Page 60 - Drumul_socialismului_1967_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Simbtită 16 noiembrie 1967

PERFECŢIONAREA 0 RGANIZÂRII $l

Dezbaterea documentelor

Plenarei C.C. al P.C.R. din

5-6 octombrie 1967
CONDUCERII ACTIVITĂŢII ECONOMICE

Produsele Fabricii chimice
metrice cu asemenea mijloace din Orâştie sînt astăzi cunos­ sâvîrşire a construcţiei socia­ re şi organizare a întreprin­ Se înţelege câ în acest eaz nn-
maî despre operativitate
nu
derilor trebuie sâ se aibă
In
liste.
este de B ori mal mare decît
Drum deschis spre o cu tractorul sau cu funicula- cute în intrengo ţară. Fabrica­ a arătat inginerul Ghcorghe vedere dotarea serviciilor func­ mai poate fi vorba. Mă întreb
— Proiectul de Directive —
de ce o fi necesar ca şi pentru
ţionale cil maşini moderne de
rul Wissen şi aproape dublu
te în milioane de exemplare,
decît prin utilizarea parcului biuiurile de larg consum, pie­ Vaier, directorul fabricii — calcul şi evidenţă contabilă, produsele destinate fondului
propriu. Mai poate fi cotată sele de schimb şi ambalajele este un strălucit model de sin­ clibcrînd prin aceasta un nu­ pieţii să-şi dea avizul trei or­
raţională o asemenea gîndi- din masă plastică ce poartă teză a sarcinilor actuale şi de măr însemnat dc cadre tehni- gane centrale ? Preţul unor
produse de serie mică, cum
adus
inscripţia „F.C.O.“, au
re ? Nu încape îndoială că, ju­ celor care le produc, reale sa­ perspectivă ale activităţii eco­ co-inginereşti şi economişti sînt piesele de schimb, se a­
din funcţii birocratice, admi­
decată de mai multe capete,
nomice. Din propria experien­
mai bună gospodărire urmările ei puteau fi evitate. tisfacţii, Chlmlştii au primit cu ţă ne-am dat seama câ se sim­ nistrative, ele puţind fi îndru­ probă în prealabil de către be­
neficiar şi furnizor. In aceste
mate spre sectoarele de con­
ţea de mull nevoia adoptării
modestie bunele opreclerl.
Un exemplu asemănător ne
oferă şl I.O.I.L, Hunedoara. Dorinţa lor de afirmare, de unor măsuri care sâ pună de cepţie şi cercetare ştiinţifică condiţii nu văd raţiunea „a-
probârii" lui la nivel mai înalt.
a producţiei.
La această întreprindere a continuă aulodepăşire s-a ma­ acord metodele şi formele de Aceasta ar scurta foarte mult
cresaut simţitor ponderea pro­ nifestat cu deosebltA pregnan­ conducere, planificare şi orga­ In proiectul de Directive se termenul de predare a pro­
ducţiei de fîşli prefobrlcate ţă şl în adunarea activului de nizare cu cerinţele reole ale vie­ vorbeşte de unele anomalii duselor şi ar însănătoşi muH
pentru şantierele de construc­ partid consacrată dezbaterii ţii noastre economice. Apreciez existente in sistemul de apro­ situaţia economieo-financiară,
a fondurilor între­ ţii, care sînt nerentabile, în documentelor Plenarei C.C. al in mod deosebit prevederile dacă anumite materiale dc in sensul câ specialiştii se pot
vizionare. Referitor la aceas­
ta, mă gîndesc că n-ar fi râu
referitoare la noun structură
detrimentul bolţarllor dc mi­
P.C.R. din 5—6 octombrie a.c„
ocupa concret de eliminarea
organizatorică a întreprinde­
cu privire )a perfecţionarea
nă, rentabili, şl mult solicitaţi
unor cheltuieli
neproductive
de către C.C.V.J. şi I, M. Hu­ conducerii şl planificării eco­ rilor si apropierii conducerii mică importanţă, ce pot fi u­ sporind prin aceasta eficienţa
nedoara. Cum s-a conceput nomiei naţionale. Exprimîn- de problemele producţiei. Sini şor procurate pe plan local, economică a fabricii.
