Page 6 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3991

la nuinci străine de specialita­
Constructorilor de mîine, o pre­ curme această situaţie, au in- Cabinet de protec­
tea lor, măsurile menite
să
tirziat.
De asemenea, nu s-a pus ac­ ţie a muncii
centul cuvenit pe iniţierea şi La Combinatul siderur­
gătire temeinică, multilaterală buna desfăşurare a activităţii gic Hunedoara a fost ame­
unor cercuri pe meserii, pe or­
najat un cabinet model de
ganizarea mai temeinică a ma­
nifestărilor artistico-culturale protecţie a muncii adaptat
şi sportive. la condiţiile şi specificul de
înfăptuirea măreţului pro­ nizarea unor ore de consultaţii bune. In cuvîntul lor, tovarăşii Tinîndu-se seama de lipsuri­ lucru ale siderurgiştilor.
gram de dezvoltare armonioa­ şi a asigurat mai buna desfâ- Dumitru Gurban, Gheorghe le manifestate şi de propunerile Noii angajaţi şi ceilalţi
să a tuturor localităţilor patri­ şuraiea meditaţiilor. Concomi­ Boiangiu, Ioan Ivaşcău, Mircea participanţilor, conferinţa a a- muncitori găsesc în cabinet
ei, presupune printre altele şl tent, s-au întreprins cu elevii Sevcenco, Ioan Steier şl alţii doptnt un bogat program de echipament şi materiale do
pregătirea unor cadre de nă­ vizite la diferite muzee, monu­ au reliefat unele deficienţe ca­ activităţi. Intre altele, el preve­ protecţie, literatură de spe­
dejde. Pentru instruirea aces­ mente şi locuri Istorice din re au diminuat într-o oa­ de organizarea cercurilor pe cialitate, mochetele unor
tora, sînt create numeroase In­ Deva şl localităţile înveplnate, recare măsură munca or­ meserii, sprijinirea bunei des­ utilaje şi diferite unelte de
stituţii de Snvâţâmînt, Intre cit şi acţiuni de muncă patrioti­ ganizaţiei. Vorbitorii au fă­ făşurări a consultaţiilor şi ore­ muncă.
care se înscrie şi Grupul şco­ că. care să le lărgească orlzon- cut totodată valoroase pro- lor de meditaţii, îndeosebi pen­ Cei interesaţi se docu­
lar de construcţii din Deva A­ tru cei mai slabi la învăţătură, mentează aici cu reţeaua
ici sînt crescuţi viitori tehnici­ iniţierea unor concursuri pe căilor de acces din combi­
eni şi muncitori constructori, tema cunoaşterii temeinice a nat, iau cunoştinţă de in­
capabili să mînuiască tehnica meseriei alese Au fost prevă­ dicatoarele de restricţie, in­
modernă aflată In dotarea ma­ Alegeri în organizaţiile zute. de asemenea. excursii terzicere şi informare lega­
rilor şantiere din zilele noastre. pentru vizitarea unor obiective te de circulaţia feroviară şi
Un deosebit rol în formarea U.T.C. din şcoli industriale, acţiuni patriotice auto. Aparatul de proiecţie
lor moral-politicâ şl profesio­ care să ducă la înfrumuseţa­
nală, îl exercită organizaţia rea incintei grupului şcolar şi a aflat in dotarea cabinetului,
U.T.C., fapt reieşit şi din con­ împrejurimilor, cît şi organiza­ împreună cu unele plan­
ferinţa acesteia, care a avut loc tul cunoştinţelor şl să Ie dez­ puneri pentru a le evita in rea bilunară de reuniuni cu şe şi machete pledează de
recent. Teme ca „Prima dato­ volte dragostea pentru muncă viitor. Astfel, s-a arătat că to­ programe bogate, de întreceri asemenea pentru respecta­
rie — însuşirea meseriei”, „E­ In acest fel organizaţia de tine­ varăşii din comitetul U.T.C. nu sportive etc. rea normelor dc tehnică a
levul de azi, muncitorul de ret şl-a adus contribuţia la e­ s-au orientat înspre organiza­ Toate acestea au menirea să Combinatul de industrializare a cărnii — Haţeg. Compresoarele sînt revizuite cu gfrijâ, securităţii muncii.
