Page 67 - Drumul_socialismului_1967_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA 1 înapoierea din Iran Tovarăşul Nicolae Ceausescu
• »
a delegaţiei M. A. N.
a primit pe ambasadorul
Luni seara, s-a înapoiat din
Iran, delegaţia Marii Adunări Uniunii Sovietice la Bucureşti
Naţionale, condusă de Ştefan
Voitec, preşedintele Marii A­
dunări Naţionale care, a fă­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al Uniunii Sovietice la Bucu­
cut o vizită in această ţară, secretar general al Comitetului reşti, tovarăşul A. V. Basov, la
la invitaţia Senatului Iranian. Central al Partidului Comunist cererea acestuia
(Agerpres) Român, a primit luni, 20 no­ Primirea s-a desfăşurat in­
iembrie 1967, pe ambasadorul tr-o atmosferă caldă, tovără­
extraordinar şi plenipotenţiar şească.

Cu planul pe 11 Primire la Consiliul de Stat

Preşedintele Consiliului de prezentat scrisorile de acredi­
Stat al Republicii Socialiste tare.
Ambasadorul Cari Rappe şi
luni îndeplinit România, Chivu Stoica, a pri­ preşedintele Chivu Stoica au
mit luni, 20 noiembrie, pe noul
A pagini 25 de bani ambasador extraordinar şi ple­ rostit cuvântări.
Intre preşedintele Consiliului
nipotenţiar al Suediei în Repu­
E. M. Lupeni blica Socialistă România, ba­ de Stat şi ambasadorul Suediei
a avut loc apoi o convorbire
ronul Cari Rappe, care şi-a cordială.
Colectivul de muncă al
C E R C E T A R E A Exploatării miniere Lupeni
a raportat îndeplinirea cu
12 zile mai devreme a sar­ 3 ţi in tb n p iiia rea fionieviiiţeL
cinilor dc plan ce-i reve­
neau pe cele 11 luni ale a­
Ş T I I N Ţ I F I C Ă - nului. In perioada scursă,
din abatajele exploatării au
fost extrase mai mult de
55.000 dc tone cărbune coc-
sîficabil peste prevederi. Param etrii rid i-
factor dinamic al Plusul de producţie a fost
realizat pe seama creşterii
productivităţii muncii care,
pc întreaga exploatare, în­ - ca m m m
a
n
b
B
creştem e trece cu 100 kg cărbune câţi ai muncii
pc post sarcinile stabilite.
Prin creşterea producţiei
de cărbuni şi gospodărirea
raţională a materialelor, Pe magistralele de oţel ale lui, cum nu poţi detaşa vago­
economice minerii din Lupeni au reu­ patriei, acolo unde ritmul tre­ se spune printre feroviari. Oa­
nul din trenul aflat in mişcare**
munca
pidant caracterizează
şit ca in perioada
scursă
menii sint legaţi unii de alţii
fiecărui colectiv, unde metalul
din acest an să reducă cu
1,65 lei preţul de cost al to­ şi cărbunele se intilnesc pen­ prin mii de fire, munca indi­
Din complexul de măsuri tralelor industriale va asigura nei de cărbune extras. tru ca apoi să fie trimise oa­ vidului depinde de cea a colec­
prevăzute în proiectul de Di­ concentrarea forţelor de cerce­ menilor pe întreg cuprinsul ţă­ tivului, iar activitatea colecti­
rective cu privire 1 la perfec­ tare şi o mai judicioasă folo­ rii, feroviarii înscriu cu modes­ vului de cea a manevrautului,
ţionarea conducerii şi . plani­ sire a cadrelor şi a bazei ma­ tia lor caracteristică cifre mari revizorului de cale, impiegatu­
ficării economiei naţionale a­ teriale. Faptul că in prezent Oţelăria electrică pe graficele întrecerii. Nu este lui, şefului de tură, revizorului
pare cu limpezime faptul că unităţile miniere din regiune vorba de individualităţi, pen­ de vagoane sau mecanicului de