rentabilizarea acestei unităţi ? du-şl deplina lor adeziune la convins că prin aceasta sc va să nu mai fie dirijate pe plan
temei au fost cumpărate ? Fără Este greu de priceput. Nu s-au amplul program de dezvoltare puno capăt „exportului'1 dc ca­ central, Intrucft complică şi Un alt neajuns în sistemul
îndoială că o gîndlre colecti­
prindem vă, consultarea mal multor luat nici măsuri de creştere a multilaterală şl complexă a de preţuri este că costul unui
produs se face prin corelarea
producţiei de bolţari, care a-
ţârii, chimiştii mi apreciat câ
specialişti şl cadre care cu­
cu alte produse. Aceasta
nu
toate prevederile cuprinse în
nosc specificul muncii şl ten­ duo beneficii, dar nici pentru proiect exprimă politica justă, stimulează deloc fabricile dc
rentabilizarea fîşiilor. Fflrâ a
dinţele noi de perfecţionare a mal adăuga cheltuielile ce re­ realist ştiinţifică a partidului mase plastice în diversificarea
agregatelor, ar fi evitat o ase­ şi lărgirea gamei de articole
In proiectul de Directive ale dei drumului critic pe şantie­ menea anomalie. zultă pe ansamblul economiei, şi statului nostru şi că solu­ menite sâ înlocuiască produse­
C.C. al P.C.R. din 5-6 octom­ rele I.C.S.H., despre stabilirea dat fiind faptul că unităţile ţiile preconizate răspund cel INUTILITATEA le din metal, sticlă sau lemn.
brie se arată că orlcît de ca­ metodelor şi graficelor de exe­ Rezultatele nesatîsfâcâtoare miniere din cadrul C.C.V.J, şl mal bine stadiului actual de In acest sens aş formula şi u­
pabil ar fi un conducător, el cuţie la obiectivele importan­ se mai datoreso şl faptului că f. M. Hunedoara aduc bolţn- dezvoltore şi cerinţelor de per­ nele propuneri : stabilirea pre­
poate rezolva în mod Just pro­ te, felul in care se concep şi mina Teliuc est nu-şl reali­ rii tocmai de la Bala Mare. spectivă ale economiei. ţurilor să se facă pe baza chel­
blemele din sfera sa de acti­ elaborează soluţiile pentru o- zează sarcinile de plan. Şl, Fireşte, despre asemenea as­ La odunareo activului de tuielilor sociale ale producţiei,
vitate numai în măsura în ca­ tacarea unor noi corpuri de asta pentru că recepţia el nu pecte s-ar putea spune încă partid a participat tovarăşul UNOR SCRIPTE
re se bizule pe experienţa co­ minereu la I. M Hunedoara s-a făcut pe baza unul acord multe La C. S, Hunedoara au Ion Slrbu, membru al birou­ avindu-sc în vedere costurile
lectivului cu care lucrează. A­ ş.a.m.d Eficienţa unui aseme­ colectiv, iar ulterior n-au fost fost achiziţionate utilaje în va­ lui Comitetului regional Hu­ reale de fabricaţie ; introduce­
cest adevăr este confirmat de nea stil de muncă se concre­ canalizate toate eforturile spre loare de zeci de milioane şl nedoara al P.C.R., care a vor­ rea unui mecanism mai elastic
aplicarea celor mai eficiente
însăşi viaţa de zi cu zi din fie­ tizează în producţii şj produc­ măsuri tehnice şi organizatori­ nu sînt puse în funcţiune, la bit despre însemnfllateo deo­ de stabilire a preţurilor.
