Page 68 - Drumul_socialismului_1967_11

o DRUMUL SOCIALISMULUI Marţi 21 noiembrie 1967

nici o reclamaţie. Mai mult,
planul valoric al exportului
de hirtie a fost depăşit cu Din istoria pamlrctului hunedorean
35,7 la sută, tocmai datorită
caracteristicilor superioare a-
le hirtiel. ■ uniin KMUMST
Directorul fabricii a ţinut
să sublinieze meritul comu­
Trecuse de mult ora Ieşi­ Borca, Filip Lamnek şi al­ operaţia dc încărcare şl niştilor, care au ştiut să an­
rii din schimb. Umbrele In­ tora. transport, am primit noi e- treneze tot colectivul de la
serării sc zbăteau pe luciul — Avem nevoie de oa­ lectrocare $1 electrostlvultoa- fabricaţie la înfăptuirea sar­ MOŞ HICOLAE
geamurilor, proiectîndu-se meni pricepuţi şi la contro­ re. cinilor deosebite ce s-au ivit,
diform peste caietele deschi­ lul calitativ — spuse Mihai ★ menţionind in adunare că
se ale celor 8 oameni rămaşi Isaie. Producţia mare de hir­ Aceasta a fost doar una toţi indicatorii economici ai
să se frămînte aici, la „fa­ tie plană întrece posibilită­ din numeroasele acţiuni în­ întreprinderii au fost depă­ HEtlEA (II)
bricaţie", pentru soarta hir- ţile de control pe care Ic au. treprinse de biroul organiza­ şiţi cu peste 12 la sută (pro­
tiei din Petreşti. In jurul lui Or, pe lingă mH. P.“, denu­ ţiei de bază din secţia .,fa­ ducţia globală, marfă, mar­
Valeriu Cătană, secretarul mirea prescurtată a fabricii, bricaţie" a Fabricii de hirtie fă vîndută şl încasată ele.) La întrunirile publice, or­ 1894, s-a desfăşurat la Cluj
comitetului de partid, între­ baloturile plecate peste hota­ Petreşti. Am aflat de ea re­ Unde mai pui că s-au reali­ o mare manifestaţie popu­
gul birou al organizaţiei de re poartă eticheta „Mode in cent, cu prilejul adunării ge- zat aproape 1000.000 lei e­ ganizate de către delegaţia lară de solidarizare cu cei
română în capitala imperiu­
bază din această secţie-che- conomii suplimentare la pre­ lui cu scopul de a găsi noi implicaţi în proces. La aceas­
ie, se străduieşte să găsească D3R9 ţul de cost, iar valoarea be­ susţinători ai cauzei lor, a tă manifestare cei peste
o soluţie judicioasă. Colecti­ neficiilor peste plan a ajuns luat cuvîntul şi Moş Nicolae 10000 de participanţi au as­
vul pornise bine din primele la 3 milioane lei Herlea. „O apariţie foarte in­ cultat, pe lingă cuvintârile
zile ale anului, depăşise pre­ Adunări de dări de seamă şl ★ teresantă — scria „Gazeta lui I. Raţiu, V. Lucaciu. .şi
vederile planului la toţi in­ Acţiunile hotărite, oportun Transilvaniei" — un portret vorbele luminoase ale ţăra­
dicatorii, se realizaseră şl iniţiate de către biroul orga­ minunat era plugarul Nico­ nului Nicolac Herlea din Vi­
ceva economii. Şi, brusc, in­ aleyeri în organizaţiile de partid nizaţiei de bază, cu ajutorul lae Herlea din Vinerea, co­ nerea, pline do cele mai cu­
tervenise o schimbare. Din fiecărui membru al său, au mitatul Hunedoara. Portul rate şi nepătate sentimente
R F. a Germanici, Austria dştlgat încrederea deplină a lui e ţărănesc: cizme cu tu- naţionale”. Momentul a fost
Şi alte citeva ţări, sosiseră comuniştilor de la fabricaţie reci lungi, pantaloni de lină folosit de către miile de ţă- !
