Page 58 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 58
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vm»rl 17 noi«»ibrt8 1967
O. IM. U. In Comitetul celor 18 state pentru dezarmare Vizita delegaţiei Marii
Activitatea Intervenţia reprezentantu- Adunări Naţionale
a României în Iran
in comitete iui român referitoare la TEHERAN 16. — Corespon că de produse ale industriei
NEW YORK 16 — Trimi dentul Agerpres, N. Popovici, iraniene, printre care şi maşini
transmite: Delegaţia Marii A-
construite in ultimii ani in a
sul special Agerpres, R. Câ- dunâri Naţionale, condusă de ceastă ţară.
plescu, transmite: Timp de do
Social (E.C.O.S O C ) — întru aplicarea Tratatului Ştefan Voilec, preşedintele României la Teheran a oferit
Miercuri seara, ambasadorul
uă zile, Consiliul Economic şl
Marii Adunări Naţionale, ca
la invitaţia Senatului acestei
nit la sediul Naţiunilor Unite re se află în vizită în Iran in saloanele hotelului „Mil
ion" o recepţie în onoarea pre
— a dezbătut rapoartele Băn ţâri, a fost primită miercuri şedintelui Marii Adunări Na
cii internaţionale pentru re
dului Monetar International şi de neproliferare de Şahinşnhul Iranului, Mo- ţionale şi a membrilor delega
hammad Re/a Pahlavi Arya-
construcţie şi dezvoltare. Fon
ţiei parlamentare române. Au
mebr. La primire, care a avut
comitetului lărgit pentru pro loc la palatul imperial, a par participai primul ministru i-
tanian. Amir Abbas Hoveida.
gramare şi coordonare. Consi ticipa! şi ambasadorul Româ preşedintele Senatului, Sarif
liul a adoptat totodată în una niei în han, Pavel Silard. Emami. preşedintele Medjlisu-
nimitate o rezoluţie în legă a armelor Şahinşahul hanului s-a între Iui, Abdulali Riazi, senatori şi
tură cu măsurile pentru pro ţinut cordial cu preşedintele deputaţi, alte personalităţi po
movarea investiţiilor străine Marii Adunări Naţionale litice. oameni de afaceri.
în ţările in curs de dezvoltare. In continuare, delegaţia M
Luind cuvîntul asupra ulti A N. a vizitat expoziţia eco Joi delegaţia Marii Adunări
mului din rapoartele menţio pectiv l’entru părţile care nu nomiei naţionale a Iranului, Naţionale a plecat cu avionul
nate, reprezentantul tării noas GENEVA 15. — Corespon examina modul in care se în ar găsi posibil să accepte a alcătuită din 153 pavilioane, într-o călătorie în sudul Ira-
deplinesc obligaţiile asumate
tre. Costin Murgescu, s-a re dentul Agerpres. H. Liman, mendamentul, acesta nu ar a unde este expusă o gamă lai
ferit la împrejurările în care transmite : In şedinţa de joi a de toate părţile la tratat. In vea nici o valoare legală. Ra
a luat fiinţă comitetul lărgit Comitetului celor lfl state pen propunerile delegaţiei „se con
porturile dintre statele parti
pentru programare şi coordo tru dezarmare a luat cuvîntul cretizează conceptul periodi cipante ce n-ar aproba amen
nare, după care s-a oprit la reprezentantul Republicii So cităţii conferinţelor, se defi damentul şi cele care şi l-au
sarcinile asupra cărora comi cialiste România, ambasadorul neşte durata intervalelor din A. RAP A C K I:
tetul ar trebui să-şi îndrepte Nicolae Ecobescu. El a arătat tre ele. care. fiind de cinci însuşit ar continua să fie gu
atenţia. că intervenţia sa este consa ani. răspunde nevoilor prac vernate de normele stabilite
iniţial.