activitatea de cercetare va cu­ sînt subordonate diverselor di­ tru că prin însăşi structura ei locomotivă. Cînd „turnul“
noaşte în viitor îmbunătăţiri recţii generale din minister, a­ de la C. S. H. munca feroviarilor este colec­ transmite prin zecile de difu­
esenţiale, atît prin perfecţio­ limentează existenţa unei-dis­ tivă, ci de acel fenomen de zoare comandor „Atenţiune l în­
nările ce se preconizează în persări de forţe de cercetare masă ale cărui atribute sint en­ cepe manevra /“ sau cind se dă
cercetarea însăşi, cit şi ca ur­ prin existenţa unor centre de Măsurile luate de colecti­ tuziasmul şi conştiinciozitatea, „Cale liberă /“ gîndurile, miş­
mare a perfecţionării condu- cercetare la Deva, Petroşani, vul oţclărici electrice a priceperea şi abnegaţia. cările, oamenii se sincronizea­
Combinatului siderurgic din Dacă totuşi consemnăm nu­ ză, se cuplează intr-un mare
Hunedoara pentru folosirea me ca cele ale şefului de tură angrenaj ce funcţionează cu
precizie de ceasornic fie noap­
Dezbaterea documentelor Plenarei Termocentrala Paroşeni: staţia de 35 kv şi turnurile de răcire. Foto : V. ONOIU deplină a capacităţii agre­ ■ loan Ckirilă din Simeria-Triaj, te sau zi, soare sau furtună.
Constantin Mihuţ, Victor Ma­
gatelor, utilizarea raţiona­
Privită dinafară, efervescen­
lă a timpului dc lucru şi re­ rinescu, Remus Balomireanu ţa, care in aceste zile premer­
sau Gheorghe Ist rate, mecanici
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 ducerea pierderilor dc me­ . de locomotive la depourile~Pe- gătoare Conferinţei Naţionale
tal s-au soldat cu bune re­
Din experienţa C . A. P. Orăştie zultate, Colectivul acestei , troşăni şi Simeria, o ' facem a partidului a marcat cele mai
ridicate grade de intensitate,
secţii a reuşit să-şi îndepli­ pentru că colectivele ce le'con- n-are nimic spectaculos. Totul
cerii şl planificării în toate Barza şi Hunedoara şi a unul nească cu zece zile mai de­ duc,-mari, sau mici; sint > cele pare normal. Numai că 'acolo
sectoarele de activitate. Lega­ institut departamental la Pe­ vreme sarcinile privind pro­ mai reprezentative pentru uni­ fiecare mişcare este calculată
rea cit mai strinsâ a cerce­ troşani, parte din ele cu cadre VENITURI SPORITE ducţia de oţel special- pc tăţile.din care. iac .parte, „fiind. iii minută şi lupta se dă pentru
tării de necesităţile producţiei şi bază materială care nu le cele 11 luni ale anului. însoţite dc simbolurile cifrelor ca aceste minute să nu fie de
materiale, de celelalte activităţi permite abordarea adevărate­ . mari.. „Nu. poţi scoate indivi­ 60 de secunde ci mai mici. A­
dul din activitatea colectivului
'nale utile, se va realiza lor teme ce se cer cercetate, ceasta înseamnă mai multe
f.nn integrarea organică a u­ ajungînd în situaţia sâ rezolve mărfuri transportate, mai pu­
nităţilor de cercetare In ra­ probleme mărunte sau pur şl DIN ZOOTEHNIE ţin combustibil consumat, tone
murile producţiei materiale pe simplu să fie considerate orl- mai multe expediate şi timp
care le deservesc cînd o rezervă pentru „supra- mai mic de staţionare, materia­
Acest proces a început de controlul" producţiei. Se înţe­ In scopul realizării unor pro­ Din construcţii ce aveau ini­ losim este de 40 grame pentru lizate in scurtarea distanţelor