mesaje prin care se făcea Romania". Şi tocmai de a­ neralc pentru dare dc sea­ Această încredere a fost en­ albă, şpenţer alb şi scurt. răni, în frunte cu acest Ini- \
cunoscut fabricii din Petreşti ceea, Jiecare comunist poar­ mă şl alegeri. A fost aminti­ tuziast exprimată in aduna­ Faţa moşneagului este brăz­ mos şi cutezător Nicolae Her-
că sc renunţă la cea mai tă o deosebită răspundere tă laconic. Urmările ei s-au rea generală Avîndu-se în dată de suferinţe. Acest moş­ lea, pentru a adresa o che­
mare parte din cantităţile de pentru calitate. concretizat in cifre. Deşi pes­ vedere numărul mare al neag de 74 de ani, care avoa mare „Către poporul român1',
hirtie contractate in bobine Biroul organizaţiei de bază a te 75 la sută, şi în ultima membrilor de partid şi noul părul alb ca zăpada, era fă­ prin care Memorandumul e­
pretinzindu-se hirtie plană. ra declarat ca operă a între­
hotărit ca Aurel Morarii şi vreme 100 la sută din pro­ profil al locului lor dc mun­ ră indoială cel mai inteli­
— Putem ieşi din impas Ana Dologa, alţi doi membri ducţia pentru export a fa­ că, au (ost constituite din gent om în toată societatea gului neam românesc, iar au­
numai printr-o acţiune hotă- ai săi, să treacă la C. T. C bricii, a fost dc hirtie plană fosta organizaţie de bază „fa­ română. Vorbea româneşte, tonomia Transilvaniei se re­
rită şi neintirziată a comu­ pentru întărirea activităţii in (faţă de 50 la sută cum se bricaţie" două organizaţii In Manipularea coreclâ a macaralei cerc pricepere şi înde- italieneşte, latineşte şi nem­ clamă încă o dată cu toată
niştilor, le spusese Valeriu acest sector prevăzuse iniţial) calitatea ci birourile lor, au fost realeşi minare. Aceste calităţi caracterizează pc macaragiul Nico­ ţeşte. Litoratura clasică a tu­ energia.
Cătană Avem forţe‘ sufici­ Biroul a dezbătut cu aten­ s-a situat la nivelul exigen­ pe lingă alţi tovarăşi toţi lae Gagiu, ce lucrează Ia înălţarea viitoarei cetăţi de lumină turor popoarelor civilizate o Din rîndul celor prezenţi
ente, ele trebuie concentrate ţie fiecare problemă. S-a sta­ ţei beneficiarilor, de la care membrii vechiului birou de pe Mureş, Centrala lermoelectricâ Deva. ştia ca un candidat de filo­ la adunare au fost aleşi trei
la fabricarea hîrtlei plane, bilit, de pildă, ca cel de la nu s-a primit in întregul an E. BERGHIAN Foto: N. MOLDOVEANU zofie”. reprezentanţi in persoana bă-
îndeosebi sortarea merge a­ controlul tehnic să ia măsuri In discursurile sale, Moş trînilor Nicolae Herlea. Teo­
nevoios, pe cind la confec­ de schimbare a pistelor la Herlea a înfierat politica au­ dor Onişor şl Gavrilâ Trifu
ţii sînt prea mulţi oameni maşini îndată ce pe hirtie ar torităţilor austro-ungare faţă cu scopul de a merge la Vie-
— Totuşi, ei nu se pricep apare cristalizări, găuri sau ales in acele ramuri şi dome­ de naţionalităţi, cerind cu ho- na, spre a protesta energic
împotriva abuzurilor şi ne­
destul de bine la operaţiile marcaje Dc rezistenţa şi gra­ CERCETAREA ŞTIINŢIFICA - nii de cercetare din regiune tărîre drepturi pe seama ro­ dreptăţilor la care erau su­
de aici — răspunse Vasile dul de alb al hirtiei s-a sta­ care nu sînt coordonate de co­ mânilor transilvăneni. La puşi românii. Ca urmare a
Chir Hă, secretarul organiza­ bilit să răspundă personal » * misiile Consiliului Naţional al întoarcerea in Transilvania
ţiei de bază. Pretenţiile cali­ Mihai Isaie. Cercetării Ştiinţifice. Prin numeroşi membri ai delega­ luptei maselor populare, a
tative sînt mari. Cred insă Cind toate acestea au fost componenţa lor de specialitate, ţiei au fost urmăriţi şi ata­ acţiunilor opiniei publice eu­
că am putea da pe cîfiva pe puse la punct, a fost invitat factor dinamic al creşterii eficienţei economice comisiile teritoriale corespund caţi de elemente şovine. în­ ropene. autorităţile austro-
ungare sînt silite să pronun­
lingă muncitori pricepuţi. şi Ion Nistor, directorul fa­ structurii pe comisii de specia­ suşi Moş Herlea, sosit acasă
Comunistelor Susana Tute- bricii. (Urmare din pag. 1) Se pretinde ca învâtâmîntul litate din Consiliul Naţional, — unde i se făcuse o primi­ ţe graţierea condamnaţilor
lea, Ana Secaş şl Maria Bis- —- Noi vă vom sprijini, to­ superior care are bogate tra­ de plan ai întreprinderii, se îmbunătăţirea activităţii de re triumfală de către locui­ in procesul Memorandumu­
lui. în cursul anului 1895.