mîine”, „Practica, prilej de a­ ducarea viitorilor constructori. rea unor concursuri între elevi, ridice pe trepte superioare ac­ tn vederea menţinerii permanente a unor temperaturi Joase in camerele frigorifice. V. ORAGOMIR
profundare a cunoştinţelor teo­ Activitatea organizaţiei U.T.C. gen „Cine ştie meserie — cîşti- tivitatea organizaţiei U.T.C. şi Foto : N. MOLDOVEANU
retice14 şi altele, dezbătute In a- s-a reflectat în bună măsură în gâ”. Conferinţa a considerat pe a membrilor săi, in scopul unei
dunârlle generale, au stîrnit in­ obţinerea In anul de învâţâ- bună dreptate că acestea ar fi tot mai temeinice şi multilate­
teresul tinerilor elevi, mobili- mînt precedent a unor medii avut o mare eficacitate. rale pregătiri a constructorilor
zîndu-1 la înfăptuirea sarcinii de la 7 In sus de către peste 90 Insuficient s-au ocupat orga­ de mîine. De aceea, aplicarea de a afla cine e el şi ce rost
lor de căpetenie î învăţătura. la sută dintre elevii utecişti. nizaţia U.T.C. şi conducerea consecventă a măsurilor pre­ arc, nu-1 ocoleşte. Mai cu sea­
văzute în programul de activi­
Desigur, nu toţi Izbutesc Numeroşi elevi, educatori şi grupului şcolar şi de prac­ tăţi aprobat de conferinţă tre­ H i nuvelist hunedorean mă cînd se îmbată, spune
să-şi însuşească temeinic cu­ profesori diriginţi, delegaţi şi tica în producţie a elevilor, lucrurilor pe nume, transmi­
noştinţele predate. Pentru a invitaţi la conferinţă, au apre­ de sprijinirea lor în scopul în­ buie să constituie preocuparea ţând confratelui său loxinn
veni în ajutorul acestora, comi­ ciat activitatea desfăşurată de suşirii temeinice a meseriei de seamă a comitetului nou a­ ideilor ce-l tulbură tot tim­
tetul U.T.C. a sprijinit condu­ către organizaţia U T.C. Totuşi, Or, deşi s-a constatat că unii les, a tuturor uteclştilor. pul, îneît acesta nu reuşeşte
cerea grupului şcolar In orga­ rezultatele el, puteau fi şi mai elevii sînt folosiţi pe şantiere E. BERGI1IAN Cele 10 nuvele înmănun­ calm întrebărilor puse de so­ întors acasă bietul om pre­ să mai distingă care sint pro­
cheate in volumul „Dincolo de ţul ei. Acesta îi potriveşte feră să Iacă drumul pe jos priile lui idei şi care sînt
aşteptare", recent apărut în jacheta pe umeri, s-o ocro­ decît să călătorească în ace­ cele de împrumut. Obsedat
Editura pentru Literatură, au tească de frigul dimineţii. Cei laşi camion cu cîţiva soldaţi de ideca de roată, care-i apa­
re Ia tnt pasul. Hans Rilcman
darul de a fi citite pe neră­ doi soţi calcă firesc pe acest nemţi. Şi, deşi ajunge in toiul îşi dă seama că atunci cînd
nopţii, se apucă cu îndîrjire
ultim drum şl îşi înmănun­
suflate. Populate cu eroi cre­
Rezerve de L A E .M . Z L A T N A dibili, cu situaţii verosimile, chează mîinile, într-un pumn să-şi sape maj departe fîn­ că înseşi privirile sale cînd
e sentinelă, se învîrte roată,
tîna.
