Page 59 - Drumul_socialismului_1967_11

Regională
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
Hnn*/lr>ara-Deve PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNTTT-VA I

A PRIMIT PE TOVARĂŞUL MIKA SPHM,

PREŞEDINTELE VELEI EXECUTIVE

FEDERALE A R.S.F. IUGOSLAVIA

Vineri la amiază, tovarăşul xecutire Federale a R. S. F. Gheorghe Maurer cu soţia,
Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ Iugoslavia, care se află într-o Janos Fazekaş, cu soţia, Geor­
neral al Comitetului Central vizită de prietenie în ţara ge Macovescu, prim-adjunct al
al Partidului Comunist Român, noastră. ministrului afacerilor externe,
a primit pe tovarăşul Mika La primire au luat parte to­ cu soţia. Aurel Mălnăşan, am­
Şpiliak, membru a! Prezidiu­ varăşii Ion Gheorghe Maurei, basadorul României la Bel­
lui Comitetului Central al U­ preşedintele Consiliului de Mi­ grad.
ANUL XIX NR. 4005 J SIMBAt A 18 NOIEMBRIE 1967 niunii Comuniştilor din Iugo­ niştri, Janos Fazekaş, vice­ ★
slavia, preşedintele Vecei E- preşedinte al Consiliului de In cursul dimineţii de vi­
Miniştri, precum şi George neri, preşedintele Vecei Execu­
Macovescu, prim-adjunct al tive Federale a R.S.F. Iugo­
ani nistru lui afacerilor externe, slavia, Mika Şpiliak, şi soţia
Investiţiile anului 1967-realizate integral dorul României la Belgrad. au vizitat ansambluri arhitec­
şi Aurel Mâlnăşan. ambasa­
tonice şi noi cartiere de locu­
Au luat parte, de asemenea, inţe din Capitală. Oaspeţii au
tovarăşii Iakşa Petrici, amba­ fost însoţiţi de Vasile Şandru.
sadorul Iugoslaviei la Bucu­ adjunct al ministrului aface­
reşti, George Popovici, pnm- rilor externe, Horia Maieu, ar­
şecretar al Ambasadei Iugo­ hitectul şef al Capitalei, Au­
slaviei la Bucureşti. rel Mălnăşan, ambasadorul
In timpul întrevederii, se­ României Ia Belgrad, precum
cretarul general al CC al şi de Iakşa Petrici, ambasado­
P.C.R şi preşedintele Vecei E­ rul Iugoslaviei la Bucureşti şi
xecutive Federale au abordat de persoane oficiale române
In urmă cu aproape două Teoretic totul păr ea uşor de tul altul : constructorul a refu­ probleme referitoare la rela­ şi iugoslave.
luni consemnam în coloanele rezolvat. Numai că practic lu­ zat categoric să-şi continue ţiile dintre cele două popoa­ Tn continuare, preşedintele
ziarului nostru situaţia neco­ crurile s-au cam încurcat Pr o­ lucrările pentru că i s-a reţinut re şi partide. Ia cooperarea Vecei Executive Federale şi
respunzătoare a stadiului de re­ iectantul s-a descurcat mai suma de 94 000 lei car e repr e­ multilaterală dintre România pei-soanele care îl însoţesc au
alizare a planului de investiţii greu decît credea, beneficiarul zintă contravaloarea unor ope­ şi Iugoslavia, la situaţia inter­ vizitat Muzeul satului, unde
la I C I L. Simeria. De atunci a înlîrziat şi el iar grupul de raţiuni prost executate şi ne­ ' naţională actuală şi la mişca­ au fost întâmpinaţi de Ion Mo-
situaţia s-a ameliorat, ajungin- şantiere al T.H.C.H, din Petro­ terminate. Dar constructorii nu rea comunistă şi muncitoreas­ raru, vicepreşedinte al Comi­
du-se la o creştere de la 7,4 la şani nu... a mai lucrat Intre vor să-şi recunoască vina nici că. tetului de Stat pentru Cul­
sută pînă la aproximativ 75 la constructor şi beneficiar s-au în ruptul capului Ei afirmă Convorbirea s-n desfăşurat tură şi Artă. In timpul vizitei
sută din planul anual în cele iscat disensiuni, care nici la o­ că : „deprecierile survenite se ■într-o atmosferă caldă, tovă­ grupuri folclorice au prezen­
10 luni. Asta nu înseamnă însă ra actuală nu sînt reglementa­ datorează acţiunii acidului tac­ răşească. tat scurte programe de cînte-
că amendamentul adus cores­ te. Unul dintre motivele refu­ tic". Motivul pare neîntemeiat ★ ce şi dansuri populare din di-
punde integral cerinţelor-. Şi la zului continuării lucrărilor pentru ci aceleaşi crăpături in După întrevedere, tovarăşul fetite regiuni ale ţârii.