creează loc indiferenţei faţă de
ca I, le putem încredinţa al­ varăşi — spuse el entuzias­ diţii de cercetare şi reuneşte rezultatele cercetării, acceptă­ coordonare in viitor va trebui torii satelor Vinerea, Cug'.r, După o viaţă zbuciumată,
te citeva tovarăşe, cărora să mat de iniţiativa bună a bi­ marc parte din problemele de valoroase cadre ştiinţifice să-şi rii unui plan care cuprinde te­ legată, după părerea mea. dc Şibot — este obligat să se caracterizată printr-o conti­
le împărtăşească din expe­ roului organizaţiei de bază cercetare, iar la întreprinderi aducă în viitor o contribuţie me ce nu interesează mult în- o integrare a subcomisiilor din refugieze in munţi Guvernul nuă luptă, Moş Nicolae Her­
nu s-a mulţumit numai cu
rienţa lor, să le ajute. Se montează centriclinere — aparate corespunzătoare celui sporită In dezvoltarea econo­ treprinderep, încheierii unor comisiile teritoriale in comi­ tolerarea şi sprijinirea aces­ lea este răpus de boală la
siile de specialitate din Con­
Livia Barbu, Perlele Blaga, aparate speciale pentru eli- din centrală pentru nevoile miei şi culturii. Institutul de contracte cu cercetători dina­ siliul National. Membrii sub­ tor acte. In anul următor a 13 februarie 1897, Pe ulti­
Mihai Isaie, Erhard Groten- ninarea impurităţilor — la intreprinderii, ci in întreprin­ mine din Petroşani va pulea fară. care nu oferă întreprin­ comisiilor de specialitate să deschis acţiune publică pen­ mul său drum, trupul inimo­
dorfer şl ceilalţi membri ai ambele maşini de sortare a deri să existe compartimente să-şi valorifice eficient poten­ derii o perspectivă certă de be­ reprezinte la nivel teritorial tru „trădare de patrie” împo­ sului luptător este condus de
biroului, găsiră de cuviinţă pastei. La aparatura existen­ specializate, care nu slnt In ţialul de cercetare de care dis­ neficiu. Tot datorită acestui elemente de legătură între or­ triva comitetului partidului un impresionant cortegiu de
că li se poate încredinţa o tă pentru măcinarea lemnu­ centrală. In felul acesta se în­ pune prin crearea unei grupe fapt, apare şi mentalitatea u­ ganul central coordonator şi naţional român care, in luna peste 10000 de oameni. Nu­
astfel dc sarcină şi unor to­ lui sc montează o baterie de catedre pentru probleme nor cadre 4ehnico-iniinereşti unităţile de cercetare, cunos- mai 1894, avea să fie jude­ mele lui Moş Nicolae Herlea
varăşi din activul fără de Eortrap, astfel că pasta va lătură paralelismul şi Imix­ complexe dîn minerit, care şi, uneori chiar a unor condu­ cînd, pe o anumită rază, în cat şi condamnat de Curtea se înscrie în rîndul celor ce
partid, ca Maria Binder, Ion fi mai curată Mecanizăm şi tiunea. să-şi desfăşoare activilalea pe cători din întreprinderi că cer­ mod concret, problemele cer­ de juraţi din Cluj. Procesul şi-au închinat întreaga via­
baza unui program comun de cetarea este o chestiune sepa­ cel ăi ii şi indicîncl cele mai Memorandumului a stirnlt ţă ducerii luptei pentru pro­
cercetare. Trebuie găsite însă rată de producţie şi, chiar de potrivite măsuri. Comisiile de un val uriaş de proteste din păşirea neamului românesc.