altfel mai de mult în unită­ lege că întreprinderile amin­ ducţii de carne pe măsura po­ ţial altă destinaţie, am ame­ fiecare 100 kg greutate vie a a­ dintre oţel şi cărbune, dintre
ţile din regiunea noastră. Nu­ tite au nevoie de un comparti­ sibilităţilor existente şi a ob­ najat fără mari cheltuieli, adă­ nimalului. Pentru a evita orice pline şi sare. Exprimată în ci­
clee cu preocupări de cerce­ ment de cercetare şi încă de ţinerii de venituri sporite de posturi călduroase cu lumino­ intoxicaţie, introducerea ureei - fre munca feroviarilor Direcţiei
tare şi apoi forme organizate unul mult mai dezvoltat derit pe urma creşterii taurinelor, zitate corespunzătoare, şi apă in hrana animalelor se face în regionale C.F.R. Deva reprezin­
de cercetare tehnică-şliinţificâ cel pe care-1 au astăzi. In ca­ consiliul de conducere al coo­ curentă. In vederea folosirii în­ mod treptat începînd cu 10 tă 102,65 procente de realizare
a planului
de transport la
s-au închegat deja pe lingă zul organizării industriei pe perativei noastre a pus un ac­ tregii capacităţi de cazare şi grame la 100 kg. greutate vie
întreprinderile mari. Rezulta­ centrale, acestea vor face par­ cent deosebit pe dezvoMarea rulaj a îngrăşătoriei, pe lingă şi ajungînd pînă la 50 grame, mărfuri şi călători, 4.2 la sută
tele obţinute vin să confirme te dîntr-un puternîo cenţru de sectorului «zootehnic şi in spe­ efectivul propriu, mai folosim ■■ după 10* 12 Zile. peste productivitatea planifica­
tă, 6.300 tone combustibil con­
că există o acumulare care re­ cercetări al centralei, iar or- cial a îngrăşătoriei de bovine. şi tineret provenit de la alte Deşi se susţine că ureea ad­ venţional economisit şi, în trei
prezintă premisa unul salt în ganizatorio vor fi asigurate toa­ Pentru acest an nc-am pro­ cooperative agricole din raza ministrată singură fără mela­ luni, 1,508.000 lei beneficii In
raionului sau de la I.RTC. In
această activitate. te condiţiile pentru cn acest pus să livrăm statului pe bază acest fel creăm-posibilitatea li­ sa nu dă rezultate, totuşi, noi plus. Cifre generale, sintetice,
în acest an am îngrăşat majo­
mecanism de gîndire sâ lu­
Nu se poate insă trece peste creze aşa cum cer interesele de contract un număr de 112 vrării în mod-ritmic şi '-qon- ‘ ritatea tineretului numai cu u­ ia care dacă mai adăugăm cele
o seamă de deficienţe care a­ producţiei. capete tineret taurin cu o gre­ stant a unui număr însemnat ree şi rezultatele au fost bune, 945 de trenuri supratonate re­
desea au făcut ca activitatea Sînt de părere că o dată cu utate totală de 26.880 kg. După de animale îngrăşate. ajungînd la un spor zilnic de morcate in numai patru luni,
de cercetare să nu dea cele concentrarea forţelor de cerce­ primele zece luni putem spune întregul proces de îngrăşate 900-1000 grame. Cînd am folo­ ce au transportat 438.643 tone
mai bune rezultate. Intre alte­ tare în centrala industrială, că rezultatele înregistrate sint este organizat pe loturi de ani­ sit şi melasă, sporul s-a ridicat mărfuri peste sarcina prevă­
le, colectivele de cercetare nu este bine să se meargă şi pe dintre cele mai bune. Faţă de male cît mai omogene ca greu­ la 1.300-1.400 grame pe zi. Bu­ zută, avem în faţă o imagine
graficul de livrare, am predat