aceste paglnt aduc un Iz de
mare ce pentru Frateş capătă
prospeţime In nuvelistica simbol de putere. O notă aparte, de o rară scrutează noaptea în Jur, de­
noastră şi pot fi socotite pe „Speranţa*, cea de-a doua candoare a zăgăzuit autorul senează o roată. Halba de
drept cuvînt o Izbutită deru­
creştere a PULSUL RITMICITĂŢII lare cu încetinitorul a anilor nuvelă din volum, este po­ In „Iarbă şi stele*. Ludu îşi bere are formă dc roată, o-
vestea dramatică a unor fe­
de război.
mei dintr-un lagăr de con­
In această atmosferă pl­ centrare, Supuse exterminării
oioasă oamenii îşi caută dru­ fizice premeditate, ele au to­
rentabilităţii SUFERĂ DEREGLĂRI muri proprii şl. fireşte, unii tuşi o singură armă de apă­
rare : speranţa în sfîrşitul a­
reuşesc să le găsească (An­
drei, Dinuţ, Ludu, Toma), al­
zi, fasciştii le scot în cimp şi
ţii însă vor plăti cu preţul cestui cataclism. Dar într-o
(Urmare dlo pag* 1) vieţii încercarea de a fl el în­ le pun să-şi sape propria
şişi (Frateş, Mera. Nicoarâ), groapă Aooi le împuşcă. Ma-
In duda faptului că Exploa­ au respectat normele de teh­ stricteţe a disciplinei tehnolo­ iar alţii (Rikman, Nina, Ma- ria însă nu este atinsă de nici
p]6tlndu-«e • noul organizare tării miniere Zlatna 1 s-au n- nică a securităţii muncii). In gice. Trebuie acţionat, de ase­ ler) se vor lăsa tâvâlugiţl de un glonte. Speranţa îşi face
de şantier. locat In mod sistematic fon­ ultima vreme s-a trecut in mă­ menea, pentru îmbunătăţirea valul evenimentelor ce se din nou loc în inima el : se trimite unica copilă, peste li­ cilii şi trupurile celor pe care
Un alt exemplu. Pentru succed cu repeziciune Au a­ aruncă în şanţ şi stă nemiş­ nia frontului să ducă un me­ ii împuşcă sc prefac, în con-
construirea unui atelier meca­ duri importante pentru dez­ suri radicale, dar ritmul în aerajului la mina Haneş, prin ceste personaje (Frateş, Me- cată să fie acoperită de vie... saj de luptă unui alt patriot. vulsiunilo morţii. în roată
nic Ia Haţeg s^a întocmit de voltarea capacităţii de produc­ care se lucrează este lent. Con­ punerea în funcţie în cel mai ra, Nicoarâ, Andrei), ceva to­ „Mîndrala”, „Fîntîna*. „Iar­ Fetiţa e însoţită de un ied Ceasornicarul nu înţelege că
către D.S.A.P.C. un studiu teh- ţie, asigurarea bazei de mate­ ducerea secţiei Almaş şl-a în­ scurt timp a suitorului de ae- nifiant, o îndîrjlre nediluată bă şi stele”, „Gheorghe", fac alb. (Simţi împletitura ile a­ face-parte dintr-un sistem dc
ftico-economic privind ampla­ rii prime şi valorificarea pro­ dreptat atenţia spre a găsi mai raj. Nu trebuie neglijată nici de vorbe mari, rostite mol­ obiectul unei investigaţii în curateţe dintre cele două fi­ rotile chemate să sc invirlâ
sarea obiectivului după vari­ duselor obţinute, planul de degrabă argumente cît de cît un moment problema asigură­ com dar apăsat, un crez dc domeniul omeniei şi al lipsei inţe) Nu vom şti niciodată şi să zdrobească tară sens.
anta cea mai economică lîngă producţie pe primele 9 luni plauzibile (se lucrează în con­ rii cu forţă de muncă califi­ cremene încrîncenat în trăiri de omenie, conturînd faţetele dacă fetiţa s-a întors sau nu. Părăsit de ceilalţi este zilrobit
„Abatorul- Haţeg. Astfel se n-a fost realizat, consemnin- diţiile neîntreruperii produc­ cată, în special dintre local­ simple şi o anumită poezie multiple ale acestui subiect. Vom fi însă invitaţi să pri­ de roata unui camion...