forme dc stimulare a iniţiati­ ordinul al doilea. coordonare a activităţii de cer­ partea maselor largi din
vei creatoare a cadrelor din Experienţa unor unităţi din cetare ştiinţifică din cadrul Transilvania. Prof. IOAN ANDRIŢOIU
învâţâmîntul superior, de a- regiunea noastră in rezolvarea ministerelor şi organelor cen­ In zilele procesului, mai Muzeul regional Deva
tragerc a acestora in colecti­ unor probleme de cercetare trale şi consiliile ştiinţifice ca ★ ★
vele de cercetare din între­ prin colective mixte de cerce­ formă a conducerii colective a Incepînd cu luna decembrie, cititorii rubricii „Din isto­
prinderi. In felul acesta cerce­ tători şi ingineri din produc­ unităţilor de cercetare vor ria pâmîntului hunedorean" vor avea posibilitatea să par­
tătorii din institut pot folosi ţie, a dovedit că aceasta repre­ completa la rîndul lor sistemul curgă un amplu ciclu de materiale, cu titlul comun „Uni­
puternica bază materială crea­ zintă o cale sigură pentru pre­ de coordonare a activităţii de rea — aspiraţie seculară".
tă în laboratoarele uzinale, au luarea rapidă a elementului de cercetare ştiinţifică.
posibilitatea aplicării rapide noutate in activitatea indus­ întreg ansamblul de măsuri Articolele, semnate de cercetători din muzeele regiunii,
in producţie a cercetărilor ini­ trială şi valorificarea deplină ce se prevăd pentru îmbună­ profesori din şcoli, vor comunica numeroase fapto intere­
ţiate şi se va ajunge la îmbi­ a rezultatelor cercetării. Folo­ tăţirea organizării şi îndrumă­ sante şi date inedite privind aspiraţia seculară a poporului
narea dintre cercetătorul teo­ sirea completă a avantajelor rii activităţii de cercetare ştiin­ român spre unitate, continuă şi neabătută de-a lungul isto­
retic şi inginerul de producţie. acestei forme de organizare a ţifică va constitui un factor de riei, din perioada formării noastre ca popor, pină la istoricul
O dată cu îmbunătăţirea re­ cercetărilor din întreprinderi seamă al ridicării eficacităţii act de la 1 decembrie 1918. Un accent deosebit va li pus
pe acele momente ale unităţii naţionale care slnt legate mai
ţelei de cercetare, colaborarea este insă in prezent frînată de acestei activităţi şi creşterii strîns de meleagurile hunedorene.
în cercetare şi coordonarea faptul că inginerii din produc­ rolului el in viaţa economică
trebuie să fie aşezate pe noi ţie nu au obligaţii precise de şi socială a ţârii Ciclul „Unirea — aspiraţie seculară” va apare bilunar.
baze Actualul sistem de co­ serviciu pentru a desfăşura şi
laborare are serioase carenţe. o astfel de muncă şi nu sînt
Numirea unui colaborator de nici cointeresaţi material pen­
către forul tutelar, fără a fi tru aceasta. In lumina măsuri­
consultat cel in cauză, alegerea lor care se preconizează, cînd Vesiifuri sporite din zootehnie
la intîmplare a colaboratorilor, pentru fiecare funcţie din în­
angajarea unui mare număr treprindere se vor prevede cu
de colaboratori, lipsa de infor­ precizie obligaţiile de serviciu,
mare reciprocă şl încheierea cred că este indicat să se pre­ (Urmare din pag. I) unitate numai din zootehpie. câ a creşterii şi ingrâşârii ti­
unor convenţii incomplete, au vadă şi conlucrarea cu com­ Faţă de 1 112.000 lei cit a fost neretului taurin. Avind în ve­
condus adesea la divergenţe partimentele de cercetare. nă cu soţia au primit, pe lin­ planificat a se obţine in anul dere veniturile importante pe
între părţi, la disimularea răs­ Comisiile teritoriale de gă zilele-muncâ cuvenite, suma în curs, s-au realizat pină la care le poate aduce ingrâşâto-
punderii şi prelungirea terme­ coordonare a activităţii de cer­ de 900 de lei, ca retribuţie pen­ data de 1 noiembrie a.c. ria, ne-am prevăzut pentru anul
nelor de valorificare a unor cetare ştiinţifică ca organe ale tru depăşirea sporului planifi­ 1.120 000 lei, cu reale posibili­ 1968 să asigurăm in fiecare se­
rezultate importante. Acelaşi Consiliului Naţional reprezin­ cat. Premii asemănătoare au tăţi ca prin livrările ce le mai rie Ia îngrăşat peste 100 cape­
lucru se poate spune despre tă expresia apropierii coordo­ mai primit şi îngrijitorii loan avem de efectuat să încasăm te tineret bovin, iar animalele
sistemul actual de finanţare nării de unităţile de cerceta­ Şfef, Nicolae Giurgiu şi Maria peste 1.200.000 lei. O contribu­ predate să depăşească 300 kg.