ora actuală continuă sâ sc este lipsa de deschidere a fi­ mozaic şi scafe care s-au ivit Mika Şpiliak, împreună cu so­ ★
manifeste anumite deficienţe nanţării (n.a. — motivul este in hala de pregătire a laptelui, ţia şi persoanele care îl înso­ Dupâ-amiazâ, oaspeţii au vi­
care constituie o frînâ în acce­ clădit pe nisip, deoarece ve­ au apărut chiar în noua secţie ţesc au luat parte la un de­ zitat Galeriile naţionale de ar­
lerarea ritmului de realizare a chiul deviz nu este consumat de îngheţată unde deocamdată jun oferit de tovarăşul Nicolae tă românească veche, moder­
volumului planificat. integra). Mai punea la dispozi­ nu se lucrează deloc cu iaple Ceauşescu şi soţia sa. nă şi contemporană ale Mu­
Este vorba despre deschide­ ţia beneficiarului, şi deci a con­ Acest adevăr este de natură să Au participat tovarăşii Ion zeului de Artă.
rea finanţării lucrărilor la sec­ structorului, o sumă de 108 000 releve tendinţele calcitive ale
ţia de îngheţată de la Fabrica lei). Cu aceşti bani se puteau e- grupului de şantiere în soluţio­
de produse lactate din Live- xeeuta platforma solicitată de narea unui litigiu In care, se Maistrul instructor Gheor­
zcni. Faţă de prevederile iniţia-* I.C.I.L. Simeria şi finisajul unei pare, n-au deloc dreptate Ori­ ghe Păunescu de la Grupul
le, devizul general al lucrărilor camere frigorifice, crcindu-se cum, procedeul nu este deloc şcolar profesional Cugir,
a crescut considerabil, fapt ce astfel frontul de lucru necesar corespunzător, ceea ce reclamă împreună cu o grupă de e­ TREI COOPERATIVE AGRICOLE VECINE
a necesitat o recalculare a aces­ specialiştilor de peste hotare intervenţia imediată a condu­ levi din anul I A de la H*
tuia şi, în funcţie de noile pre­ cat e vor veni sâ acorde asis­ cerii trustului pentru soluţio­ ceul industrial la o oră de
vederi, obţinerea unor avizări tenţa tehnică în perioada mon­ narea echitabilă a dificultăţi­ practică.
suplimentare pe baza cărora tării utilajelor în secţia de în­ lor ivite.
Banca de investiţii sâ poată de­ gheţată Foto: V. ONOIU Condiţii asemănătoare—produc-
conta cheltuielile Motivul principal este cu to­ A. OARGA

Reiese decî că cea inai mare

Vi rsta Expoziţia de informare tehnico-economică ţii de lapte diferite suprafaţă de păşune şi fine­
ţe este la Ighiu. Cu toate aces­
tea, balanţa furajeră nu a
fost asigurată decît în pro­
Condiţiile pedoclimatice ale conducerii unităţilor şl ale tu­ unităţi cooperatiste vecine. cent de 48 la sută. Cauza ?