sînt încă suficient de puter­ o specializare a subdiviziunilor cu 41 de capete mai mult, la tate, rasă, sex şi grad de între­ ne rezultate am obţinut în ul­ de ansamblu a activităţii fero­
nice şi colaborarea cercetării centrului şi a cadrelor de cer­ greutatea de sacrificare de ţinere — factori care stau la timul timp prin introducerea viarilor hunedoreni, din care se
din întreprinderi cu cercetarea cetare la întreprinderile din 290 kg pe cap de animal. Pînă baza furajării In funcţie de lo­ în hrana animalelor a corian- detaşează colectivele staţiilor
din institutele departamentale centrală, ţinînd seamă de expe­ la sfirşitul anului vom mai turile respective facem şi fura­ drului (un reziduu de la între­ Simeria-Triaj şi Hunedoara, al
şi de învătămînt superior nu rienţa colectivelor de cerceta­ putea preda încă 40 capete ti­ jarea. Aşa, de exemplu, în pri­ prinderea de plante medicina­ reviziei de vagoane Coşlariu,
'uncţionează la nivelul posibi­ re şi de condiţiile din între­ neret )a o greutate medie de ma fază de ingrâşare se admi­ le), care în amestec cu grosiere cele ale depourilor Simeria şi
l il o r şi cerinţelor. prindere. Intr-un cuvînt, nu 290-300 kg. In afară însă de nistrează în general grosiere şi melasă se consumă cu foarte Petroşani şi Atelierului de zo­
După părerea mea, concen­ trebuie să existe in centrală livrările la I.R.I.C. am mai cate în prealabil au fost tocate multă plăcere de către anima­ nă Alba lulia prin parametrii
trarea cadrelor de cercetare un aparat de cercetare conce­ predat pentru export 8 viţei cu şi îmbunătăţite cu melasă şi le, substituind în mare măsură cel mai ridicaţi ai muncii.
9» perfecţionarea în continua­ put pentru a acoperi cea mal greutatea medie de 325 kg. uree. Treptat se introduc în a- cantitatea de concentrate. S. POP
re a reţelei de cercetare, aşa limentaţîe fînurile şi numai în Subliniind realizările obţinu­
Ing A. SIMIONESCLJ
Obţinerea acestor rezultate
cum se prevede in proiectul de secretar ştiinţific al Comi­ se datoreşte faptului că am ultima periodâ, de finisare, se te pînă acum în direcţia îngrâ-
Directive ale Plenarei C.C. al tnecut la o furajare raţională a pune un accent mai mare pe şării tineretului, trebuie arătat
P.C.R. din octombrie, este sin­ siei de coordonare a acti­ tineretului, am asigurat adă­ concentrate. Prepararea gro­ că ele se datoresc in bunâ^par-
gura cale de soluţionare a pro­ vităţii de cercetare ştiin­ posturi corespunzătoare şi am sierelor tocate (paie, coceni de te şi îngrijirii acordate de că­
blemelor de mai sus. ţifică din regiunea Hune­ repartizat la îngrăşătorie pe porumb, pleavă) se face în ca­ tre lucrătorii de la îngrâşăto- Pe urmele
doara rie, care pentru depăşirile de
Reorganizarea conducerii in­ cei mai harnici şi pricepuţi co­ merele de furajare unde 11 se spor realizate sînt retribuiţi su­
dustriei £rîn înfiinţarea cen- (Continuare In pag. a 2-a) operatori. adaugă melasă şi uree, şi nu se plimentar. Astfel, într-o peri­
administrează decît după 12 oadă de numai 40 de zile, în­ exploratorului
ore. grijitorul Viorel Popa împreu-
O atenţie deosebită acor­
Ing. SILVIA NICULA
dăm dozării şi omogenizării de Ia Cooperativa agricolă de Fawcett
Expoziţia de informare tehnico-sconomică soluţiei de melasă şi uree, cu producţie din Orăştie Atelierele centrale Crişeior. Bobinatorul Aurel Neaga
f