şj colaborarea pe bază de con­ re ştiinţifică. Concepute iniţial Damian ţie deosebită la obţinerea aces­ greutate medie, realizind ast­
tor rezultate şi-a adus-o Ingră-
fel venituri de peste 500.000 lei,
tract. In prezent, cind cercetă­ pentru o rază teritorială inde­ Punînd un accent, tot mai şâtoria de bovine, unde s-a ceea ce va duce la creşterea va­
pendentă de actuala împărţire mare pe dezvoltarea creşterii
rile sînt finanţate de la buget regională, aceste comisii au animalelor am reuşit ca în a- obţinut un venit de 290000 lei lorii zllei-muncâ şi Ia posibili­
Uzina „Victoria” din Călan a fost dotată cb maşini moderne pentru prelucrarea ma­ şi deci, cheltuielile aferente nu reuşit să învioreze şi să orien­ cest an să realizăm peste 50 la Datele ilustrate mai sus de- tatea acordării avansului lunar
terialului pentru modelârie. afectează cu nimic indicatorii teze cercetarea ştiinţifică, mai sută din totalul veniturilor pe monstreazâ eficienţa economi- (a toţi cooperatorii.

min. 62 localnicii organizează mit oaspeţilor să alace destul Seria Valea Mureşului acestui rezultat, Dacia Orăşlie
SPORT. SPORT • SPORT un atac fulgerător şi Mitu de de insistent. Aşa se face că in ocupă tot locul 2 datorită go­
laverajului mai slab. Campioa­
min. 70 ei reduc din handicap.
la Sibiu opreşte balonul cu
mîna în careu. Lovitura de la
Arbitrul Gh Opriţa din A­
Aurul
Mureşului este deci
11 metri a fost transformată rad a condus bine. Terenul din Alba lulia fiind le-ar fi adus primul loc în cla­ nă de toamnă in seria Valea
de Cotroazâ, scorul devenind suspendat pină la s/îrşitul tu­ sament. In final, meciul s-a în­ Zlatna, care a avut o evoluţie
2-0. Mulţumite de rezultat EUGEN POPA rului, meciul restanţă dintre c- cheiat cu scorul de 2-2. In urma constantă de Ia o etapă la alta.
V O L E I gazdele nu mai insistă şi per­ corespondent chipele Unirea Alba lulia —
Dacia Orâştie a fost programat
REZULTATE : C.F.R. Caransebeş — Metalul Tr. Severin duminică pe stadionul din Cu-
1-1 ; Victoria Tg. Jiu — U.M. Timişoara — anjînat ; Progre­ gir. După cum ne-a transmis CLASAMENTUL
litine satisfacţii la încheierea turului sul Corabia — Chimia Făgăraş aminat; Minerul Lupeni — corespondentul nostru Nicolae 1 Aurul Zlatna 11 8 1 2 32-10 17
A.S.A. Sibiu 2-1 ; Tractorul Braşov — Mureşul Deva
3-1;
Progresul Strehaia — Minerul Anina 2-0 ; Efectroputere Cra- Opriş, meciul a satisfăcut 2. Dacia Orâştie 11 8 1 2 32-11 17
iova — Victoria Călan 2-0. exigenţele, ambele formaţii 3. Metal. II Cugir 11 7 2 2 28-16 16
In scopul stimulării activi­ N. R Felul cum s-a desfă­ redresarea activităţii voleiba- 4 Aurul Brad 11 6 3 2 41-12 15
tăţii Ia volei, prin grija Con­ şurat prima parte a campio­ lîstice, Consiliul regional pen­ realizind frumoase faze de fot­ 5. Textila Sebeş 11 6 0 5 30-17 12
CLASAMENTUL