raionului Alba, experienţa şi turor membrilor în scopul spo­ Şard, Ighiu şi Bucerdea, cu Producţiile foarte micî obţinu-
tradiţia unor cooperative agri­ ririi producţiei pe cap de ani­ condiţii economice şi naturale le la culturile furajere. De a­
bia I 000 kg fîn la hectar Dar
Şi cole în creşterea animalelor, mal. mare diferenţiere in ceea ce nici această cantitate nu a re­
asemănătoare, se constată o
permit dezvoltarea sectorului
Analizîndu-se rezultatele ob­
venit în întregime cooperati­
ţinute pînă în prezent în acest
zootehnic, ca importantă sursă
priveşte rezultatele de pro­
pentru consolidarea economi­ sector, se constată o mare râ- ducţie. Tabelul de mai jos ilus­ vei, ci numai 50 la sulă, restul
că a unităţilor şi de ridicare a minere în urmă, faţă de posi­ trează realizările !a producţia fiind dată sub formă de re­
tribuţie cooperatorilor
bilităţile existente, atit în de lapte obţinută de cele trei le-au recoltat. care
valorii zilei-muneâ. Pornind
treptele de la aceste premise, era de ceea ce priveşte producţia, cît unităţi in perioada 1 ianuarie Recoltele mici înregistrate
şi veniturile realizate.
se datoresc în primul
rînd
aşteptat sâ crească eforturile
trei
— 30 octombrie a.c.
Luînd în comparaţie
lipsei de, fertilizare a culturi­
lor furajere. Numai pe o su­
prafaţă de 70 de hectare din
Procent de 1 Venituri obţi­
împlini­ Unitatea Nr. de vaci Producţia Procentul pro­ achitare a nute din vîn- cele 1.523 ocupate cu păşuni
pe cap de
ducţiei marfă
şi fineţe, s-au administrat în­
vacă furajată
furajate
contractului
din prod. totală
1 zarea laptelui
grăşăminte. Azotatul de amo­
Şard 105 1.452 52 96 106.250 niu nefolosit atunci este vin-
dut acum altor cooperative a­
Bucerdea 105 1.070 36
m m 88 72.800 gricole, ca stocuri disponibile.
Cu asemenea practici, nu e de
r\\ Ighiu 130 934 30 54 60.352 mirare de ce nu sînt asigurate
nutreţurile in cantităţi sufi­
Rezultatele bune obţinute la Iorificată ca producţie marfă, — Producţiile mici de lapte ciente.
Şard sînt consecinţa faptului restul se motivează a fi con­ se daloresc lipsei de păşune Cunoscîndu-se deficitul de
Acea clipă unică. Clipa că aici cooperatorii au asigu­ sumată de viţei. Starea gene­ furaje, firesc ar fi ca cele exis­
cind ropotul de aplauze rat animalelor condiţii de hrâ- rală a viţeilor nu dovedeşte şi furaje în cantităţi suficien­ tente in depozit să fie bine
sfişie liniştea sălii, marcind nire şi îngrijire corespunză­ însă acest lucru. Alît la Ighiu te. ne spunea tov. Marius Vla­ gospodărite La Ighiu insă.
sonor calda preţuire şl răs­ toare Baza furajeră a fost in cit şi la Bucerdea. animalele şa, preşedintele cooperativei simţul gospodăresc şi de răs­
plata oferită de spectatori întregime asigurată cu nutre­ sînt slăbite şi nedezvollale agricole din Ighiu. pundere se pare a fi atrofia*.