care întreprindere. Din unită­ tivităţi înalte. în sute de mii U. V. Călan de asemenea Ex­
ţile de pe raza oraşului regio­ de Iei economisiţi. ce pentru scoaterea ei din im­ perienţa dobîndită în fiecare sebită a proiectului de Direc­ Tovarăşul Stelian Braicn, şe­
nal Hunedoara se pot da nu­ Dar necesitatea şl imperio- pas La cariera de calcar din întreprindere dovedeşte cu tive, subliniind câ aplicarea ful serviciului organizarea
Băniţa s-au cheltuit sume Im­
meroase exemple în care con­ zitatea. aş spune, o promovării portante pentru mecanizare şi prisosinţă că atunci cind se complexului de măsuri preco­ Şl munoil, a arătat că existenţa
ducerile tehnico-administrati- principiului şi muncii colecti­ creşterea capacităţii de pro­ iau hotârîri de către o singu­ nizate asigură valorificarea po­ a 9 indicatoare tarifare de sala­
ve, folosind priceperea şi ex­ ve o dovedesc cu tot atita ră persoană, fără consul tarea
perienţa specialiştilor, a mun­ pregnanţă aspectele negative, ducţie în ansamblu. Iar acum unui colectiv larg de specia­ tenţialului material şl uman rizare a creat o fluctuaţie marc
nu sint beneficiari care să a­
citorilor' cu un stagiu înde­ numeroasele cazuri de irosire copere cu contracte tot cît lişti din întreprindere şi din­ al ţârii, creează condiţii favo­ FORMULARE dc salariaţi în fabrică. Iii fieca­
lungat în producţie, au reuşit de forţe şi gospodărire nera- s-ar putea produce. Sînt şl e- afară, a unor oameni care cu­ rabile manifestării spiritului re zi din ocest an un om n ple­
să rezolve o seamă de proble­ ţionalâ a fondurilor întreprin­ creator al poporului nostru, cat sau a venit in fabrică.
me deosebit de importante. La derii Este suficient pentru asta cestea aspecte ale unei gîn- nosc unitotea şl procesul de dinamîzînd activitatea econo­ E) a propus ca noile indica­
dlri necorespunzâtoare,
fără
C. S. Hunedoara, de pildă, a­ să ne oprim numai asupra cî- perspectivă. Dnr ceea ce este producţie, rezultatele nu pot mică. ridicînd în viitorii ani
plicarea cu succes a noii teh­ torva unităţi care în acest an mai rău, câ s-au consumat fon­ fi cele scontate. Confirmă câ România pe noi culmi ale pro­ toare tarifare să cuprindă mai
nologii de elaborare a oţelu­ au înregistrat cheltuieli mari aplicarea principiului muncii gresului şi bunăstării celor ce dre tehnice şi specialişti spre încarcă jnutil volumul de multe meserii înrudite * pro­
lui în cuptoarele Martin cu rle producţie şi care încă fo­ duri şi se cheltuiesc în conti­ şl conducerii colective, înso­ muncesc. organele centrale, unde pier­ muncă al organelor centrale. movarea cadrelor Ia nivelul în­
nuare, cu o eficienţă scăzută.
ajutorul oxigenului, a necesi­ losesc dotaţii dc la stat. Una Fn cuvîntul lor, participan­ deau contactul cu producţia, Este binevenită şi prevede­ treprinderii să fie lăsată ta la­
tat o muncă laborioasă, un dintre ele este tocmai între­ La I. F. Hunedoara, sînt ţit de o îndrumare minuţioa­ ţii la dezbateri au făcut nu­ încărcînd în mod inutil sche­ rea cu privire la întărirea ro­
complex întreg de măsuri teh­ prinderea minieră Hunedoara, mari cheltuielile pentru trans­ să şi competentă din partea meroase referiri la Qocumente- ma administrativă. Vor dispa­ lului maistrului în producţie, titudinea acesteia, toate nor­
nice şi organizatorice care au o unitate mare, cu multe ca­ portul masei lemnoase. Con­ organizaţiilor de partid, a de­ le celui de al IX-lea Congres re, fără îndoială, anumite ve­ înfăptuirea el îl scuteşte pe mele in scctorid de mase plas­
fost rodul gîndirii unui colec­ dre tehnico-lnginereşti şi un ducerile unor sectoare (fireşte, venit o necesitate obiectivă în al P.C.R., arâtînd preocuparea rigi intermediare ce se Inter­ speclollst şi Inginer de „cor­ tice să aibă caracter republi­
tiv larg de specialişti şi oţe- număr mare de muncitori cu cu îngăduinţa conducerii în­ permanentă, grifa şl atenţia pun între conducerile între­ voada" administrativă, valori- can.