SAr crată prezentării propunerilor tice de a asigura îndeplinirea Toate popoarele trebuie să fie
NEW YORK 16 (Agerpres). româneşti care vizează ame ritmică a tratatului si de a Referindu-se la propunerea
Comitetul pentru problemele liorarea prevederilor referi avea, totodată, un tabiou clar română privind notificarea in
Juridice al Adunării Generale toare la procesul de aplicare a al rezultatelor la finele fiecă cazul retragerii unui stat din interesate in menţinerea păcii
a O.N.U. examinează în pre Tratatului de neproliferare a rei etape. Totodată, se are in tratat, vorbitorul a spus: „Du
zent problema principiilor de armelor nucleare aflat în dez vedere participarea constantă pă părerea noastră. în circum
drept internaţional referitoare baterea Comitetului. a tuturor părţilor contractan stanţele cînd un stat s-ar ve VARŞOVIA 16 — Corespon rilor externe al R.P Polone. A.
la relaţiile de prietenie şi co Considerăm — a spus vorbi te la operaţiunea de verificare dea constrîns să ia o aseme dentul Agerpres, I. Dumitraşcu, Rapacki, a declarat câ toate
laborare intre state. în confor torul — că este de datoria fie a funcţionării întregului an nea decizie, notificarea retra ETIOPIA. — Uzina de prelucrare a ţiţeiului din As- transmite : Intr-un interviu a popoarele trebuie sâ fie intere
mitate cu Carta Naţiunilor căruia dintre noi să depună grenaj stabilit prin tratat, De gerii din tratat către celelalte sab Ea va prelucra anual cantitatea de 500.000 tone ţi cordat televiziunii din Dane sate în menţinerea păcii, redu
Unite, toate străduinţele nu numai asemenea, se prevede evalua părţi şi către Consiliul de Se ţei brut. marca şi transmis de televiziu cerea încordării. întărirea se
★ în vederea asigurării unui e- rea modului în care se achi- curitate al Naţiunilor Unite nea poloneză, ministrul aface- curităţii şi dezvoltarea colabo
rării în Europa. Un sistem de
NEW YORK 16 (Agerpres) cliilîbru acceptabil de obliga iă de obligai iile ce le revin ar fî suficientă. Conţinutul no securitate şi colaborare trebuie
Cele 21 de ţâri latino-ameri- ţii şi responsabilităţi, ci şi pen ntît statele posesoare, cît şi tificării ţine, se înţelege, de sâ înlocuiască împărţirea con
cane care au elaborat tratatul tru crearea cadruiui juridic cele neposesoare de arme nu competenţa exclusivă a gu tinentului nostru în grupări
de denuclearîzare a Americil necesar realizării integrale a cleare. In sfîrşit, se consacră vernului stalului care s-ar a
Latine au prezentat Comitetu obiectivelor fixate prin tratat. caracterul automat al convo fla intr-o astfel de situaţie". VIETNAMUL DE SUD militare opuse, a afirmat el.
Referindu-se la condiţiile nece
lui politic al O N.U. o nouă Dacă vrem să avem certi cării conferinţelor periodice, „Sîtuindu-ne constant în sfe sare instaurării unui climat de
versiune a proiectului de rezo tudinea că fiecare parte se va ceea ce ar însemna că se ex ra realităţilor, trebuie sâ re pace în Europa, el a spus că
luţie caiţc cere ratificarea „cit achita de îndatoririle ce-i In clud poziţii privilegiate sau cunoaştem cu toţii că trăini trebuie sâ fie recunoscută si
mai rapid cu putinţă" a celui cumbă, dacă dorim cu toţii e drepturi speciale care ar pu- cia acordului de neprolifera- tuaţia teritorial politică exis
de-al doilea protocol anexă la vitarea surselor de controver lea avea ca efect blocarea mer re nu rezidă în ţesătura unor Forţele patriotice continui atacurile tentă, caracterul definitiv al
tratat. Versiunea iniţială invi să, confuzii şi chiar dezacor sului normal- al mecanismului clauze finale, concepute de o graniţelor din Europa şi exis
ta „stăruitor" statele membre duri viitoare, trebuie elabo de verificare". manieră ireconciliabilă cu tenţa celor două state germane
ale O.NU. să .semneze fără Reprezentantul român s-a o principiile legalităţii interna între care să se stabilească re
întîrziere” tratatul şl „să-l ra rat un instrument internaţio prit apoi asupra modificărilor ţionale, ci. dimpotrivă, în jus asupra poziţiilor agresorilor americani laţii normale.