pot folosi prin cooperare toa­ du-se restanţe Ja plumb, zinc ţiei, s-au creat presiuni mari nici cu o veche tradiţie minie­ aspră şi robustă, sensibil dăl­ In „Mîndraia-, nuvelă res- vim cu ochii minţii la alţi Adîneimea meditaţiei sub
te utilităţile acestuia (apă, ca­ şi alte produse. Este consecin­ şamd.), nu spre organizarea ră. Paralel trebuie să se asi­ tuită in mişcare, în gestică, în trinsâ ca spaţiu, aflăm chi­ iezi care se zbenguie In iar­ semnul căreia capătă contur
nat, termoîicare, electrice). Cu ţa persistenţei unor deficienţe riguroasă a muncii pentru ca gure în continuare condiţii cît depânarea gîndurilor. puri de oameni extrem de ba grasă de sfîrşit de vară şi oamenii şi faptele într-o
această variantă n-a fost de a­ de ordin tehnic şi organizato- lucrarea să fie terminată in­ mai bune de cazare şi alimen­ Dincolo de aşteptare stăru­ diverse, iar în .Fîntîna*, în­ început tle toamnă E o tri­ chibzuită înlănţuire, povara
cord însă Sfatul popular re­ rio pe lîngă care se trece cu tr-un timp cît mai scurt. Con­ taţie. Un aport însemnat în ie moartea despre care ei nu treaga atmosferă este domi­ mitere ce nu se găseşte în sau sărăcia de idei cu care
gional, invocînd probleme de destulă uşurinţă sub diverse secinţa ? Colectorul cu pricina rezolvarea ultimei probleme vorbesc. Parcă s-au înţeles nată de figura ţăranului sim­ tainiţa vizionarului de rîml sînt încărcaţi eroii, rezistenţa
sistematizare, deşi documenta­ pretexte continuă să provoace stagnări, revine Organizaţiei comerciale să nu facă loc deznădejdii, s-o plu şi sănătos care nu vrea şi care sugerează înţelesul sau moliciunea acestora, cre­
ţia a fost întocmită de către O bună parte din neajunsu­ care aduc cu sine rămîneri in raionale Alba şi conducerilor extirpeze din gîndurile lor. s ă recunoască învinuirea de cumplit al situaţiei ionează tablouri veridice a
forul de proiectare nl acestuia, rile ce se manifestă adeseori urmă. unităţilor de desfacere, care In celula condamnaţilor la a fi tăiat firele telefonice ale Atit ca ţesătură de Idei cît căror substanţă este neîndo­
care a indicat amplasamentul aici sînt generate dc neacorda- Fiind nevoiţi sâ facem un pînâ în prezent au contribuit moarte, unde se află trei oa­ comandamentului german, ci şi ca profunzime, „Roata" se ios cunoaşterea
ca rezolvînd optim atît proble­ rea unei asistenţe tehnice co­ cumul al deficienţelor în mă­ în prea mică măsură la satis­ meni de condiţie diferită (un nişte rădăcini de copac. La pare a fi nuvela cea mai Zidirea fiecărei nuvele în
mele de sistematizare cît şi de respunzătoare din partea maiş­ sură să explice râmînerea în facerea nevoilor muncitorilor miner bâtrîn, un tînăr mun­ întrebările sîcîitoare ale an­ densă din întregul volum. parte are ccvn foarte perso­
economicitate Datorită neayi- _ trilor. La mina Haneş, activi­ urmă. trebuie să amintim că din Almaş. Haneş şi Zlatna cilor şl un profesor) viaţa chetatorului,. pentru ce a să­ Hans Rlkmnn. ceasornicarul nal r un ritm nou pe care aş
zării vom fi nevoiţi a schimba tatea abatajelor nu esic su- modul defectuos de eşalonare Prin aplicarea măsurilor de nu pîlpîie ci arde cu intensi­ pat tocmai acolo, el dă Inva­ robot, soldat clocii a) Relchu- îndră/.ni sâ-l nsemuj cu nişte
amplasamentul, rid icind-costul-• prSvegheatâ şi dirijată cores­ a concediilor de odihnă, lipsa mai sus şi a altora care se tate pînâ la sfîrşire. Nici dru­ riabilul răspuns ; „Ca să am l.ui are o singură busolă „in lovituri de ciocan de aceeaşi