lari, cu o bogată pregătire pro­ experienţă. Unul din factorii treprinderii) s-au orientat spre toate ramurile de activitate şi pe care partidul şl statul le ficînd le un nivel mal înalt
fesională, al îndrumării com­ care trenează situaţia econo- extinderea utilizării mijloace­ în toate compartimentele pro­ acordă dezvoltării chimici. prinderilor şi organele centra­ priceperea şl Inteligenta cadre­ In cadrul dezbaterilor au
petente şi minuţioase din par­ mico-financlară il constituie ducţiei materiale. In actualul cincinal, pcnlru le. In decursul anilor la noi lor noastre tehnice, Ml-aş per­ mai luat cuvîntul tovarăşii ine.
tea organizaţiei de partid. A­ stocurile supranonrtative de lor hipo particulare în detri­ dezvoltarea chimici au fost n- în fabrică s-au creat tot felul mite ca în acest sen* să fac n Ioachîm Moraru, maistrul IMi-
celaşi lucru se poate spune piese pentru utilaje ce nu pot mentul parcului propriu şl al Ing. DUMITRU BUCUR locate investiţii fn valoare de de posturi neproductive fArâ propunere. In codrul centralei hai Popa, ing Eugen Oancea,
despre introducerea şi folosi­ fi folosite. Ce gîndlre o fi stat mecanizării. Aceasta, în timp secretar al Comitetului 3! miliarde Ici. Aceasta în­ ca Sn realitate să sc simtă ne­ industriale, unde vor fi numni care şi-au exprimat, de ase­
rea cu bune rezultate a meto- la aprovizionarea lor? Pe ce ce transportul unei tone kilo­ orăşenesc Hunedoara nl P.C.R. seamnă că în 1970, din cele voia lor. Paralelismele şi su­ întreprinderi ju profil similar menea, adeziunea lor la pre­
10 regiuni ale ţârii, U vor de­ prapunerile in preluarea şi in­ şi din ramuri conexe, să oxis-
veni puternice centre chimice. terpretarea informaţiei telini- tc şi o întreprindere profilată vederile proiectului de Direc­
De o porte dfn aceste fonduri co-economlce ne afectează in pe confecţionarea pieselor de tive.
M tlM ljL unde în prezent se execută 5—G exemplare. Pentru eviden­ rezervă. ticipanţii la dezbatere au tri­
schimb şl subansumblelor de
L SE LA PRODL
In încheierea adunării par­
beneficiază şl F C. Orâştie
mod direct. Numeroase situa­
ţii statistice sint întocmite în
importante lucrări de extin­
Ocupîndu-se de diferite as­
mis o telegramă Comitetului
dere, concentrare şl moderni­
zare a producţiei. Tn cadrul şe­ ţa şi controlul producţiei, com­ pecte ale muncii de planifica­ Central al P.C.R., tovarăşului
re. economistul Petru Dumitru,
pletăm peste 600 de formu­
dinţei cu activul de partid s-a lare. şeful serviciului pion, a orătat Nicolae Ceauşescu. in care, în
CÂTOR LA BENEFICIAR arătat că recentele măsuri se dezlunea — a spus în cuvîntul câ centralizarea excesivă a exprimă încrederea deplină şi
numele întregului «rolectiv îşi
— îmi exprim pe deplin a-
stabilirea
avut urmări şl în
înscriu pe linia prevederilor
său
ing. tancu Ion. inginerul
Congresului al IX-lea şl sînt
preţului unul singur produs sc
surile preconizate de documen­
o expresie grăitoare a modu­ şef al fabricii, faţă de docu­ preţurilor. Pentru stabilirea totala lor adeziune faţă de mă­
mentele recentei plenare. So­
completează II formulare, cu
tele Plenarei C.C. al P.C.R. din
lui realist de abordore a pro­
cotesc câ la aplicarea noilor
ESTE PREA LUNG blemelor în noua etapă de de^ forme şi metode de planifica­ 25 coloane şi 130 de rinduri. octombrie a.c.