siliului regional pentru educa­ natului regional de volei nu a tru educaţie fizică şi sport are I 1. Elecfroputere Craiova 12 7 2 3 22- 9 16 bal. Jucătorii de Ia Dacia Orâş­ 6. C.F.R. Simeria 11 5 2 4 18-14 12
ţie fizică şi sport, a fost orga­ avut darul să contribuie la datoria să facă o analiză, din 2. Metalul Tr. Severin 12 6 3 3 24-14 15 tie au depus multe eforturi 7. Unirea Alba lulia 11 3 5 3 16-13 11
nizat în acest an un campio­ toate punctele de vedere, a a- 3. Chimia Făgăraş 11 5 3 3 22-16 13 pentru obţinerea victoriei care 8. C.F.R. Teiuş 11 4 1 6 36-27 9
nat regional cu participarea a creşterea nivelului acestei dis­ cestuî campionat şi să ia mă­ 4. Victoria Călan 12 5 3 4 21-17 13 9. Şurianul Săsdori
nouă echipe. Cu citeva zile In cipline mult îndrăgite. Pentru surile de rigoare. 5. Tractorul Braşov 12 5 3 4 19-19 13 11 3 1 7 10-36 7
urmă s-a încheiat prima par­ 6. Minerul Anina 12 5 3 4 15-17 1? 10. Energia Gurabarza 11 2 2 7 13-29 6
te a acestei competiţii care a 7. A.S.A. Sibiu 12 4 4 4 18-12 12 11. Energia Deva 11 2 2 7 l l r29 6
adus destul de puţine satisfac­ 8. Progresul Strehaia 12 5 2 5 17-22 12 12. Aurul CerteJ 11 2 0 9 11-64 4
ţii. CLASAMENTUL 9. Mureşul Dova 12 4 3 5 21-18 11
Liderul de toamnă, I. G. O. 1. IC O Hunedoara 8 7 1 22- 4 15 10. Minerul Lupeni 12 4 3 5 17-23 11
Hunedoara, n avut o compor­ 2. Ştiinţa Alba lulia 8 7 1 21- 4 14 11. U.M. Timişoara 11 4 2 5 19-19 10
tare mai bună faţă de celelal­ 3. Minerul Ghelar 8 6 2 19- 9 14 12. C.F.R. Caransebeş 12 3 3 6 19-25 9 „CUPA ROMÂNIEI”
te. Trebuie să se ştie însă incâ 4. Metalurgistul Cugir 8 5 3 16-11 12 13. Progresul Corabia 11 2 2 7 12-27 6
de pe acum că a cîştiga titlul 5. Sănătatea Pîclişa 8 3 5 9-17 10 ETAPA VIITOARE: Chimia Făgăraş — El cc trop ut ere
de campioană nu constituie o 6. C.F.R. Alba lulia 8 2 6 10-18 9 Craiova ; Mureşul Deva — C.F.R Caransebeş : Minerul Ani­ E g a l i t a t e Ess. txfieiar
performanţă dacă la baraj e­ 7. Minerul Muncel 8 3 5 9-16 8 na — Minerul Lupeni : Victoria Călan — Progresul Cora­
chipa nu promovează. Să nu 8 1 7 8 bia : A.S.A. Sibiu — Victoria Tg. Jiu : Metalul Tr Severin Meciul contind pentru „Cu­ re calîficindu-se Vagonul A*
uităm că eşecul reprezentantei 8. Pielarul Sebeş 4-21 — Tractorul Braşov; U.M Timişoara — Progresul Strehaia pa României” la fotbal, pro­ rad.
noastre de anul trecut la ba­ 9. Minerul Aninoasa 8 2 6 8-18 7 gramat Ia Ghelar a pus faţă Gazdele au întrecut în - 1-
raj, Ştiinţa Alba lulia se da­ în faţă echipa din localitate rităţl orice limită, lucru ce tre­
torează tocmai nivelului teh­ Minerul şi formaţia Vagonul buie analizat cu toată râspun-»
nic scăzut al acestei discipline CMMPIQ1TOL REG10NM Arad, fruntaşă în Divizia na­ derea de către Asociaţia spor­
in regiunea Hunedoara. Se im­ ţională B, Partida s-a înche­ tivă „Minerul" Ghelar.