lucrării cu circa un milion lei. punzător, fapt ce a condus de mecanizării unor abataje la ivesc pe parcurs se vor crea mul spre locul execuţiei nu apă". apropierea lui : profesorul de intensitate şi la distanţă ega­
Avînd în vedere că in anii cele mai multe ori la scăde­ mina Haneş, slaba întreţinere toate premisele pentru ca acti­ reuşeşte să schimbe această Răspunsurile lui sînt tăioa­ filozofie Ernest Loy care a lă între ele, dar care reuşesc
următori se vor asigura noi şi rea calităţii minereului extras a galeriilor (cu efecte din cele vitatea de producţie şi econo­ atmosferă întronată odată se, neabătute la fiecare În­ îmbrăcat şi el uniforma ce­ so nu fie monotone ci plă­
importante investiţii pentru şi depăşirea deschiderilor ad­ mai vizibile asupra transpor­ mică să fie îmbunătăţită pentru totdeauna El este pig­ trebare : nuşie şi s-a lăsat „imbrîncit cute prin acurateţea gîndirii.
întreprinderile agricole de stat mise ale abatajelor. La filonul tului pe galerii si puţuri), au mentat cu gînduri şi gesturi — Tăind cablul telefonic ? pc drumurile Europei*. Meca­ a exprimării concise şl plas­
este necesar ca în fiecare uni­ principal de la Haneş, de pil­ afectat direct ritmicitatea pro­ lng. N. ZAVOIANU de mare echilibru. Soţia pro­ — Musai. Să fac fîntinâ. nismul „roatei" a măcinat tice.
tate să se organizeze producţia dă, in două abataje s-a Avan­ ducţiei. Cine urmăreşte dina­ activist al Comitetului fesorului Nicoarâ, condamna­ — Sabotaj ! personalitatea profesorului în
şi munca după criterii ştiinţi­ sat prea mult, fără să se exe­ mica realizărilor, se convinge regional de partid tă şi ea la moarte, răspunde — Nu, fîntînâ haină de caporal Dar chinul PETRU TÎKAU
fice, să se asigure indici înalţi cute concomitent şi lucrările de disproporţiile existente în­
de folosire a bazei lor tehnico- tre decadele unei luni.
materiale, să se obţină o efici­ de rambleere. Râmînînd ne­ Venirea lunii octombrie a
enţă economică maximă. Con­ consolidate, abatajele au intrat marcat o înviorare în activi­
tinuarea acţiunii de concentra­ in presiune, reclamind ulterior tatea de ansamblu a exploa­ Esenţialul e$£e folosirea
re a producţiei in unităţi spe­ un volum de muncă prea ma­ tării : decadă de decadă rea­
cializate. sporirea eforturilor re. Evident, starea de fapte lizările se situează peste nive­
pentru creşterea producţiei la creată a grevat, şi grevează in lul planificat. Discuţiile purta­
hectar şi pe cap de animal, continuare, nsupia productivi­ te cu tovarăşii de aici ne-au foBBţelm* proprii
pentru creşterea productivită­ tăţii muncii echipelor de mi­ permis să concluzionăm că
ţii muncii şi reducerea preţu­ neri, contribuind nemijlocit la succesele care se obţin sînt re­
lui de cost, sînt rezerve de nerealizarea planului extrac­ Minerii din brigada pe care în fiecare sâptâmînâ sau Jună mea şi experienţa fiecărui mi­
creştere a rentabilităţii fiecărei ţiei de minereu zultatul unor acţiuni tehnice o conduc şi-au depăşit sarci­ în diverse brigăzi, cum se mai ner. In schimburile in care se
şi organizatorice de actuali­
unităţi întreprinderile agrico­ Secţia Almaş întîmpinâ mari tate, bine gîndile şi de eficien­ nile de plan cu mai bine de înlimplâ Fluctuaţia muncito­ execută tăierea şi evacuarea
le de stat vor putea deveni ast­ greutăţi in realizarea sarcinilor 4.000 tone cărbune. Acest suc­ rilor în cadrul brigăzi Idr cre­ cărbunelui sint repartizaţi mai