nal care să lege tcate statele
tifice cît mal rapid cu putîn- participante — deţinătoare sau eventuale ale tratatului, arâ- teţea prevederilor de fond şi Condamnind agresiunea Sla-
lă“. nedeţinâtoare de arme atomi tînd că inserarea unor clauze respectarea lor ru stricteţe de telor Unite în Vietnam, politica
Protocolul prevede angaja ce — prin slipulatiuni de o privind amendarea acordurilor către fiecare participant Ia $ Atacul asupra bazei de la Dak To s-a soldat cu centrul provinciei. In timpul de amestec, de intervenţie, a
mentul puterilor nucleare „de internaţionale este o practică tratat". peste 170 de mor|î şi peste 760 de răniţi din rîndurlle luptelor, care au durat peste o războaielor locale, ministrul de
n nu contribui în nici un fel egală for|â legală şi de o e- curentă. Aceasta pentru că In încheiere. Nicolae Eco soldaţilor americani. Q Avarierea unei piste de deco oră. au fost scoase din luptă externe al Poloniei a subliniat
la măsuri violînd tratatul de galâ preciziune. In acest scop, oricît de perfecte ar fi trata bescu a declarat că „propune un batalion sud-vietnamez şi câ această politică îngreunează
denuclearîzare a Americii La- a adăugat el, chiar de la înce tele internaţionale, ele nu pot rile delegaţiei române sînt ex lare pentru elicoptere £ Bombardarea cu mortiere a un pluton american. Au fost în prezent simţitor rezolvarea
tinp şi de a nu folosi sau a- putul existenţei_ tratatului ar- furniza răspunsuri exhaustive presia unei atitudini de par unei divizii americane de infanterie la 29 km de Sal- distruse sau avariate 50 de celor mai urgente probIeru£.a[e
meninja cu folosirea de arme exista premise identice şi cri multitudinii de elemente noi ticipare constructivă In dezba gon $ Cucerirea localităţii Bau Ke şi distrugerea sau tancuri şi maşini blindate şi a dezvoltării paşnice în Europa..
nucleare împotriva părţilor terii sigure pentru a aprecia pe care viaţa, în continua ei terea importantei probleme a fost capturată o cantitate însem In încheiere, el a subliniat
semnatare ale tratatului". conduita diferitelor state par dezvoltare, le generează, cu neproliferării armelor nuclea avarierea a 50 tancuri şi maşini blindate. nată de tehnică de luptă. In contribuţia ţârilor scandinave
Potrivit agenţiei France ticipante. confoiTnîlatea acţiu atît mai mult într-un dome re. ele dau relief dorinţei SAIGON Iii (Agerpres). — ajutorul trupelor saigoneze au la dezvoltarea relaţiilor din
Presse, prin modificarea adu nilor şi activităţilor pe care le niu alîl de dinamic cum este României de a-şi aduce întrea* In urma atacurilor violente ment cu morlieie asupra unei venit elicoptere, din care trei Europa, relevînd câ acestea se
să, ţările latino-americane spe desfăşoară cu dispoziţiile a acela al energiei nucleare. ea contribuţie Ia efortul de al lansate de patrioţii sud-viet- divizii americane de infanterie au fost doborite de patrioţi. bucură de autoritate internaţio
ră să poată obţine un vot a cordului de nediseminare. A- .Şeful delegaţiei române a cătuire a unui tratat cores namezi asupra poziţiilor agre la 29 kilometri nord-est de Saî- Comandamentul forţelor a nală şi joacă un rol însemnat
gon şi au ţinut sub tirul arme
firmativ mai ales din partea râtind că toţi partenerii sînt subliniat în continuare că, por punzător aspiraţiilor de pace sorilor americani în diferite mericane din Saigon a fost ne în economia Europei. El a re
delegaţiei S.U.A. interesaţi ca tratatul să-şi pro nind de la respectarea princi securitate şi progres ale fiecă sectoare din zona platourilor lor. timp de şapte ore, două voit sâ recunoască miercuri levat, de asemenea, colabora
ducă din plin efectele, repre piilor suveranităţii si egalită companii ale celei de-a 25-a di seara că operaţiunea începută rea Poloniei cu aceste lari.