care
Pentru a ilustra însă
celor aflaţi pe scenă Omul ţuri de bună calitate şi in can­ pentru vîrsta lor. este suprafaţa ocupată cu pă­ Cocenii au fost aşezaţi în gră­
de pe scenă Artistul ama­ tităţi suficiente, necesarul rie Ce cauze au determinat a­ mezi fără nici un câpâtii, iar
tor ori profesionist, fie el concentrate fiind chiar depă­ ceste rezultate nesatisfăcă­ şuni şi fineţe din cele trei u­ şirele de fin şi trifoi sînt „dij­
cîntăreţ ori prezentator, fie şit. toare ? nităţi, redăm mai jos un ta­ muite'' în voie de către ani­
bel comparativ :
el dansator ori solist instru­ Spre deosebire, la Ighiu şl malele lăsate libere în depo­
mentist, însufleţind, emo­ Bucerdea se înregistrează mari zitul neîmprejmuit. Tot legat
ţionând spectatori din orice râmîneri în urmă, alît la pro­ Cooperativa Efectiv Suprafaţa rie Procent de de folosirea chibzuită a fu­
colţ de ţară ducţia totală, cît mai ales la asigurare rajelor trebuie spus că deşi
Despre această clipă uni­ producţia marfă Cooperatorii de producţie bovine păşune fineţe a balanţei cultivat în apropierea grajdu­
că, mereu multiplicată lusd din Ighiu n-au livrat decît ju­ furajere lui, porumbul siloz a fost de­
in vreme, mereu dătătoare Şard 319 pozitat la 3 km distanţă. Cu
de emoţii nu numai debu­ mătate dih cantitatea de lapte Bucerdea 240 171 102 cheltuielile făcute la transpor-
tanţilor de azi, celor de contractată. Doar .90 la sută Ighîu 335 226 219 70 Ing. ŞT. CRĂCIUN
mii ne ci şi celor ce trecut-au din producţia totală este va- 356 629 894 48
demult pragul scenei, des­ (Continuare în pag. a 3-a)
pre strădaniile colectivului Aplicarea tehnologiei de grup la Uzina mecanică din Cugir a adus reale avantaje
de artişti amatori de la în folosirea mai bună a maşiniior-unelte şi îmbunătăţirea calităţii producţiei.
Clubul sindicatelor din De­
va, despre împlinirile prin
ani ale acestor strădanii, ne-a C r o n i c ă
vorbit cald, I ntr-una din
trecutele seri, după ce a­ Local nou
sistasem la repetiţia forma­ Al 10.000-h vagon
ţiei de estradă, Gheorghe Râspunzind invitaţiei gUr' zaţiei Aviaţiei Civile Interna­
Lupan, directorul clubului, de şcoală vernuluî cubanez, vineri dimi-* ţionale— O.A.C.l, — instituţie
l-ascultam vorbele cumpăni­ De la rampa dc control a Uzinei de Vagoane din Arad neaţa a părăsit Capitala, în- specializata pe lîngă Organiza­
te, trădîndu-i abia simţit e­ dreptîndu-se spre Havana, o ţia Naţiunilor Unite, delegatul
Mcrgind pc linia creării
moţia, şi puţin mai tîrzîu, a­ unor condiţii cit mai bune a plecat pe magistralele de oţel ale ţării cel de-al 10 000- delegaţie guvernamentală eco­ României, Sever Scripearu. di­
veam să înţeleg că avea tot lea vagon dc tip gondolă, produs dc constructorii de va­ nomică. Condusă , de Gheorghe rector în Ministerul Transpor­
temeiul să fie emoţionat dc învăţătură elevilor, in re­ goane arădeni. Râdulescu, vicepreşedinte al turilor Auto, Navale şi Aeriene
giunea noastră se constru­
— Sint 20 de ani de cind iesc numeroase localuri de Performanţele (ehnico-construclivc şi de exploatare a- Consiliului rie Miniştri, care a fost ales vicepreşedinte al
artişti amatori deveni în­ şcoli. Un local modern a iîlise de acest vagon — construcţie complet sudată, echi­ va duce tratative privind dez­ acestei conferinţe.
firipau intîiele spectacole fost dat în folosinţă zilele pament mecanic de autodescurcarc, viteză maximă de cir­ voltarea în continuare a cola­
artistice... Da, da, de ce te acestea la Cugir. Noua şcoa­ borării şi cooperării economice Constantin Scarlat, ministru!
