaţie literară pentru ioanele Alba, Ilia, Brad şi exemplul trebuie să-l dea, în
ductivitatea muncii pe cap de zultatele economice. Vom ur­ pionieri şi şcolari, organizat oraşul regional Hunedoara primul rînd. secţia de învâ-
lucrător a ajuns în D luni la mări în continuare aâ asigu­ în anul şcolar trecut, cnnd fac excepţie) şi cinci cercuri ţâmînt a Sfatului popular
128.000 lei, fiind cu 3 la sută răm Indici înalţi de folosire 19 lucrări dîn regiunea noas­ de prieteni ai muzeelor (aici regional şî hiroul Consiliu­
tră au fost distinse cu premii excepţie fac raioanele Orăş- lui regional al Organizaţiei
si menţiuni. Numeroase crea­ tte. Haţeg şi oraşul Petro­ pionierilor.
ţii originale. în vei'surl şi şani) Explicaţia trebuie cău­
interes a
tată în lipsa de
Frof. OVIDIU VLAD
P f In munca td d je n ilo r proză, şi-au găsit loc în re­ cercurilor pedagogice şi a co­ şef adjunct al Secţiei de
vistele şcolare : .Ţara Zaran-
dului" (Şcoala generală nr. 1 misiilor metodice ale profe­ invăţămint a Sfatului
Brad). „Revista noastră" (Li­ sorilor de Istorie din aceste popular regional, preşe­
Cu ocazia încheierii com­ au amenajat 3,5 km dru­ ceul Simeria), „Muguri" (Con­ raioane. dintele Consiliului regio­
petiţiei întrecerii patrioti­ muri comunale, au plantat siliul orăşenesc Deva), sau O bună parte din cercurile nal al Organizaţiei
ce, comuna Zam s-a situat COD arbori ornamentali, au culegerea de poezii origina­ existente nu-şi realizează sar­ pionierilor
fruntaşă in raionul IIia. amenajat trotuare pe o su­ le, prima de acest fel, în
Harnicii gospodari n-au prafaţă de 1000 ro.p. Valoa­ curs de editare Ia Consiliu)
precupeţit nimic din efor­ rea muncilor patriotice se regional al Organizaţiei pio­
tul lor pentru a-şi înfru­ ridică şi în acest an la nierilor Unele rezultate po­
museţa comuna în care 399.890 lei. Pentru anul vii­ zitive s-au obţinut şi de că­
trăiesc şi muncesc. In acest tor, locuitorii Zamului şi-au tre membrii cercului tehnic
an, ei au construit şi reno­ propus să realizeze alte lu­ „Micii mineri" de Ia Şcoala
vat 26 de poduri şi pode(e, crări de folos obştesc. La Termocentrala din Gurabarza, a intrat fn reparaţii capitale turbogeneratorul nr 3. generală nr. 1 Petrila, condus
In fotografie : echipa condusă dc Gheorghe Bolcu execută echilibrarea rotorului generator. de maistrul miner Smeu Flo-
rian, cercul foto de la Şcoa-
■awu
an de hrântre „abundentă", mai arătau ca nişte pămâtufuri
cu pene, nefiind recunoscători pe deplin eforturilor depuse
... Şi JUMĂTATESWT COCOŞI pentru a-» convinge că nu este economic să consume concen­
tratele. Concentratele e un fel de a spune, că în realitate ele
sînt mai mult gozuri. Asta e meniul fix, aproape omologat în
toate unităţile cooperatiste din raion. De ce să se creeze com­
plicaţii cu calcule de unităţi nutritive, proteine sau albu-
Despre neamul înaripatelor s-au scris volume întregi Graţie iese invers. încă din primele zile nou-nâscuţii dau semne de minâ ?