zentantul român a declarat : rui popor, intereselor comu înalte şi care au culminat cu vizii americane. Ia 45 kilometri la 20 octombrie de puşcaşi ma
„Este necesar ca tratatul să ţii statelor, orice obligaţie con nităţii mondiale de naţiuni. atacul lansat asupra bazei şi nord-est de Saigon. rini americani la 35 kilometri
REZOLUŢIE ADOP prevadă un mecanism cores venţională trebuie să se bi- El şî-a exprimat convinge pistei de aterizare de la Dak In provincia Binh Thuan. sud de zona demilitarizată a
punzător care să permită o zuie pe voinţa fiecărei părţi, rea că în rezolvarea spinoasei To. au fost ucişi peste 170 şi forţele F.N.E au efectuat o suferit un eşec. In timpul ope NIGERIA
TATA DE CONSILIUL verificare colectivă a modului pe acordul liber consimţit al chestiuni a nediseminârîi, ca răniţi peste 760 de soldaţi a- operaţiune deosebit de îndrăz
In care sînt îndeplinite obli statelor. „Această regulă con de altfel în soluţionarea tutu merîcani — relatează agenţia neaţă, cucerind localitatea Bau raţiunii au fost scoşi din luptă
DE SECURITATE gaţiile pe care părţile şi le-au stituie temelia pe care trebuia ror problemelor internaţionale France Presse Ke. aflată la 34 kilometri de 80 de militari americani. Lupte pentru
<â se clădească eşafodajul ori
Cele 82 de raiduri ale bom
asumat. Din acest punct de cărui tratat sau acord inter majore, fiecare naţiune poate bardierelor „B-52", chemate în
NEW YORK 16 (Agerpres). vedere, soluţia cea mai potri naţional". In ce priveşle pro participa într-un mod util şi ajutor de trupele americane şi ocuparea oraşului
Consiliul de Securitate a vită ni se pare a fi convoca blema amendamentelor — a sănătos, conştientă fiind că în sutele de tone de bombe lansa
adoptat in şedinţa sa de mier rea unor conferinţe periodice arătat vorbitorul — se propu acest chip serveşte atit inte te asupra acestei regiuni, n-au Agravarea situaţiei din Cipru
curi dupâ-amiazâ o rezoluţie la intervale regulate, cu par ne în proiect o procedură ce resele sale vitale, cît si năzu reuşit să împiedice „infernul" Oron
care condamnă orice amestec ticiparea tuturor statelor care inţele generale ale umanităţii. trăit de agresori la Dak To
în treburile interne ale Repu au acceptat acordul. Asemenea nu concordă cu regula de ba In acest spirit. România — timp de 22 ore. in care au ex LAGOS 16 (Agerpres). —
blicii Democratice Congo, cu conferinţe, a căror importan ză amintită, deoarece ar per împreună cu celelalte ţâri do plodat în mod continuu obuze, are repercusiuni Citind surse bine informale
referire specială la Portugalia. ţă politică nu poate scăpa ni mite unui grup restrîns de sta ritoare de pace, cu toate for fâcind inutilizabilă pista de din Lagos, agenţia France Pre
Această ţară, încâlcind rezolu mănui, prilejuiesc părţilor, o te să aibă cuvîntul hotăritor ţele progresului — a subliniat aterizare şi provocind mari
ţiile anterioare ale Consiliului, examinare aprofundată a sta şi să impună modificări în el — militează pentru promo pierderi in muniţii şi oameni. pe plan internaţional sse anunţă câ între trupele ar
nu a luat măsuri pentru a îm diului în care se află execu tratat şi statelor care. dintr-un varea. in viata internaţională, La 40 kilometri sud de Dak To matei federale şi cele biafreze
piedica unităţile de mercenari tarea tralatuluî, confruntare motiv sau altul, nu ar fi de n unui curs paşnic, pentru fo patrioţii, acoperiţi de tirul au loc lupte pentru ocuparea
străini să utilizeze Angola ca pe bază de fapte a programu acord cu acestea. Modificări losirea tuturor mijloacelor po puternic al aruncătoarelor de NICOSIA 16 (Agerpres). — agenţie precizează câ la baza oraşului Oron, însemnat centru
bază de operaţii împotriva sta lui prestabilit cu realizările operate pe această cale, indi litice. economice, culturale, di mine, au atacat comandamen Un comunicat al guvernului Incirlik, de lingă Adana, a strategic din sud-estul Nige
tului congolez. concrete". ferent de natura intenţiilor, ar plomatice de care dispun ţă tul unui sector al apărării de cipriot anunţă câ schimburile fost remarcată o importantă riei. Totodată, în capitala ni-
putea antrena nedreptăţi faţă rile lumii în vederea dezvol de focuri au încetat miercuri concentrare de avioane de gerianâ a fost confirmată o
Vorbitorul a arătat că în ca de una sau maî multe părţi coastă şi o bază a trupelor seara la ora 21,00 (ora locală) cuparea de trupele federale a
vinâtoare. Parlamentul tura a
zul constatării unor defecţiuni la tratat, ceea ce nu trebuie tării lor de sine stătătoare co sud-vietnameze apărată de in regiunea Ayios Theodoros, fost convocat în şedinţă spe oraşului Ikang, situat la fron
respunzător cerinţelor istoriei,
NEW YORK — Preşedintele a eludării sau încălcării pre admis. a apărării bunului lor comun peste 400 militari. In urma ata unde, începînd de Ia ora 15,00, cială pentru a discuta evolu tiera Biafrei cu Camerunul.