care umectâm cocenii. Canti­ este unul din numeroşii muncitori care predau „ştafeta'1 După 41 de ani, misterul
tatea de uree pe care noi o fo­ (Continuare în pag. a 2-a) meseriei în mîinile tinerilor. Foto : I. TEREK dispariţiei exploratorului en­
glez Fawcett revine din nou
in discuţia „indianiş*ilor“
brazilieni. Colonelul Fawcett
provoacă o serie de greutăţi a dispărut in 1925, împreună
PSIH UNITĂŢILE SPITA­ — continua tovarăşul direc­ cu fiul său mai mare, în tim­
tor Marinescu. De doi ani
pul unei expediţii întreprin­
trebuia făcută reparaţia ca­ se in nordul' statului Mato
pitală a spitalului de conta- Grosso. Conform mărturiilor
gioşi şi nu se apucă nimeni
LICEŞTI DIN HUNEDOARA de treabă. In 1965 s-a făcut ulterioare, ultimele semne a­
le prezenţei lui Fawcett s-ar
au
un nivel apoi lucrările
fost abandonate. Acum aco­ fi constatat în apropierea
Riului Morţii, unde începe
perişul, instalaţia sanitară
Acum, în pragul iernii, în tovarăşul Marinescu are per­ nie, căldura camerelor este sînt aproape distruse, băile
unităţile spitaliceşti din re­ fectă dreptate. La secţia de asigurată în condiţii optime. nu funcţionează decit pe ju­
giune se fac o serie de pre­ boli interne am găsit o si­ In ceea ce priveşte apro­ mătate* Comanda pentru pro­
gătiri, toate canalizate spre tuaţie pe care oricît am în­ vizionarea cu diferite ali­ iectul de reparaţie capitală Corespondentă din
asigurarea unei asistenţe me­ cerca, nu o putem descrie mente, legume şî fructe pen­ a staţionarului am făcut-o
dicale neîntrerupte şi cit mai Două hale mari, friguroase, tru iarnă a spitalului din în luna mai a.c. Pînă in pre­ Rio de Janeiro
eficiente şi in sezonul ano­ cu cîte 32 de paturi, ciment Hunedoara, au fost asigura­ zent s-a executat proiectul
timpului de iarnă. Oraşul pe jos, pereţii crăpaţi, plini te cantităţile necesare de car­ pentru partea de construcţie,
Hunedoara va trăi in acest de igrasie, nezugrăviţi etc. tofi, varză, rădâcinoase, bu­ dar pentru instalaţia sani­
sens cel mai însemnat eveni­ Am aflat că !a noul spital lion, compoturi, dulceţuri şi tară încă nu. De asemenea, ţinutul locuit de tribul xa-
ment. Modernul spital este secţia de boli interne va avea gemuri, murături etc. în luna mai am contractat vanfilor, unul din cele mol
gata. A început recepţia şi cu I.G.O. executarea unui ga­ ostile contactelor cu albii.
în luna viitoare va fi dat în raj cu două şi trei boxe. Cel Diverşi exploratori, inclusiv
folosinţă. cu două încă nu-i terminat fiul mai tindr al dispărutu­
Dar, aşa cum am spus. da­ IN P R A G D E IA R N Ă şi caravana Rontgen stă a- lui, Brian Fowc.ett, pretind
rea lui în folosinţă se va face farâ, supusă intemperiilor. că au găsit obiecte ce apar­
doar spre sfirşitul lunii de­ Din cele relatate, rezultă ţineau colonelului in locul
cembrie, iar frigul a început clar unele neajunsuri care unde se presupune că ar ţi
cu cîteva sâptâmîni în urmă. camere cu unul, două şi trei — Avem insă mari greu­ s-au manifestat în asigura­ înnoptat pentru ultima oară,
S-au făcut pregătirile nece­ paturi. Este o mare realiza­ tăţi din partea O.C.L. Ali­ rea celor maî bune condiţii insă dispariţia in sine nu a
sare la unităţile spitaliceşti re, dar nu ne putem închipui mentara Hunedoara, ne spu­ bolnavilor internaţi în unită­ putut fi explicată niciodată