fel centre puternice ale pro­ de plan, nu atit datorită lipsei ţă ridicată. ces se daloreşte în principal, ează o serie de greutăţi in or­ mulţi muncitori, decît In cele
ducţiei agricole, unităţi agro­ liniei de front, cît mal nlcs de­ Faptul în sine ne îndreptă­ aplicării unor măsuri menite ganizare. Un miner, chiar da­ caro execută răpirea şi susţi­
industriale avansate, vor con­ ficienţelor ce persistă la eva­ ţeşte să credem că trimestrul să ducă la o mai bună folosire că are vechime în cîmpul nerea abatajului.
stitui un exemplu de organiza­ cuarea minereului. Ele sînt IV va aduce realizări bune şi a forţei de muncă. muncii, transferat proaspăt la Permanentizarea muncitori­
re ştiinţifică a producţiei şi a provocate de suitorul colector recuperarea integrală a râmî- De mal mulţi ani, cu foarte o nouă brigadă, nu poate lu­ lor şi repartizarea lor chibzui­
muncii pentru întreaga agri­ principal, care a fost execu­ ncrilor in urmă. Pentru Aceas­ mici excepţii, efectivul brigă­ cra imediat cu randament tă pe schimburi a fost com­
cultură socialistă. tat greşit încă din faza ini­ ta însă, vor trebui luate in zii noastre este acelaşi. Pînâ maxim, trebuie sâ se obişnu­ pletată cu respectarea strictă
Inginerii, tehnicienii, toţi ţială (secţiunea s-a strangulat continuare o sene de măsuri, in ianuarie 1965, cu această iască cu noii ortaci de muncă a instrucţiunilor de lucru şl
lucrătorii din unităţile agricole la gura dc descărcare). Deşi a- printre care amintim : meca­ brigadă am lucrat într-un a- şi cu nou] abataj. întronarea unei discipline se­
de stat, sub îndrumarea orga­ ceastâ greşeală de execuţie se nizarea cu screpere a unor a­ balaj frontal la Exploatarea Importantă este insă şi repar­ vere. Cele 8 ore ale zilei de
nizaţiilor de partid, vor depu­ cunoaşte de multă vreme, lo­ bataje de la mina Haneş (aco­ minieră Lupeni, iar de atunci, tizarea judicioasă a minerilor muncă se folosesc din plin, iar
ne eforturi sporite pentru ri­ tuşi conducerea secţiei şi a ex­ lo unde condiţiile de zâca- cu toţii sintem aici, la Dîlja pe schimburi. Unii şefi de absenţele nemotivate au dis­
dicarea pe o treaptă superioară ploatării a preferat să între­ niînt permit acest lucru), asi­ Fiecare ne cunoaştem forţele, brigăzi ii repartizează în mod părut cu desâvîrşire. Toate
a producţiei, pentru a face ca prindă acţiuni de provizorat gurarea asistentei tehnice co­ capacitatea de muncă şi de or­ acestea ne ajută sâ depăşim
fiecare fermă şi întreprindere pentru „dezgâţarea" suitorului respunzătoare pe schimburi, ganizare, am învăţat să învin­ egal. Consider că e greşit. De ritmic planul şi sâ ocupăm lo­
agricolă de stat să devină uni­ întocmirea unor programe lu­ gem greutăţile. Aşa ne am dat ce? Operaţiile ce se execulâ curi fruntaşe în întrecerea so­
tate cu un grad cît mai ridicat (metode s-au găsit multiple şi nare concrete pe secţii, sectoa­ seama că pentru obţinerea u­ în fiecare din cele 3 schim­ cialistă. Brigada condusă de Ioan Rarica, sectorul IF al E M. Lo-
de rentabilitate. originale, care nu întotdeauna re şi echipe şi respectarea cu nor rezultate bune este neapă­ buri nu sînt aceleaşi, diferă. nea 11, evidenţiat în întrecerea socialistă pe 9 luni, a ob­
rat necesar ca muncitorii să De aceea. Ia repartizarea oa­ IOAN BARTOŞ ţinut rezultate bune şi pe primele două decade ale lunii oc­
tombrie, depăşind planul cu 243 tone cărbune.