rezultatelor practice obţinute, chiar şi profanii in materie de anemie. Sînt foarte sensibili şi susceptibili la diverse boli, so- In mare dec; situaţia din teren a corespuns 9cr»ptelor. Ea
avicultura s-au convins de avantajele creşterii păsărilor. Ar­ licitînd să stai în permanenţă cu siringa, cu galifortul şi ga- nu satisface însă pe nimeni. Să avem iertare, dar a creşte
gumentele ce pledează în favoarea afirmaţiei sînt incontesta­ lisanul lingă ei. 8 000 cocoşi şi 8 000 puicuţe sau găini, nu este tot una cu a
bile. Cu 2,5—3 kg de concentrate realizez» un kg de carne Explicaţia la punctul doi afectează cele două laturi ale me­ menţine în efect1 v 1 500 cocoşi (cîţi sînt necesari) şi 14.500
In 5—6 luni de la naştere, exemplarul intră in producţie tabolismului. respectiv selectivitatea şi specificitatea. Exem­ găini. Stabilind raportul normal, calculele arată că se pot
sau, dacă este specializat pentru carne, la greutatea de un plele nj s-au servit pe loc. chiar pe viu, pentru ca orice posi­ realiza în plus crea 1.500000 ouă anual. Intrebînd de ce se
kg ajunge in vreo două luni. Cei peste 30 produşi ce se pot bilitate de îndoială să fie exclusă. Fără a încerca să tâmîiez. creşte un aşa mare număr de cocoşi, peste tot răspunsul a
obţine într-un an prin înmulţire totalizează circa 45 kg realitatea, recunosc că la prima înfăţişare a lucrurilor am râ- fost la unison : să avem efectivul complet. Că e cocoş sau
carne. găină, asta nu contează. Se iau de bază .capetele” existente.
Se pare că de la această regulă generală există şi unele — Specialiştii de la consiliul agricol s-au gîndit la vreo îm­
excepţii. Clvar greu de Imaginat Ţin morţiş să ne convingă bunătăţire a s'tuaţiei ?
unii specialişti. Ei apelează la fel şi fel de metode, de de­ — Desigur, a venit prompt răspunsul. Dacă chestiunea cu
monstraţii. Cheltuiesc enorm de multă energie pentru a ne ouăle a căzut, pentru a ieşi din impas ne-am propus ceva
explica de ce randamentul în creşterea păsărilor este scăzut F o i l e t o n măsuri .radicale". Să schimbăm linia, adică rasa Dacă Leg-
— Mor pe capete, tovarăşe, îşi apără cauza medicii veteri­ horn nu prea merge, se va încerca cu alta mai productivă.
nari şi specialiştii de In cooperativele agricole de producţie Dar oare şi mai puţin pretenţioasă faţă de condiţiile de fu­
din Totoi, Benig. Miccşti etc. N-avem ce le face. Am experi­ rajare şi îngrijire ? Ideal ar ii să se găsească .linia" care nu
mentat (scuzaţi încercai) cu fel de fel de medicamente In mas tentat să cred că in faţa unor astfel de situaţii omul este pretinde nic* hrană !...
zadar. Nu sîntem vinovaţi. Ştiţi, oul. In el se ascunde germe­ dezarmat. Să luăm dc bun răspunsul, deşi se vede clar că chestia
nul bolii. Din cauza asta planul este aproape la pămînt. — Poft11i şi vedeţi fermele de păsări — a sunat invitaţia asta nu prea e în regulă E fii esc oare ca numaj după 10—15
Curioasă optică. Auzi cc idei ! Colosală imaginaţie ! Merită tovarăşilor de la Consiliul agricol raional Alba. Să nu cre­ ani să constaţi că sîni necesare schimbările „radicale" in avi­
să fie propusă pentru brevetare Să tragi oul la răspundere. deţi cumva că împărtăşim şi cocoloşim şi noi unele lipsuri cultura ? Numai cite 10 ouă pc an dacă se obţineau în plus.
Pentru ce? 1) Dă dovadă de lipsă de orientare şi provoacă din unităţi. Noi le combatem unde e cazul şi asta nu necesita .cine ştie ce eforturi acum producţia era
greutăţi în muncă 2) Nu se conformează principiilor renta­ Am cutreierat şi fermele Concluziile: 1) Din cele 16.500 cel puţin dublată Dar. apreciind după fapte se constată că
bilizării Fiecare punct a fost bine susţinut. Cu dovezi, nu păsări matcă prevăzute pentru acest an. circa 0 249 erau co­ viruşii comodităţi» şi nepăsării au acţionat ca la ej acasă,
glumă La punctul unu s-n invocat că din cauza ouălor se coşi. 2) Pe ici, pe colo, din cînd în cînd. dacă îşi aduceau a­ devenind mai periculoşi decît ciuma găinilor. împotriva lor Cornel Turdâşan de la U/ina R.M.R. Simeria, secţia I lo­
merge prea mult pe probabilităţi. Planifici şi te aştepţi să minte că unitatea are şi o fermă de păsări, medicii veterinari nu s-au găsit remedii ? comotive. sc menţine fruntaş în întrecerea socialistă de 3
obţii şi să ai x puicuţe şi y cocoşi, dar din găoace raportul se abâteau pe la puierniţc. 3) Mulţi pui, după o jumătate de T. DOBR1CEANU ani consecutiv.
(n fotografic : Cornel Turdâşan montează capacul la cu­
tia superioară a cuzineţilor de osie.