Deşi întreprinderea noastră te lucrări cum ar fi construc­ ajuns în situaţia ca, după da­ ne şi nouă timpul, stringenţa e-
se află abia în faza de realizare, ţia conductei de gaz metan rea în funcţiune, uzina să nu-si liminârii lui din activita­
Prolectul de Directive ale aească şl sâ îngroaşe stocu­ provizionare, oş mai adăuga verse chipuri şi moduri. cînd lucrările de construcţii se Simeria-Mintia, ansamblul de poală realiza indicatorii pro­ tea economică apare ca o
Plenarei C.C. al P.C.R. din rile supranormative. Aseme­ volumul mare dc muncă, cal­ desfăşoară din plin, am dobîn- 420 apartamente semifinisate iectaţi. Fireşte, acum pericolul imperiozitate Iar prevede­
5—6 octombrie, subliniază fap­ nea stocuri avem la acid sul­ culele cc trebuie făcute pentru Rigiditatea acestui sistem se dit o experienţă care ne în­ şl altele, in plan nl s-au sta­ este evitat, dar el putea sâ aibă rile proiectului dc Directive
tul că în actualul stadiu de furic, săpun naftonic, bitum justificarea fiecărei poziţii din manifestă şi in desfacerea pro­ dreptăţeşte să afirmăm cu 4nl- bilit, de către forul tutelar, va­ loc dau acestei probleme cea mai
dezvoltare a economiei naţio­ de petrol (cînd toate unităţile plan. Aceste justificări nu sc duselor. Repartiţiile emise nu ma deschisă câ documentele lori cu mult mai mici. Pentru Greutăţi mari se înlîmpînăşi bună rezolvare. înfiinţarea
nale, verigile intermediare au constructoare solicită materia­ bazează pe realitate, pentru sint întotdeauna în concordan­ Plenarei C.C. al P.C.R. din 5-6 reglementarea acestei situaţii în domeniul aprovizionării. celor trei verigi principale în
devenit o frînâ în colea uti­ lul), sodă caustică şi alte ma­ câ încearcă să demonstreze ţă cu cerinţele beneficiarilor, octombrie vor sta la baza unui au fost necesare pe parcurs o Pentru procurarea unor ma­ conducerea economiei, în care
nou pas uriaş pe drumul pro­
întreprinderea, funcţionînd în
lizării depline a capacităţilor teriale ce le-am procurat „des- necesitatea unor anumite can­ iar în foarte multe cazuri 6e gresului economic al ţârii, M-aş sumedenie de formalităţi şi in­ teriale sau echipamente, sînt cadrul centralei ca unitele cu
de producţie, a creşterii efi­ curcîndu-ne" deoarece produc­ tităţi care — se ştie dc la bun revine asupra lor. Legătura necesare de fiecare dată de­ gestiune economică proprie,
directă dintre noi şi benefi­
cienţei economice In această ţia a impus urgenţă, dar prin început — nu vor fi aprobate. ciari este inutilă pentru că nu referi îndeosebi la proiectul de tervenţii, prin care s-a con­ mersuri In minister, o seamă avînd răspunderi şi posibilităţi
direcţie, activitatea comercia­ repartiţie ne-au sosit cu ma­ Or, dacă materialul nu e de­ putem depăşi limitele reparti­ largi de a acţiona in elaborarea
lă a Combinatului carbonifer re întirziere. ficitar, îl primim, iar dacă nu planurilor anuale şi de per­
Valea Jiului oferă numeroase Tot pe drumul pe care-) se găseşte în cantităţile soli­ ţiilor, chiar dacă avem posi­ spectivă, stabilirea şi aplicarea
exemple Pentru ca un mate­ parcurge planul de aprovizio­ citate, ni se trimite după apre­ bilitatea să rezolvăm avanta­ măsurilor pentru executarea
rial să ajungă Ja exploatare — nare pentru ovizare, el se „sub­ cieri, aş spune arbitrare, pen­ jos pcnlru ambele părţi cere­ ritmică şi integrală a sarcinilor
rile beneficiarului. Două exem­
unitatea care l-a solicitat pen­ ţiază" in cantităţi, fără măcar tru câ nu sîntem consultaţi şi ple mi se par deosebit de în lă tu r a r e a c e n ir a u s m u - planificate, pentru organizarea
tru necesităţile producţiei — nu ni , se dau soluţii de înlo­ revelatoare. Centrala termo­ raţională a producţiei şi a
documentaţia trebuie să trea­ să fim întrebaţi. Din nou ca­ cuire. Întreprinderea şi nu a­ electrică Paroşeni a primî't re­ muncii, folosirea completă a
că prin patru filiere şi anu­ zul şuruburilor mecanice şi al ceste verigi intermediare răs­ partiţie pentru cărbune spălat capacităţilor de producţie, per­
mandă. ne-a solicitat cărbu­ LUI EXCESIV CREEAZÂ TEREN