fie permanentizaţi în cadrul menilor noi ţinem seama do miner, şof de brigadă In fotografie: achimbul condus de Grigorc Uorinariiic
brigăzilor, sâ nu fie trecuţi volumul lucrărilor, de vechi­ la E.M. Dilja înainte de n cobori in mină.

Imposibil de rezolvat. Consilii­ balanţa furajeră este deficita­
Efectivele pot şi trebuie le de conducere şl specialiştii ră la aproape toate sortimente­
au privit însă cu prea multă u-
le Cu toate acestea nici acum
şurinţâ sarcina de a întreprin­
nu au fost luate măsuri pentru
de acţiuni organizate care sâ înlăturarea pierderilor la fî-
asigure condiţii cît mai bune nuri, existînd pe cîmp peste
să fie realizate integrai de hrânire şi îngrijire a ani­ 5 000 tone furaje. Paralel cu
malelor Nu rare au (ost şi sînt
transportarea grabnică a fi­
cazurile cînd activitatea me­
dicilor veterinari şi a specialiş­ broaselor la ferme, se impune
sâ fie strînşi toţi cocenii
din
Constituind o preocupare de re menţinerea în efectiv a pro- enţat negativ realizarea efecti­ tilor de la consiliile agricole re­ cîmp în vederea substituirii
bază a lucrătorilor din agricul­ duşilor obţinuţi prin fâtârile velor planificate de animale gional şi raionale se rezumă lipsei la alte sortimente.
tura regiunii noastre, creşte­ din primăvară (depâşindu-se este şi menţinerea unui pro­ doar la simple vizite prin fer­ Alte probleme ce nu trebuie
rea animalelor reprezin­ planul de livrare la miei), iar cent ridicat de mortalităţi. Ca­ me, lâsînd ca procesul de pro­ scăpate din vedere de condu­
tă una din sursele prin­ pe de altă parte doar o sumă renţele în alimentaţie, îngriji­ ducţie să se desfăşoare la în- cerile unităţilor cooperatiste
cipale de realizare a veni­ mică din creditele acordate rea necorespunzâtoare şl slaba tîmplare, după voia îngrijitori­ sînt cele referitoare Ia termi­
turilor băneşti pentru unităţi­ pentru cumpărări de animale lor sau a brigadierilor. In tim­ narea construcţiei şi reparaţii­
le cooperatiste Este o necesita­ s-a utilizat în aeesl scop. Dor, asistenţă zooveterinarâ au de­ pul campaniilor agricole aten­ lor la adăposturi, punerea la
te firească deci ca în acest sec­ nu mai puţin adevărat este că punct a sistemelor de alimen­
tor activitatea să se organizeze şi tovarăşii din permanenţa tare cu apă De asemenea, or­
în mod ştiinţific, astfel îneît consiliului agricol raional au ganizaţiilor de partid le revine
nici un Indicator de plan sâ nu scăpat din vedere că preocupa­ Cum se îndeplineşte planul sarcina de a sprijini consiliile
râmînâ neîndeplinlt. Ce arată rea pentru îndeplinirea indica­ de conducere ale cooperati­
însă bilanţul încheiat pe trei torilor de plan reprezintă prin­ velor în organizarea mai Judî-
trimestre şi în ce direcţie vor cipala lor sarcină în sectorul zootehnic (I) otoasâ a muncii în ferme, re-
trebui orientate eforturile Necorespunzâtoare este şi si­ partizînd sâ lucreze în acest
pentru a înlătura deficienţele tuaţia efectivului matcă. La sector pe cei mai harnici şi