Adunării Generale a ONU., vederilor tratatului, statele cului a fost distrusă o clădire s-au desfăşurat grave ciocniri. ţia evenimentelor din Cipru. Acelaşi comunicat, precizează
Corneliu Mânescu, a primit joi semnatare vor putea lua. de Vorbitorul a relevat că re — pacea. a statului major şi avariată Din Alena, agenţia France agenţia UPI, adaugă că trupe
in cabinetul său de la sediul comun acord, măsurile pe care prezentantul Nigeriei a avut -4- pista de aterizare pentru eli Agravarea situaţiei din Ci le federale au scos din luptă
Naţiunilor Unite pe primul mi le vor considera necesare pen dreptate cînd a declarat că După intervenţia delegatului coptere pru ca urmare a ultimelor Presse citează ştiri încă ne- o serie de detaşamente biafre-
nistru al Japoniei Eisaku Salo, tru îndreptarea situaţiei sau. este nedemocralic cs statelor român, şedinţa oficială a luat După trei ore de lupte ciocniri are repercusiuni pe ronfirmale, potrivit cărora a- ze, cu prilejul ocupării unor
care. după cum se ştie. între dacă aceasta nu va fi posibil, suverane, care aderă de bună grele cu forţele patrioţilor, plan internaţional. La Ankara mimite unităţi ale armatei localităţi situate Ia nord de
prinde o vizită in S.U.A. Cu fiecare va avea deplina lati voie la un tratat, să li se im sfîrşit. A urmat o reuniune batalionul 173 al brigăzii de s-a întrunit miercuri seara in greceşti au fost plasate in sta Calabar. cum ar fi Ikot Efan.e
acest prilej au fost abordate tudine să acţioneze in direc pună amendamente de către neoficială, în cadrul căreia paraşutişti americani, care de şedinţă extraordinară Consi re de alarmă. şî Ikot Omin. In aceste lupte
unele probleme ale actualei se ţia salvgardării propriilor sale o minoritate a ţârilor semna delegaţii au procedat la un ţinea poziţii situate pe înălţi liul de Miniştri al Turciei. A- Unele ştiri relatate de agen
siuni a O.N.U, Interese. tare. schimb de vederi în legătură mile munţilor în apropierea oroape simultan s-a anunţat ţia UPf vorbesc despre even biafrezii au suferit importante
pierderi.