me : pe la combinat (care face ţesăturii de alamă pentru pre­ punde material atît pentru de la 0 la 10 mm. dar prin co­ fecţionarea proceselor tehnolo­
aprovizionarea), Direcţia gene­ paraţii. Calculele au arătat că aprovizionare, consum, cit şi gice, gospodărirea mijloacelor
rală cărbune din Ministerul pentru executarea corectă a pentru stocurile supranorma- ne brut. acesta comportîndu-se materiale şi băneşti, va duce
Minelor, care înaintează cere­ mai bine în procesul de arde­ fără îndoială la mobilizarea
rea Io Direcţia de aprovizio­ lucrărilor de aerai, în 1967 ne tive Atunci ce logică are acest * III re. Deşi or fi fost şi pentru unor mari rezerve pentru în­
nare şi desfacere. La rîndul bunelui brut, n-o putem face PROPICE INIŢIATIVEI făptuirea sarcinilor ce ne stau
noi avantajoasă livrarea căr­
ei, aceasta solicită materialul în faţă în etapa actuală. Fără
ministerului producător. legal, deoarece Centralei ter­ îndoială câ acest lucru depinde
Pe acest traseu, plin de si­ moelectrice Paroşeni 1 s-a dat şi de felul în care este organi­
de
zată centrala industrială,
nuozităţi, apar situaţii dintre prin repartiţie cărbune spălat. modul în care ea va reuşi sâ
cele mai bizare, unele dintre ® Planul de aprovizionare străbate un tra­ Şi încă un exemplu : C.S. Hu­ asigure o cooperare judicioasă
ele lipsite chiar de logică. De seu sinuos. nedoara şi Uzina „Victoria" Directive cu privire la perfec­ sumat timp preţios din partea dc aprobări şi formalităţi care între unităţi, să-şi exercite
mulţi anî repartiţiile de ma­ Călan ne-au anunţat câ re­ ţionarea conducerii şi planifi­ multor cadre. se soldează de regulă cu întîr- toate funcţiile ce-i revin. Păre­
teriale ajung la combinat cu • Obstacole arbitrare între furnizor şi bene­ nunţă in trimestrele II şi III cării economici naţionale In el Tot în acest context aş zieri. Am dori, de pildă, să tra­ rea mea este câ Sn ramura
mari întîrzierl, uneori fiind la 5.000 şi, respectiv. 7.000 tone sînt prevăzute un ansamblu de aminti şi ruperea proiectantu­ tăm cu Reşiţa problemo echi­ energetică cet mai bun rezultat
practic imposibilă întocmirea ficiar. cărbune cocsificabil, deoarece măsuri menite să conducă la lui de realitate Adesea, prin pamentului hidro-mecanic. l-ar da organizarea unor cen­
comenzilor către furnizori. Nu au realizat anumite economii înlăturarea centralismului ex­ consultarea unor organe ale Furnizorul ne-a spus categoric trale care să cuprindă toate u-
că nu se poale decit prin inter­
o dată s-a întîmplat ca repar­ • Autonomia centralei industriale deschide In acelaşi timp însă am avut cesiv şi a tutelăm mărunte, forului superior, el consideră mediul ministerului. Pentru nitiiţile de producţie, transport
care, de cele mai multe ori, au
tiţiile să sosească după expi­ solicitări suplimentare din par­ frînat iniţiativa colectivelor de câ şi-a făcut datoria şî ponte care motiv ? şi distribuţia energiei electrice
rarea termenului legal, pier- căile operativităţii în activitatea de aprovizio­ tea altui mare beneficiar, — specialişti, a mase; largi de trece la elaborarea soluţiilor şi de pe o anumită zonă teritoria­
,zîndu-şl astfel valabilitatea. nare şi desfacere. C.F.R.-uI Puteam satisface şi oameni ai muncii din între­ stabilirea de parametri. Or, In fine. şirul exemplelor care lă. In felul acesta ele vor fi mal
Ce mal puteam face cu o re­ cererile beneficiarilor şi să prinderi, aducînd prejudicii în­ practica infirmă, uneori cu re­ dovedesc câ centralismul exce­ aproape de unităţile în care se
partiţie sosită în ziua de 23 vindem avantajos cărbunele, tregii activităţi. Consecinţele percusiuni grave, asemenea siv încătuşează iniţiativa pro­ desfăşoară activitatea de bază,
octombrie pentru şuruburi me­ dar n-am putut-o face opera­ acestei practici le suportăm şi tendinţe. Pentru întreprinderea prie, o face uneori lipsită de vor puteo asigura o coordonare
canice do la Fabrica do şuru­ tiv datorită acestor rigidităţi noi, care sîntem abia în faşă noastră au fost stabiliţi indici sens, s-ar maj putea lungi. A­ şi îndrumare corespunzătoare,