existente 7 vaci şi juninci cooperativele a- pricepuţi cooperatori. In rezol­
varea unor astfel de probleme,
. • •> '• Faţă de condiţiile şl posibi­ grjcole au o nerealIzare de 538 terminat un procent ridicat de ţia tuturor factorilor se în­ mai ales în cadrul cooperati­
lităţile de care dispun unităţi­ capete faţă de planul anual pierderi. In unităţile coopera­ dreaptă spre executarea lucră­ velor agricole din Bâcâlnţi,
le cooperatiste, situaţia realiză­ Este un fenomen greu de ex­ tiste din raionul Haţeg s-au în­ rilor în cîmp, neglijîndu-se a­ Aurel Vlaicu, Leşnic şi Râcâş-
rii efectivelor de animale pla­ plicat dacă avem in vedere că registrat mortalităţi de 5,81 la proape complet preocuparea tie se face simţită nevoia unul
nificate nu poate fi considerată la începutul anului peste 5.900 sută la bovine. 12,9 la sută la pentru rezolvarea problemelor ajutor mai substanţial şi din
de loc satisfăcătoare. Cu excep­ juninci se aflau cel puţin în lu­ porcine şi 11.8 la sută la ovi­ de care depinde soarta produc­ partea uniunilor cooperatiste.
ţia porcinelor, la toate celelal­ na a treia de gestaţie, dar din­ ne. Procentele sînt asemănă­ ţiei animale. De abia cînd ani­ Există posibilitate deplină
te specii se constată diferenţe tre ele au fătat abia 3.509. toare şi în raionul Ula, iar la malele intră în stabulaţie se pentru ca pînâ la încheierea a­
însemnate în minus faţă de Superficialitatea de care au Sebeş şi Alba mortalitâţile re- fac analize şi se constată că o nului să fie înlăturate multe
plan. Sub acest aspect, cele dat dovadă medicii veterinar* ore2intâ peste 27 la sută din serie de indicatori râmîn neîn- neajunsuri care grevează asu­
mai marj neajunsuri se întîl- şi inginerii din unităţi in ur­ efectivul de păsări rulat, Din­ depliniţî De multe ori atunci pra realizării producţiei şi ve­
nesc în raionul Haţeg unde nu­ mărirea trecerii animalelor la tre unităţile cu pierderi mai este prea tîrziu pentru a se niturilor planificate din zoo­
mărul ovinelor este mai mic categorii superioare se oglin­ însemnate amintim cooperati­ maj putea lua măsuri eficiente tehnie. De aceea se aşteaptă ca
decît cel prevăzut cu peste deşte şi în trecerea la juninci a vele agricole din Cricâu, Cis- pentru înlăturarea deficienţe­ efortul specialiştilor şl al coo­
3.100 capete. Cum s-a ajuns a- numai 45 la sută din numărul tei, Râduleşti. Livadea, Sălaşul peratorilor sâ se materializeze
Icl ? Pe de o parte conducerile de viţele care erau gestante în Superior, Ruşi, Vata, Ţebea lor, care astfel se perpetuează în creşterea productivităţii ani­
De la asamblare, scaunele fabricate la I.K.I.L — OrAştie se IransporlA in prezent me­ cooperativelor agricole nu au urmă cu 9 luni Reducerea sau chiar evitarea an de an malelor. în realizarea integrală
canizat, la secţia vopsitorie. Prin aceasta, productivitatea muncii a sporit simţitor. urmărit cu întreaga răspunde­ Una din cauzele ce a influ­ mortalitâţilor nu era o problemă Calculele scot în evidenţă că a efectivelor prevăzute.