Miercuri, Corneliu Mâncscu Reprezentantul român a ară Acestea sînt raţiunile care cu programul viitor al Comi graniţei cu Cambodgia şi Laos. punerea în stare de alarmă a tualitatea convocării Consiliu
a primit un grup de redactori tat că fiind in joc interese fun motivează propunerea delega tetului. linînd seama şi de ne a fost nevoit sâ se retragă, forţelor armate turceşti. A- lui de Securitate pentru a dez Pe de altă parte, dîn surse
ai unor ziare din S.U.A. şi Ca ţiei române potrivit căreia ori cesitatea de a asigura condiţii lâsînd pe cîmpul de luptă 50 gentia Anatolia relatează câ bate situaţia din Cipru. Am militare din Biafra s-a anun
nada. damentale ale statelor, ale co ce amendament ce s-ar aduce corespunzătoare pentru abor de morţi şi răniţi. Continuînd unităţi navale turce de la ba basadorul Turciei la Naţiunile ţat câ trupele biafreze au scu
In seara aceleiaşi zile. el a munităţii internaţionale şi in- tratatului să intre în vigoare darea problemei neproliferării seria atacurilor asupra poziţii zele Iskanderun şl Mersin, de Unite a fost primit miercuri fundat o navă «părtinind ar
luat parte la un dineu oferit în trucît tratatul de ncprolifera- de către Comitetul politic al lor americane şi . sucl-viet- pe coasta Meditcranei, au ple după-amiazâ de secretarul ge matei federale, în apropiere de
Inslea sa de conducerea gru rc este conceput pe o durată numai pentru acele părţi care nameze, unilâli ale Frontului neral. U. Thant. care urma sâ Bonny, iar cei 50 de militari
pului de publicaţii „Time-Life". nelimitată, nu este suficient să depun instrumentele de rati Adunării Generale a Naţiuni Naţional de Eliberate au dez cat joi dimineaţa spre o des se întîlneascâ şi cu ambasa aflaţi la bordul navei au fost
Cu acest prilej. preşedintele se organizeze doar o conferin ficare a amendamentului res lor Unite- în actuala sesiune. lănţuit un puternic bombarda tinaţie necunoscută. Aceeaşi dorii Greciei şi Ciprului. ucişi.
Adunări] Generale a ON U. a ţă la cinci ani de la intrarea
răspuns la o serie de întrebări în vigoare a tratatului. De a
puse de cei prezenţi în legătu ceea, delegaţia română preco
ră cu un ceri* larg de probleme nizează convocarea unor a menţionează că a fost examinată situaţia militară din această day Evening Post". Thompson arată că au fosl trase patru
aflate in atenlia O.N.U.. pre zonă. gloanţe din trei arme Concluziile sale se bazează pe examina
cum şi cu privire la politica semenea conferinţe periodice, C U R I E R rea amănunţită a filmului asasinării, a celor 26 de volume
externă a României. la fiecare cinci ani, pentru a I n cadrul unui program de televiziune transmis mier publicate de Comisia Warren şi a altor documente din arhi
curi seara de Societatea „Columbia Broadcasting Sys
tem ‘ (C B S ), senatorul democrat Robert Kennedy a declarat vele naţionale ale S.U A.
că „ar putea să aibă ceva de spus" în legătură cu realegerea
preşedintelui Johnson, în cazul in care senatorul democrat L a Washington au luat sfîrşit convorbirile între pre
şedintele S.U A., Lyndon Johnson, şi primul ministru
n cursul recentelor întrevederi dintre preşedintele
0 „cetate" a chimiei cehoslovace I Libanului, Charles liclou, şi preşedintele Irakului, din Minnesota, Eugene McCarthy, şi-ar anunţa candidatura al Japoniei, Eisaku Sato. In comunicatul comun dat publicită
la postul de preşedinte.
Abdel Rahman Aref, a fost examinată posibilitatea convocă ţii miercuri seara se arată că Johnson şi Sato au hotărît în
(Urmare din pag. 1) de 1844 de coroane. In ultimii rii unei noi conferinţe arabe Ia nivel înalt, anunţă agenţia A dunarea Naţională Franceză a adoptat miercuri, cu ceperea imediată a unor negocieri pentru a repune sub juris
dicţia Japoniei insulele Bonin. După cum reiese din comunicat,
doi ani au fost plătite munci France Presse. citind pe corespondentul agenţiei M.E.N. la 245 de voturi contra 241, un proiect de lege cu privire nu se prevede insă nici o schimbare in statutul insulelor Riu
tor iiriuo deţine monopolul torilor, ca urmare a depăşi Beirut. Cei doi şefi de slat, scrie agenţia, au argumentat ne la reducerea serviciului militar de la 16 luni la un an. Kiu. care cuprind şi Okinawa.