buri Braşov, oînd valabilita­ erau necesare 3300.000 de şu­ volum mare de justificări ? provocate de centralizarea ex­ La anumite devize se constată tehnico-economici intr-o totală dăugind la acestea umflarea în deplină cunoştinţă de fac­
schemei cu per sonal de prisos
discordanţă cu gradul de teh­
tea ei a expîrat în 19 octom­ ruburi, dar ni s-au asigurat Cui folosesc dacă punctul de cesivă, de verigile intermedia­ de pildă încadrarea greşită a pentru efectuarea a numeroase torii reali, specifici, din fiecare
brie ? Ulterior însă Direcţia ge­ doar 2.247.000 bucăţi. Cu ce sâ vedere al consumatorului nu re care nu cunosc în suficien­ lucrărilor. Deşi ne dăm seama nicitate al agregatelor Dacă statistici şi munci birocratice, întreprindere.
nerală cărbune a revenit asu­ se execute îmbinarea tuburi este luat în seamă ? tă măsură situaţia de fapt din de ele, Ie sesizăm, nu putem n-am fi trecut recent la o ana­ o seamă de controlori care se Ing. ERONIM RUSAN
pra unor asemenea repartiţii, lor de aeraj ? Am făcut apel Tot în această ordine de teren. La acestea aş mai a- acţiona cu nimic. Purtăm co­ liză temeinică a lor am fî perindă în fiecare zi râpindu- director general el I.C.T.E.
iar materialele ne-au fost li­ direct la furnizori şî am pri­ idei ni se solicită diferite ra­ dâuga că în cele zece luni respondenţă cu forul tutelar, Deva
vrate, cum este şi firesc, cu mit, deocamdată, 130.000 şuru­ portări de stocuri şi disponibi­ ne-au sosit 232 dispoziţii de a­ sîntem chemaţi să le Justificăm $ Centralele industriale să aibă latitudi­
mare întirziere. buri fără repartiţie urmînd ca lităţi de materiale în care or­ nulare a repartiţiilor, din I 071 la Bucureşti, abia apoi se dă nea de a modifica, in funcţie de necesităţi şi tantului se vn face In funcţie de respectarea
Netrimiterea la timp a re­ pînă la finele anului sâ ne mai ganele Direcţiei generale căr­ contracte încheiate. dispoziţie proiectantului pentru cu acordul părţilor contractante, clauzele con­ termenelor de predare şi calitatea lucrărilor.
refacere. Toate aceste formali­
exemple,
Am citat aceste
partiţiilor de moterlale diri­ fie expediate. Avem promi­ bune nu intervin direct pen­ gindindu-mâ în permanenţă 1« tăţi se prelungesc in timp şi tractuale fără sâ fie necesară aprobarea unei ^ Dat fiind faptul efl actualele preţuri şl
jate — care după părerea mea siuni de la furnizori. La fel tru rezolvare. Ele se folosesc măsurile preconizate în proiec­ duc la intîrzieri de lucrări O verigi intermediare. norme prevăzute fn devize sint mult depăşite
doar drept surse de informa­
s-a întîmplat cu ţesătura de
nu poate fl Justificată prin alamă. In loc de 19 tone soli­ re deoarece, practic, de lichi­ tul de Directive ale Plenarei asemenea situaţie am avut la Q In activitatea dc aprovizionare să se dez­ (fund (ntocmile cu mulţi ani în urmă, cind se
principale,
clădirii
nici un argument, fiind vorba citate, nl s-au asigurat 4,3 tone, darea stocurilor supranormati­ C.C. al P.C.R. din octombrie. glisarea proiectantul n-a ţinut volte depozitele centralelor industriale, ele pu­ lucra fn cu totul alte condiţii) ele frînează des­
unde
In condiţiile aplicării acestor
doar de acte ce se întocmesc în condiţiile în care „Tehno- ve lot întreprinderea se ocu­ măsuri, asemenea anomalii seama de materialul din care ţind primi direct materialele in cantităţi va- făşurarea în bune condiţiuni a activităţii con­
structorului. Dc aceea, consider câ vor trebui
în birou — are consecinţe ne­ metal" Timişoara ne-a putut pă. Cîteva cifre : în trimestrul sint practic imposibile. Con­ se confecţionează cofragul. De­ gonabile, precum şi din import fără o prelua­ reglementate şi reevaluate în raport cu condi­
III am lichidat în diverse fe-
re prealabilă de către Direcţia dc aprovizio­
gative. Pe lîngA faptul cA ma­ furniza cantitatea pe un tri­ hhi materiale în valoare de a- centrarea atribuţiilor de apro- şi de la sesizarea faptului a nare şt desfacere din minister. E/c ar putea ţiile nou create.
(ing. ERONIM RUSAN
terialele lipsesa din produc­ mestru intr-o singură lună, pronpe 2.700.000 lei cu mijloa­ vizionare-desfacere in compe­ trecut o perioadă destul de în­ dirija cantităţile de materiale vagonabilc de la director general al I.C.T.E Deva)
delungată, problema refacerii
ţie, urgenţa Implică procura­ reuşind sâ primim peste repar­ ce proprii. în timp ce prin Di­ tenţa centralei industriale care documentaţiei nu este rezolva­ furnizori direct la întreprinderea beneficiară,
va avea legături directe
cu
rea lor prin Telaţll personale tiţii 2 tone ţesături. Acest mod recţia generală cărbune, s-au centralele industriale producă­ tă nici în prezent. Exemple de fără să mai fie necesară intrarea în depozitele O vederea asigurării întreprinderilor fo­
centralei.
valorificat materiale echiva­
şl directe, fără ştiinţa Direc­ de a soluţiona cererile unită­ lând cu suma de .. 45.000 Jei. toare va crea posibilitatea re­ acest fel se mai pot da. (OTTO ABRAHAM restiere cu cadre medii, ar fi bine să se stu­
ţiei generale cărbune sau a Di­ ţilor productive a dus la for­ (Se cuvine o paranteză • repar­ zolvării operative a probleme­ Se întîmplâ însă eâ datorită director comercial al C.C.V.J.) dieze înfiinţarea în regiunea noastră n unei
şcoli tehnice, caro sft pregătească cadre medii
recţiei de aprovizionare şi des­ marea unei concepţii greşite tiţia ne-a sosit la cîteva zile lor ce se ivesc în activitatea necunoaşteri; condiţiilor speci­ — maiştri. tehnicieni, economişti — pentru
fice întreprinderii, a posibilită­
comercială.
0 Adesea lucrările de construcţie a unor o­
facere (de ce n-am spune-o, despre planul de aproviziona după ce beneficiarii — men­ ţilor pe care le are, să se ajun­ biective dc investiţii înlîrzie datorită faptului vectorul forestirr Dacă nu este posibil să
ţionaţi în repartiţie — îşi ri­
practica, deşi nesănătoasă, a re „Cerem mai mult, ca sâ dicaseră deja materialele). Dar OTTO ABRAHAM gă la greşeli mari chiar în pla­ eu constructorul replanifică şi schimbă terme­ .(înrliomzc o veiţic. care să pregătească’ase-
devenit uzuală), pentru ca a- ne dea cit ne trebuie". ni s-a cerut trimiterea la timp director comercial nificare. Bunăoară, noi am de­ nele prevăzute în graficele de execuţie. Evita­ mcpca adie pc I ngă actualele şcoli tehnico
‘ ‘
• ' i rcg'nnc
poî materialul solicitat să so- Legal dc problemele de a­ a stocurilor calculate Sn di­ al. C.C V.J pus la începutul anului fonduri rea unor astfel dc situaţii va fi posibilă numai f
corespunzătoare pentru anuml-
in cazul cind cointeresarea materială r. execu­ (VICTOR ASLAU
director al I.F. Sebeş )