din oraş în vederea anotim­ cum de anî de zile la spi­ nea tovarăşul Saloşi Carol, ţile spitaliceşti din oraşul decit prin supoziţii contra­
pului friguros ? talul din Buituri nu s-a făcut administratorul spitalului, din Hunedoara Darea în folosin­ dictorii. Acum, misterul ca­
* — Din cauză că de doi ani nîcî cea mai mică reparaţie cauză că nu ni se asigură ţă a modernului spital — ca­ pătă noi interpretări. Con­
ne tot mutăm — ne spunea cu investiţii minime. Nu ne cantităţile de ouă necesare. re s-o spunem deschis — se form specialistului brazilian
medicul Alexandru Marînes- dăm seama cum a fost to­ De la I C R A ni se spune tărăgănează de multă vreme, Ramis Bucair, şef al unui
cu, directorul Spitalului uni­ lerată o asemenea stare de că s-au dat ouă ta O.C.L. a făcut ca mulţi să se culce inspectorat al serviciului de
ficat din Hunedoara, în une­ lucruri. Alimentara, dar la depozitul pe latura că s-a făcut totul. protecţie a indienilor, s-ar
le direcţii, pregătirile noastre — Cunoscînd faptul că in mic-gros refuză sâ ne dea Tormula : „Vă mulaţi în spi­ fi intimplat colonelului
pentru iarnă au fost privite anotimpul friguros unele boii Or. la noi nu merge ca la tal nou. ce mai vreţi", a ţi­ Fawcett un lucru pe care nu­
cu ochi mari, repetîndu-ni-se se accentuează, deci numărul cantinele pentru oameni să­ nut în multe cazuri drept mai cunoscătorii obiceiurilor
mereu: Ce pregătiri. vreţi ? pacienţilor creşte, am luat o nătoşi unde mai poţi înlocui paravan în executarea unor indigene ar putea să-l înţe­
Doar vă mutaţi in noul spi­ serie de măsuri pentru ca un aliment cu altul. lucrări de pregătire mici, ne- leagă. Indienii sălbatici din
tal. Aşa a fost cazul reparării tratamentul medical sâ poată Neglijenţe cu atît mai con­ coslisitoarc. regiunea Koluene (parcursă
cazanului care asigură încăl­ fi aplicat cu succes şi in a- damnabile, cu cit este vorba Că bolnavii vor avea con­ de cel dispărut) împărtăşesc
zirea centrală a spitalului, ca ceastâ perioadă — ne spu­ de asigurarea mesei suferin­ diţii mult superioare în noul credinţa că un anumit riu a
sâ nu mai vorbim de spita­ nea tovarăşa doctor Bianca zilor, cărora trebuie sâ le în­ spital, asta e cu totul altce­ fost creat pentru a servi de
lul din Buituri, unde lucru­ Tomescu, şefa secţiei mater­ tocmeşti un meniu cît mai
Pc harta economică n regiunii Hunedoara şi-au înscris definitiv numele şi undat.Ic in­ nitate. va. Dar. totuşi, mutarea se mormint celor mai merituoşi
dustriei chimice. Pentru dezvoltarea şi modernizarea lor slatul a alocat in anii cincinalului rile stau foarte râu. variat şî hrănitor, care sâ va face în jurul Anului nou,
imoortanlc funduri de investit ii. Drumul ascendent parcurs de aceste unitati este redat Vizitînd spitalul din Bui­ Intr-adevăr, la maternita­ contribuie la însănătoşirea şî pînă atunci se cunoştea că V. OROS.
sugestiv de panourile Expoziţiei dc informare tehnico-cconomica prin cifre comparative, turi, unde se află secţiile de tea din Hunedoara este o lor. va fi şi frig.
rezultat al preocupărilor colectivelor de muncă pentru creşterea eficienţei economice a acti­ boli interne, T.8 C. şi derma­ plăcere să intri. Totul stră­ (Continuare in pag. a 4-a)
tologie, ne-am dat seama că luceşte de ordine şi curăţe­ — IG O Hunedoara ne GH. r. NEGREA
vităţii de producţie.