miri ? Uite, şi îmi întinse culaţie 120 km/oră, capacitate de încărcare 60 de tone — şi tehnico - ştiinţifice intre
un album, răsfoieşte-l şi o lă arc 16 săli dc clasă, la­ il situează la nivelul celor mai bune vagoane de marfă e­ România şi Cuba industriei chimice al Republicii
să te dumireşti singur... boratoare de fizică şi chi­ xistente in prezent in traficul feroviar internaţional. ★ Socialiste România, aflat într-o
Privirile 1fi zăbovesc pe mie, atelier de timplăric şi La Montreal, în cadrul celei vizită la Praga, a avut o între­
file. Un grai deosebit, a­ atelier mecanic. (Agerpres). de a V-a Conferinţe a Organi­ vedere cu Vaclav Vales, minis­
parte, are fiecare, dar toate trul industriei chimice din R.S
sfirşesc în graiul comun, unic,
ce evocă pregnant, moment Cehoslovacă
cu moment, i'iaţa mişcării
artistice de amatori din o- (Agerpres)
începutului. 1947. Anul de SOLICITUDINE Şl BUNĂVOINŢĂ
roşul Deva Prima filă, pri­
mul an, primele semne ale
cind, în adevăr, se poate la radio
vorbi de o activitate artis­
tică cu un caracter pronun­ $l pc
ţat, anul cind cu sprijinul DE CEI CARE NI SE ADRESEAZĂ
şi sub preţioasa îndrumare
a sindicatelor, artiştii ama­
tori, îndeosebi cei tineri, micul
reuşesc să înjghebeze une­ Inlr-o convorbire recentă cu rinzi fiz.iceşte şi sufleteşte, nea­ Un invalid de război din- soare prin care ne ruga sâ
le manifestări artistice Pri­ tovarăşul Teodor Bădău. medi­ jutoraţi. Tocmai de aceea. în Ir-un sat al raionului Brad, a transmitem caldele sale mul­
ma consemnare o constituie cul şef al regiunii, am abordat relaţiile cu ei. salariaţii oficii­ scris redacţiei plin de mîhni- ţumiri. salariaţilor biroului ecran
adresa resorturilor cultura­ cîteva probleme legale de ac­ lor de prevederi sociale tre­ re că la Oficiul de prevederi pensii a) Sfatului popular al o-
le de pe Ungă Comisia lo­ tivitatea oficiilor de prevederi raşuiui Hunedoara care „s-au Stafiile noastre de
cală a sindicatelor unite şî purtat deosebii de frumos cu
Frontul dcmocrat-nmvc r si­ sociale mine, mi-au explicat cc ani radio vor transmite as­
— Activitatea acestor oficii
tar secţia Deva. din 6 mar­ — ne spunea medicul şef — cu­ de făcut. Căldura eu care am tăzi de Ia Berlin, cu în­
tie 1947. ce solicita prefec­ prinde in principal două as­ fosl înconjurat parcă mi-a re­
turii judeţului Hunedoara pecte mari : pensiile (I.O.V.Iî.. La oficiile de prevederi sociale dus din suferinţa în care mă cepere din jurul orei
a minarea pentru 22 mat tic aflam", încheia autorul scri­ 14,30, desfăşurarea me­
invaliditate, asigurări sociale)
a organizării unui festival şi asistenţa socială, realizată soarea.
artistic-cultnral în sala prin căminele spital, căminele ciului de fotbal dintre
Teatrului comunal „Gheor­ Tată două moduri opuse de-a echipele olimpice ale
ghe Dima", organizare ce de bătrini, cantine de ajutor buie sâ dea dovadă de multă sociale al raionului Brad, unde lucra cu oamenii. Cită diferen­
fusese aprobată pentru popular etc. Tot in atribuţiile grijă şi bunăvoinţă, sâ le vor­ s-a prezentat pentru a-şi co­ ţă între ele! României şi R.D. Ger­
lor se înscriu plasamentele fa­
întreaga producţie dc cărbune extrasă de Ia mina Ani-
data de M martie miliale. grija orfanilor, a celor bească cu căldură şi respect, manda o gheată ortopedică, a mane. Jocul va putea fi noasa este transportată la Preparaţia din Coroeşti cu aju­
fost primit cu multă răceală,
ajunşi la neputinţă. să-i îndrume cu dragoste şi GH. r. NEGREA urmărit şi pe micul torul unui modern funicular.
N. d rAgan afectivilale pentru a-şi rezol­ i s-a vorbit jignitor. In aceeaşi
Ne dăm seama, deci, că va necazurile cil mai repede zi. un bătrîn pensionar din ecran. IN FOTOGRAFIE: O porţiune a funicularului Anînoasa
(Continuare In pag- o 3-a) este vorba de o activitate com­ Hunedoara, ne trimitea o scri­ (Continuare In pag. a 3-a) sud-Coroeşti. Foto: N. MOLDOVEAN!!
plexă, kiusâ cu oameni sufe­ şi a nu fî purtaţi pe drumuri.