in Cehoslovacia, produsele rilor de plan, premii in valoa cesitatea convocării unei asemenea conferinţe prin actuala
sole fiind la nivel mondial. re dc 19 milioane dc coroa conjunctură politică din Orientul Apropiat. Data şi locul con L a Panmunjon, anunţă Agenţia Centrală Telegrafică n redactor al ziarului panamez „Exprcsso". Luis Pin-
In întregul combinat lu ne‘'. ferinţei vor fi stabilite insă în raport cu evoluţia dezbaterilor Coreeană, a avut loc o nouă şedinţă a secretarilor U to Arosemena, a declarat că politia secretă panameză
crează 7.000 de muncitori şi Am mai consemnat şi alte din Consiliul de Securitate şi din Adunarea Generală a Comisiei militare de armistiţiu în Coreea. (D.E.N.I.) a reţinut o persoană pentru a stabili dacă este vorba
1,200 da tehnicieni şi ingineri. lucruri demne de a fi men O.N.U. Partea coreeană a proteslat pc lingă partea* americană despre Heinrich Muller. ultimul şef al Gestapoului. In aceeaşi
$coala profesională de uce ţionate. Spicuim din ele : care. în ciuda repetatelor proteste şi averlismente. a continuat zi, departamentul Justiţiei din Berlinul occidental a anunţat
nici de pc lingă combinat ...In apropierea combinatu v; r orbind miercuri în cadrul unei emisiuni a postului de in ultimul timp acţiunile provocatoare, introducînd în mod că o persoană „suspectată" de a fi Muller a fost arestată in
pregăteşte anual 500-600 de lui se află un cartier dc locu radio Kbln destinată străinătăţii. Willv Brandt, ilegal diferite tipuri de arme grele şi automate în zona demi Panama City, Ia cererea unui tribunal districtual (lin Berlinul
noi cadre de lucrători care a inţe, proprietatea uzinei, cu preşedintele Partidului social-democrat din Germania occiden litarizată şi deschizind focul împotriva părţii coreene. occidental De asemenea, s-au iniţiat măsuri pentru extrăda
coperă nu numai necesităţile 1.000 de apartamente şi mai tală, s-a refcriFTa îngrijorarea provocată în rîndurile opiniei rea acestei persoane în Germania occidentală.
proprii, dar şi ale altor intre- multe cămine pentru celiba publice vest-europene de recentul congres al Partidului na- otrivit ziarului irakian „Al Thawra al Arabia”, între Muller a fost locţiitorul şefului SS Heinrich llimmler şi
prinderi chimice din ţară. tari.., Clubul combinatului ţional-democrat de extremă dreaptă, dind, printre altele, asi P vederile şî convorbirile purtate în prezent de minis superiorul imediat al lui Adolf Eichmann.
^Rezultatele bune în pro dispune de o sală de cinema gurări că „partidul său, îndeosebi, nu priveşte cu uşurinţă trul apărării al Irakului, Shaker Mahmoud Shukrv, în Siria
ducţie se reflectă şi asupra tograf cu 850 de locuri... Pe manifestările unui nou extremism". „sînt de cea mai mare importanţă". Scopul lor, relevă ziarul, I ntr-o ştire recepţionată la ora prinzului rle Agenţia
nivelului de trai al oamenilor teritoriul combinatului func îl constituie crearea unui comandament unificat al celor două Română de Presă se arată că verdictul in procesul
noştri — intervine in discuţie ţionează citeva cantine... În li Sabri, vicepreşedintele R.A.U., şi Anwar el Sadat. (ări. intentat publicistului francez Regîs Debray va fi anunţat
Pavol Kalivoda, şeful secţiei treprinderea are două mari A! preşedintele Adunării Naţionale, s-au intîlnit miercuri osiah Thompson, profesor de filozofie la Universita astăzi, vineri
muncă şi salarii. In compara complexe sportive, aici acti- la Port Said cu comandantul forţelor armate egiptene din zo J tea Ilaverford, consideră că comisia Warren a greşit Principalii acuzaţi. Debray şi artistul argentinian Ciro
ţie cu anul 1964. în 1966 sala vind unul dintre cele mai pu na Canalului de Suez, precum şi cu alţi ofiţeri superiori din considerindu-l pe Oswald drept singurul asasin al preşedinte Bustos, sînt pasibili de o pedeapsă de 30 şi respectiv 20 de
riul mediu real a crescut cu ternice cluburi din Ceho acest sector. Agenţia France Drcsse, citind agenţia M.E.N., lui Kennedy. Intr-un articol publicat în ziarul „The Satur- ani închisoare.
12 la sută. In prezent, salariul slovacia — „Slovan“ Bratisla
mediu lunar pe combinat este va...
40.065
BEDAGTIA SI ADMINISTBAŢIA ZIARULUI { ilr. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. TIPARUL i întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva.