Page 64 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 19 noiembrie 1967
2

Capcana de Istorie
3-nh-d-zi liberă © o ® animale-primu!

robot al omului ŞTIAU CA...
In nici un domeniu de ac­ ticul. Ncpuilndu-i-sc însă a­ lor au fost zadarnice. Şofe­
tivitate, omenia, devotamen­ plica tratamentul indicat, au rul Pîrvu a stat acasă cu Cum izbutea vînâtorul din $ Voievodul Litovoi a stâ-
tul, spirllui de sacrificiu şi hoiărît trimiterea fetiţei la „conştiinţa'1 împăcată. perioada glaciară să răpună pînit pînâ la 1277 Ţara Ha­
abnegaţia nu-şi găsesc o alîl spitalul de copii din Alba Fetiţa a fost dusă la Alba cu armele sale primitive ani- • ţegului, pe care n-a cedat-o
de generoasă aplicabilitate, I al in. Caz.ul nomnniţei cerea lulia. dar nu cu salvarea spi­ male uriaşe ca bizonul şi ma­ regelui Ladlslau Cumanul
ca în cel medico-sanîtar, Sint urgenţă. Viaţa copilului de­ talului clin Zlatna, ci cu o mutul ? Oamenii de ştiinţă decît pnntr-o luptă crînce-
numeroşi acel lucrători sani­ pindea de rapiditatea trans­ altă maşină, particulară. Din nu se mai îndoiesc astăzi că nâ în care şl-a pierdut viaţa?
tari care Iş! dăruie întreaga portului. Fiecare minut In- fericire, cazul în speţă s-a ciudatele figuri geometrice ® Domnitorul Ţârii Româ­
lor putere de muncă slujirii tîrziot putea duce la fatali­ soldat cu bine. Romaniţa şi-a găsite în peşteri alătur! de neşti. Radu cel Mare (1496—
omului suferind. De aceea, tate. Medicii încurajau pă­ recăpătat sănătatea. Acum animalele pictate „signes 1508). a stăpînît domeniul
ne intrigă, ba mai mult, nc rinţii spunîndu-le că fetiţa ea e zburdalnică, voioasă, se obscures", nu reprezintă alt­ Geoagiulul de Jos, care cu­
îngrijorează, o înlîmplare va fi salvată. Dr. Costin lu- joacă cu păpuşa pe care a ceva decit schiţe ale capca­ prindea 19 sate t Băcia, Bal-
dramatică, petrecută la Zlat- Jin. directorul spitalului din primit-o ca amintire de la o nelor de animale, care se fo­ şa, Bozeş, Cib, CIgmâu, Ar-
na cu cîteva zile în urmă. Zlatna, a dat dispoziţie şo­ soră ele spital. Iar părinţii ei loseau acum zece-douăzecl dc deu, Glod, Homorod. Alma­
Rcmanita, o fetiţă de un ferului Pîrvu Ion, conducă­ sînt fericiţi. mii de ani. şul Mare, Mada, Nftdăştle,
an şl jumătate s-a îmbolnă­ torul salvării, să transporte Nu ştim însă cum se simte Aşa nu fost capcanele care Poiana, Rengheţ etc. ?
vit Părinţii ci au chemat me­ fetiţa la Spitalul de copii din şoferul Pîrvu N-or fi râu folosesc forţa gravităţii — £ Radu de la Afumaţi
dicul de circumscripţie şi fe­ Alba lulia. Dispoziţia dată a dacă ne-ar 3cr!e. desenate în peştera Font-de- (1524—1529), a avut ca po­
tiţa a fost Internată la spi­ fost refuzată pe motiv că a­ Gaume — pentru bizoni, în sesiune în regiunea noastră
tal. Medicii spitalului din cesta are zi liberă... E. JUCU Africa de Sud pentru hiene, domeniul Vinţul de Jos şi
Zlatna au încercat tot posi­ Tonte demersurile şi ape­ După o scrisoare trimisă în America de Nord pentru Vurpârul, Ia care se adăugau,
bilul şl l-au stabilit diagnos­ lurile medicilor, ale părinţi- de Ursuloş Simion lupi, iar la triburile de pe pe lîngâ cele două aşezări, şi
podişul Maconde din Africa satele Inurl, Cîrna, Răcâ-
răsăriteană pentru antilope. tău, Sibişenl şl Ascuta ? Dom­
Principiul capcanei, care nul avea un administrator
foloseşte forţa gravităţii, se permanent pentru acest do­
Primii cultiva- întilneşte azi la automatele meniu, cu sediul la Vinţul
unde, introducind o monedă,
de Jos.
primim în schimb o franze- $ Boierul muntean Ladî-
La vânătoarea colectivă or­ coperiseră în apropierea lor tort, primele
ganizată în pădurea Almaşul trei mistreţi. Cineva se des­ lulâ, un timbru poştal sau o alau Draculea şl fratele său
ciocolată, moneda jucînd aici
Mic, au fost împuşcaţi doi mis­ prinse din grup şl trase Îm­ | culturi rolul animatului din capca­ Ioan au stăpînît satele Lăpu-
giul de Jos, Ohaba, Telu şi
treţi. Cei 51 de vînâtorl par­ puşcătura nu .şi-a nimerit însă nele vechi.
ticipanţi, nu vor uita multă tinta. Un strigăt disperat. Apoi Nu se poate spune cu Fintoag ?
tăcere. De Mngâ lăstăriş apăru
vreme ziua respectivă. precizie care au fost
Către seară, la întoorcerea si vînălorul nerăbdător. Pri­ primele plante cultivate
peala îl putea fi fatală lui şi sub ce formă : de
spre casă, au trăit însă el cli­ M. B din Deva, căci despre e! bulbi, seminţe, butaşi D e sp re pipe
pa de mare spaimă. Clinii des­ este vorba. Unul dintre mis­ sau rădăcini. După unii,
treţi, încăpăţînat, ţlninclu-şi bananul a fost primul
drumul drept, în fugă, l-a Iz­ pom fructifer cultivat în Patria pipei este considerată Totuşi, în Europa pipa era
bit şl trîntit. Bine că nu l-a Asia de miazăzi iar cea America. In mormintele anti­ folosită în mod curent cu mult
întrebat de sănătate. mai veche cereală, griul ce din America de Nord, da- înainte de a fi cunoscut tu­
tunul. Arheologii au găsit res­
Abia cînd s-a văzut în mij­ moale (triticum clicoc- lind încă din perioada neoli­ turi de pipe în cursul săpătu­
locul celorlalţi, l-a venit omu­ cum), pe care egiptenii tică (adică cu 5 000—6.000 de rilor la străvechile aşezări din
lui graiul. „Am încălecat un ÎI semănau prin anul ani în urmă), s-au descoperit Italia. Olanda. Rusia. Franţa
mistreţ !". a bflbîit el. Desigur, 5000 i.e.n. Orzul este cu­ cele mai vecin pipe din lume. şi alte ţâri europene. Cel ţii fu­
Se consideră că pipa şi tu­
despre cinstea era prea... vînătorească. 50 de noscut în Asia Centrală au fost aduse din Lumea nouă mau din pipe de fier, pe care
tunul. împreună cu cartoful
4500
anului
în jurul
le umpleau cu ierburi aroma­
oameni fuseseră doar martori
la Isprava lui. î.e.n. In epoca neolitică, in Europa în secolul XVI de tice. Totuşi, pînâ la începutul
devenitor I. OLTEANU pe teritoriul Elveţiei de către marinari spanioli si por­ secolului nostru se foloseau cel
astăzi, se semănau grîu,
tughezi. care au deprins obi­
orz şi fnei. ceiul fumatului ele la indienii mai mult pipele de lut. Forma
americani. lor era foarte ingenioasă.
Săptămina trecut d ăm
primit o scrisoare. Expedi­ Vrabia melomană n t i l'KSS
tor, familia V. Baranek,
dlntr-o localitate din R.S.
Cehoslovacă. Voi reda pe Ceasornicarul Tepîiţki din
scurt conplnutul el. Odessa a găsit pe stradă o vra­ Cmcursu! nostru
bie zgribulită dc frig. aproape
In vara acestui an fami­ îngheţată. A luat-o acasă, a
lia Bara^ek fl-a petrecut încălzit-o şi i-a dat să mănîn-
concediul in ţara noastră, ce. Păsărică şi-a revenit şi nu
pe litoral. In drum spre a mai vrut să se despartă de
mare, s-a oprit pentru a vi­ salvatorul ci. Zilnic, ca face de jocuri distructive
zita oraşul Deva, cetatea şl o plimbare pe afară, după ca­
pentru a face unele cum­ re sc întoarce în atelierul cea­
părături. In magazinul cu sornicarului. Ii place să-l as­ rus că dacii au mai multe, de
autoservire de pe Bulevar­ culte pe Tepîiţki cîntînd ta aceea mor rî/.ind ; 9) Priv.-te,
vezi (pop reg ) — Sora unui
dul dr. Petru Groza, a uitat vioară, îi place să asculte mu­ r p u rm tsrm e fui de rege dac trimis î:i „so­
o poşetă de piele in care zica transmisă Ia radio, ii pla­ lie" la zeul Zamolxis ; 10) Ta­
ce să sc încălzească lingă ra­ tăl unui rege dac (inscripţie
Trandafiri de toamnă. Yolo r NELU LEONARD diatorul electric. pe un vas dacic)
VERTICAL: 1) împărat, ro­
man căruia Decebal i: trimite
Scrisoare din ca solie de pace un şoarece,
Australia — willy-willy. Toate o broască, o pasăre, o tolbă
V A R I E T Ă Ţ I t proximativ acelaşi lucru — 2) Ecalerinn Coman — Susţine
R.S. CeSioslovasă Scoală înot aceste denumiri înseamnă a­ cu săgeţi ţi un fier dc plug :
şi viţa de vie — Pană : 3) De
pentru supri „vint puternic". nişte aici începe lanţul cetăţilor da­
Uraganele reprezintă
virlejuri e căror înălţime a­ cice : 4) Dînsole, dumnealor -
erau o brăţară de argint, o Ln Crowîey (Anglia), s-a junge Ia 15—18 km. Lăţimea Aşa erau primiţi învingătorii
trusă de manichiură şi te Cînd vintul încetează să deschis recent o şcoală dc înot lor este de zeci şi sute de ki­ în antichitate : 5) Primii de 'a
cecuri in valoare de 300 Primii locuitori sufle, nisipul inccpe să alunece pentru sugari Cel mai în vir- lometri. iar la taifunul Billy Bivolari — Măgură agrară
lei. Despre lipsa poşetei şi otunci muntele „cînlă'1. slă elev are 18 luni. Scopul a­ (octombrie 1962), ea a atins (pl ) : 6) Tactică ele luptă fo­
şi-a dat seama numai cind Pină acum au fost emise o cestei şcoli neobişnuite este să 3 000 km. Aceste vârtejuri stră­ losită de romani, în ultima
a ajuns in Ploieşti. La îna­ ai Americii serie de ipoteze ştiinţifice in vindece la copii, încă dc la bat, de obicei, sute do kilome­ instanţă şi in războiul daco­
poiere a întrebat prin toa­ legătură cu acest fenomen ui­ cea mai fragedă virstă, frica tri pe oră. Taifunul Ida (1950), român clin anii 105—106 r n.
te oraşele pe unde făcuse In general sc consideră că mitor al naturii, dar enigma de apă. s-a deplasat cu o viteză de .pentru n cuceri capitala Dunei
popas despre soarta poşe­ emisfera vestică a fost popu­ lui nu a fost încă pe deplin In cele zece luni dc cînd 430 km pe oră. Energia chel­ ORIZONTAL: 1) Viteaz re­ ii spune ..ca prieteni sînteti din Munţii Grădişte! — Tumnî
tei, dar fără rezultat. lată abia acum 12.000 dc ani dezlegata. funcţionează şcoala, s-au în­ tuită de un uragan pe oră ge dac „priceput în ale războ­ bineveniţi oricîml, ca siăpîni cînd să ajungă acolo, s-a îne­
Obiceiul rlunţpr
cat... ! : 7)
niciodată" : 4) iatagan turcesc
iului şi iscusit Ia faptă", care
După trei luni de la pier­ Mulţi arheologi sint de părere scris 40 de elevi. Mamele lor este egală cu energia obţinută întruchipa vitejia şi iscusin­ rupt in două — Epopee anti­ in clipa morţii — Cămăşi rus­
la explodarea a 36 bombe cu
derea obiectelor, familia insă că aceasta s-a întimplat sint înrîntatc. Se pare inir-a- hidrogen, de putere mijlocie. ţa luptătorului cu o nemăsu­ că atribuită lui Homer, în care tice (fem. pl.) : fi) General ro­
Baranek a fost invitată în cu mult mni devreme. Cultura ardeiului devur că rezultatele întrec toa­ Forţa distructivă a uragane­ rată sete de libertate, diplo­ se povestesc peripeţiile lui man care în războiul daco-ro­
oraşul Rlhnov, la Agenţia In Mexic, în apropierea o­ te aşteptările, lor este uriaşă. Pagubele pe maţia şi talentul unui mare Ulise. la întoarcerea din răz­ man din anul H7 e n. a deci­
cehoslovacă de turism, unde raşului Puebla, s-au descoperit Acum patru secole, pe Ia care le pricinuiesc sint com- conducător de oşti şi simplita­ boiul Troiei : 5) Numeral — mat o legiune a unul alt Ge­
l s-a inminal poşeta cu în­ uncllc de piatră — râzători, sfirşilu) anului 15G0, mama ce­ plelate de inundaţiile pe care tea maiestuoasă a ţăranului — Iviţi (pop ) : 6) Instituţii admi­ nerat roman bun pieten ai său,
tregul el conţinut. Vă în­ cuţite, vjrfuri de săgeată şi su­ lebrului căpitan Miklos Zri- le provoacă. Ploile care înso­ Ajutor în toate limbile pâmîn- nistrative de stat (od ) — Ex­ apoi duşman de moarte — Mo­
chipuiţi bucuria tuturor liţe — a căror virstă a fost c- nyi, viitorul erou apărător al Uragansle şi forţa ţesc uraganul, nu sint abun­ lului ; 2) Localitate în raionul clamaţie de durere — Perioa­ nitorul oficia! (Publicaţie op.
membrilor familiei cind au valuată la circa 40.000 de ani. forîărcţci Szigctvar contra tur­ dente, de obicei cade un strat Orăşiie aproape de una dintre dă de timp ; 7) De exemplu cială din trecut): 9) Cale dc
reintrat In posesia lucruri­ Fiind confecţionate din pia­ cilor, a aclimatizat pentru pri­ de 25 mtti/h. Dar aceste ploi, cetăţile dacice — Intâritură Radu Beligan — A tino hangul, acces (în trecut construim şi
lor pierdute. tră, ele nu pot fi studiate cu ma oară ardeiul roşu, adus lor distructivă continuind, de pildă, 5 zile şi militară (od. în S U.A.) ; 3) Ge­ a acompania : 8) Despre ele de romani în Dactn Fel:') -
Despre cinstea devenilor ajutorul carbonului radioactiv. din străinătate ca plantă orna­ nopţi la rînd, pot forma un neral roman, căruia Decebal îi povestea Cecebnl lui Seve- Măsoară timpul (fem, pl.) :
s-a relatat intr-o emisiune Virstn lor se stabileşte in ra­ mentală. Abia la sfirşitul se­ Uraganele sint vînturi foarlc strat de apă înalt de 3 metri. 10) Ovidiu Rădueanu — Din
a postului de radio Hradec port cu virstă oaselor anima­ colului al XVlI-lea o carte de puternice poscdînd o uriaşă Aceasta provoacă inundaţii el se obţine elilul — îndemn
Kralove. De fapt, autorii lelor — mamuţi, mastodonţi, bucate menţionează că „bo- energie şi care se deplasează primejdioase, care la rîndul cabalin ; 11) Tn afară de ori re
Scrisorii transmit mulţumiri cămile, cai ctc. — dezgropate iaua“ (praful dc ardei iute) dă cu o viteză foarte mare pe lor acoperă suprafeţe vaste, cauză ! — Tncâ o dată !
atit pentru cinstea de care din perioada glacială, găsite un gust special ciorbelor. spaţii imense. De apar în apro­ provoacă pagube materiale co­ Criptografie ioan topa st An ii,eşti
au dat dovadă lucrătorii împreună cu ele. In nordul Ungariei, ardeiul pierea Ecuatorului, în oceane, losale şi răpun uneori vieţile Orăştic
magazinului de autoservire, iute a fost mult timp folosit unde temperatura la suprafa­ a zeci dc mii de oameni. La zicala : (8, a, 8. 6).
cit şl pentru condiţiile dc nu ca condiment, ci ca medi­ ţa apoi este de peste 26°C. De 7 octombrie 1737, un val ocea­
odihnă şi serviciile oferite Munte cîntăfor cament In perioada epidemiei obicei, uraganele se slîrncsc nic a stirnit în delta Gangelui
In Republica Socialistă dc holeră din 1R3L. ţuica de în perioada august — octom­ (India), un uragan care a ucis Construiţi o rozeiă asemă­
Pe teritoriul Kazahstanului, ardei roşu a fost unul din brie. In diferite locuri ele 300 000 de bengalezi. Tot a­ nătoare fără a întretăia li­
România. la 170 km de Alma-Aîa. se a- medicamentele cele mai râs- poartă denumiri diferite: pe colo. în 1876, au murit Intr-o niile şi fără a ridica creio­
îlă un munte cîntător — c- pindile. In ultimul secol, ar­ singură zi 100 000 de persoa­ nul de pe hîrtie.
Pilot IOAN LEHOCZKV xcmplar unic al naturii. coasta americană a Oceanului ne si încă o dată pe atîtea de
Deva Vinturile puternice aduc din deiul roşu iute, denumit in Atlantic — uragan ; în Ocea­ pe urma epidemiilor care în­
Ungaria „paprika“, a început
nul Pacific — taifun ; pe coas­
defileu rl nisip fin pe care il să fie utilizat în diferite ţări tele Indiei — orcan ; in In­ soţesc dc obice! asemenea ca­
__________ — . j depozitează pe stîneile abrup­ europene. sulele Filipine — begviz ; în lamităţi. SIMION BORIIA
Deva
Cineva bate la poartă. Mă nă la masă In timp ce aşez — Eu sini gurmandă. Faso­ le-ai luat de la fier vechi — frecînd, făcînd bulion, mură­
te Ştiţi ce este monoverbul l
uit afară pe geam. Nu, nu mă cele trebuincioase, Poldi se lea frecată e o mincare de conchide cu dispreţ. Nu-i pla­ turi, sarmale, mare curăţenie
pot înşela. E fosta mea cole­ plimbă prin casă cu paşi de gurmanzi, dar nu aşa cum o ce nici în cămară, zice că e şa.m.d. Cu aceste ocazii
gă de facultate, Poldi Păcu- grenadir. Pace inspecţie. Apoi faci tu. Ia o ceapă... apropo, dezordine. O fi. Nişte amăriţi priveşte cu reproş, ca şi cînd
raru, pe care n-am mai văzut-o urmează ancheta. ai piper ? ar spune : „Ce umbli aşa, hai-
de mal bine de un sfert dc „Scrinul ăsta de unde-l ai ? In sfîrşlt, un punct pozitiv. de struguri puşi la iernat îi hui, pe drumuri, cînd toţi oa­ Mulţi cititori sînt dornici să ceste coincidenţe se datoresc
veac. $i cit ai dat pe el ? Dar du­ Respir uşurată. Am piper. atrag atenţia. menii de omenie calcă, spală, pătrundă în toînele proble­ numai înlîmplârii. Un exemplu
— Tu eşti, Poldi ? lapul ?'\ Poldi mânîncă copios, uită şl — Nu vrei să-mi dai şi mie freacă si foc murături ? Deci, melor de enigmistică, dar nu care ilustrează că, prima cifră
Idioată întrebare. Bineînţe­ perfectă şi pace. De data asta o fac din mai multe motive : reprezintă numărul părţilor
les că ea este. Cine alta ar pu­ nu făcea decit tăiţei, deci ca­ I ori nu cunosc mecanismul constitutive : (3-9) CRC-între- m ursu
tea fi cu ovalul acesta de du­ zul mi era aşa de grav. Afin dezlegărilor, ori fac unele ce-re- ; deci trei, iar numărul Simerla
blă Giocondă, creaţă, neagră că Poldi, plecînd de la mine, confuzii care-i încurcă. silabelor fiind 4 (în-tre-ce-re).
dezinvoltură o jachetă roşie C O D N E G
şl dolofană ? $i, mai ales, cine s-a mai dus o dată la ea, şi-a Mai sus am amintit elemen­
ar mai putea combina cu atila umplut acolo toate sticlele cu Pentru a le veni în ajutor, tele de construcţie ale mono-
verbului literal. Să
analizăm
cu o fustă verde şi pantofi must şi i-a încălţat toţi pan­ dăm pentru începui mai jos cî- monoverbul care In compoziţie Dezlegările
tofii vechi, zicind că are reu­
maro de sport, să nu mai vor­ matism şi acasă trebuie să icva explicaţii: utilizează operaţiuni matemati­
besc de pana de fazan din 7$ poarte ceva comod. A vrut cu Monoverbul este jocul a că­ ce : jocurilor publicate
foţa pălăriei. Ea este. Tot aşa tot dinadinsul să-f »a şi o plos­ rui soluţie constă într-un sin­ — Monoverb (3-6) N—G (fârâ-
a rămas cum era întotdeauna. că veche pe care a văzut-o in gur euvint şi care trebuie ex­ 0- n) Faraon (3 părţi şl 6 litere în ziarul nostru
Buna şi nesofisticata Poldi! gîrliciul pivniţei. Zicea că primat în cit mai puţine litere, total).
Mă apucă tandreţea. E curios vrea să aranjeze o cameră ro­ semne sau imagini (celelalte — Monoverb (3-5) po (p-Ia-n) nr. 3994
cum după două sau trei dece­ mânească sl colecţionează va­ părţi alo cuvinlului fiind sub­ plane (3 părţi şi 5 litere total).
nii, toate fostele cunoştinţe îţi întrebările se succed ca ro­ de ceapă. Deodată se pare că nişte struguri? — şi scoate o se vechi. La urmă s-a căit a­ înţelese sau deduse din forma Pescărească (Cuvinte încru­
par prieteni. E farmecul con­ potul dc grindină, n-ai nici zăreşte un punct fascinant la pungă de nylon din sacoşă. marnic : sau poziţia literelor, semnelor —Monoverb (4-7) — - (pe-trl- cişate) Orizontal: 1) Scrumbii
tingentului, solidaritatea neco- timp să răspunzi. orizont. Sini pierdută. A văzut Acum se dezvăluie şi miste­ — Am văzut la Olga în că­ sau imaginilor prezentate). 1- a) Petrila (patru părţi şl 7 — Brod ; 2) Arătare — Ară­
dificctă a celor de aceeaşi — Al dat tu 2.000 de lei pc tortul. rul sacoşei: e plin de pungi mară nişte ceapă tare frumoa­ Sint mai multe feluri de mo- Utere total). ta ; 3) Rae — Radina — Em ;
virstă. canapeaua asta ? (încearcă — Ce-i acolo ? — întreabă de nylon şi sticle geale. Ii îm­ să, rău îmi pare că nu l-am noverbe, cel mai cunoscut şi u­ — Monoverb (3-4) T x T (t- 4) A teri ne — Acâţi ; 5) Mim
Ei bine, a venit Poldi Si sa­ droturile). E caraghios. Mie cu vădit reproş In glas. pachetez 5 perechi de struguri. cerut. zitat fiind monoverbul literal. or-t) tort (3 părţi şî patru lite­ — Rasol ; 6) Ut — Maraton;
coşa cu proporţii respectabile ml-ar face-o orice tlmplar cu — E un tort. Să vezi, poi- — Iţi ajunge ? Dar ce s-a tntîmplat ? Nu Pentru alcătuirea unui mo- re total). 7) Ratată — Animat; 0) Ar
oare ce ascunde ? Mister. 600. De cc nu faci geamuri mîine e ziua mea şl mai vin — De, ce să zic... se mai găseşte la Braşov nici noverb este necesar a anima li­ Pentru rezolvare, aveţi mai — Pom — Erle • 9) Crini —
Mă rine să-i deschid poarta. mai mari? De ce-ai păstrat şi nişte prieteni dc la Sibiu, Vede într-un colţ un blid măcar un fir de ceapă ? Voi de terele, semnele sau imaginile. Acre ; 10) Plancton — laie |
— Ce vint te aduce pe la grinzile ? De ce nu faci par­ şi... vechi ţărănesc, înflorat. Vrea capul lor, sărmanii oameni! Lucrul acesta se face cu aju- jos un... MONOVERB, cu... me­ 11) Lena — Omis — Nom :
noi, Poldi ? chet ? Ce să spun, tatăl meu — Ce fel de tort e ? — în­ rf blidul Nu i-l dau, pur şi Peste citva timp, mă Intîl- I torul unui adjectiv, numeral, tamorfoză 12) In — Rară — Urare; 13)
— Slut. in trecere şl am ve­ a fost notar la ţară, dar noi trebă sever. simplu. Vede fasolea, mai um­ nesc cu un fost coleg de fa­ adverb, conjuncţie, prepoziţie, (6-10). Cimilitură — Da. Monoverb
nit să-mi văd fostele colege. am avut tavan dc cind mă ştiu — De cafea. ple o pungă, zice că e sol bun, cultate şl mă întreabă pe cine verb, prefix sau prin interme­ cu... iniţiativă (0—16) : între­
Am fost şi la Coca. Eu cu tavan m-am năsemt. — Ador tortul de cafea. se duce în grădină, scoate sa­ am mai văzut din contingen­ diul matematicii. prinzătoare. Biverb ilicit
— Mă bucur că te văd. Odaia asta e prea hnbîcsilă. Ce să fac? Dacă Poldi adoră lată, o pune intr-o htrtle de tul nostru de Gandeamus. Ii (7—11): Afacere clandestină
Poldi Eşti înainte sau după Să scoţi masa asta de aici, să tortul de cafea, trebuie să mă ziar. spun de Poldi. Aritmogrîf miner: De Ia A
masă ? pui un dulap dincolo, să scoţi, execut. Resemnată, iau tortul Înainte de a pleca, mal o­ — Poldi Păcurarul Vredni­ la B : Institutul de mine. Pe
— Am mîncat la Caca dc de pe dulap, îl tai Musafirii cheşte o revistă de modă. că femeie f Dintr-o leafă de
prinz, dar nu mi-a dat dccîl să pui, să dregi, să faci. . Am să facă poimîine ce-or şti. — Nu ml-o dai mie ? profesoară şi-a scos băiatul in­ La dezlegarea unul mono- orizontale : Anina — Lonca
— Săsnr — Molru — Bă ha
un pic dc conopidă. renunţat să mai ascult. Urmă­ Poldi cerc şi a doua bucată. — Ba ţi-o dau, Poldi... giner, şi ea văduvă, vai de cc verb se dă o cheie formată din — Ceptura — Tîrgu Ocnn —
— Eu nu am azi decit ni sie torul cutremur de mari pro­ După masă, raita prin casă In sfirşit, pleacă. Si şi-a cumpărat apartamev două cifre. Prima cifră indică Bouţnri — nprculinn - Mun­
fosole frecată şi struguri. porţii tot va reuşi să pună lu­ continuă. Controlează baia şi Seara, o vizitez pe colega cu patru camere în centrul cîte combinaţii sînt necesare telui Mic - $;mil Dornci -
— Ador fasolea frecată. nu e mulţumită de felul cum noastră Coca. Intru ca in vi­ Braşovului. A depus şt banii pentru a găsi cuvîntul câutar,
— Bine. crurile la punct şi fără să mă funcl ionează robinetele. Dc zuina de urs. Coca e o gospo­ pentru maşină. adică din cîte părţi este consti­ Baia de Aramă — Donian —
Dacă Poldi adoră fasolea deranjez eu. fapt, nici eu dină furioasei şi nu te poţi duce Vrednică femele. Zic şl cu tuit, iar n doua cifră indică cî­ Şotinga - Comfmcşh — n«vn
frecată, n-arc deeft să rămâ­ — Hai la masă, Poldi, — Astea toate te vede că la ea fără t-o g<5s«;N tpălSnd, OLGA CABA te litere are cuvîntul căutat, In 0 de Arieş Copertă literară
întregime. Mulţi cred că prima
1 (5.1 o;5.30) : Ioana P n'-nncs-'u
cifră ar indica numărul sila­ LI VIU COVACI - Deva I — Furăm trandafiri.
belor cuvîntulu! căutat. ba-
zîndu-se pe unele coincidenţe
ca de exemplu : (3-6) RT-care(e
I — unde sînt trei silabe şi lot
I trei părţi constitutive, dar a-