pune deci ca pe lingă ocupa­ F O T B A L iat cu rezultatul de 1-1, după O. FLORI W
rea acestui rîvnil Ioc să se des­ S eria Valea Jiului prelungiri, în etapa urmâtoa- corespondc nt
făşoare o muncă de pregătire
susţinută, în-perspectivă, pen­
Amînată din cauza terenului
tru a depăşi limitele voleiului
din regiune. Este de neînţeles Divizia naţională C (seria vest) impracticabil, partida dintre ţia Minerul Uricani a fost în­ PRO NO SPO RT
vinsă cu scorul de 4-1. In urma
cum unele echipe ca Sânăta- Minerul Aninoasa — Minerul acestui rezultat, clasamentul
lea Pîclişa, C.F.R Alba lulia. Urîcani s-a desfăşurat in sâp- seriei Valea Jiului după în­ REZULTATELE CONCURSULUI NR. 46 DIN 19 NOIEM­
Minerul Muncel, Pielarul tămîna trecută. Deşi se află pe cheierea turului este următo­ BRIE 1967.
Sebeş şi Minerul Aninoasa Minerul Lupetii-A.S.A. Sibiu 2-1 (1-0) locul doi in clasament, forma­ rul :
privesc cu atîta dezinteres ! r * 11; T,ra- C.F.R. Arad Cupa României 1- 0 I
campionatul, deşi ele sînt sub­ Dornici de a se reabilita oa­ 2. Metalul Tirg. — Flacăra Moreni 2- 1 1
venţionate de consiliul regio­ recum în faţa suporterilor, fot­ oaspeţii au organizat un con­ CLASAMENTUL 3. Ancora Galaţi — Ceah. P. Neamţ 2-1 1
traatac destul de periculos dar
nal. baliştii de la Minerul Lupeni 1. Ştiinţa Petroşani 11 8 2 1 26- 6 18 4. Chimia Făgăraş — Ind. sir. C.T. 2-1 1
Supărătoare este evoluţia au jucat cu mult elan pentru apărarea minerilor şi-a făcut 2. Minerul Uricani 11 7 2 3 21-12 16 5. Gloria Birlad — C.S.M.S. Iaşi Anulat
ultimei clasate, Minerul Ani­ obţinerea victoriei în faţa e­ datoria. Formaţia Minerul Lu­ 3. Minerul Ghelar 11 6 2 3 15-10 14 6. Progresul Brăila — Vîct. Roman 4-0 1
peni insistă din ce în ce mai
noasa care, in ediţia trecută chipei A.S.A. Sibiu. încă de la 4. Minerul Teliuc 11 5 1 5 25-12 11 7. Foggia — Cotania
a terminat pe un loc fruntaş. începutul partidei, gazdele au mult creînd multe ocazii de 5. Preparatorul Pelrila 11 3 5 3 9-13 11 8. Lecco — Bari Câmp. ital. div. B 1-0 I
De fapt această echipă este iniţiativa, organizează o serie yol. In min 40 înaintaşii şu- 6. Paringul Lonea 11 4 2 5 24-17 10 9. Livorno — Monza 1-1
formată, în marea majorita­ de atacuri bine concepute dar tcazâ de mai multe ori şi por­ 7. Constr. Lupeni 11 3 4 4 24-22 10 ÎO. Messina — Catanzaro 2-2
tarul sibienilor scapă mingea
o-n
te, din jucători de la Petro- 8. Minerul Vulcan 11 4 2 5 14-21 10 11. Modena — Potenza
înaintaşii greşesc ţinta. Este in plasă. , 9 Minerul Aninoasa 11 2 5 4 14-17 9 3-0
$ani* P. DĂSCĂLITĂ adevărat că mingea a fost o- începutul reprizei secunde a­ 10. Constructorul Hd. 11 3 3 5 7-12 9 12. Polermo — Lazio 0-0
metodist pritâ de bară, iar in cîteva rîn- parţine sibienilor care au avut 11. I.G O. Hunedoara 11 3 3 5 8-19 9 13. Verona — Venezîa 0-1
la Consiliul regional pentru duri de intervenţiile sigure ale cîteva ocazii mari de a în­ 12. Abatorul Haţeg 11 2 1 8 6-29 5 Un salt spectaculos şî golul Fond de premii: 391.352 lei
educaţie fizică şi sport-Deva portarului oaspete. In min. 19 scrie, din fericire ratate. In
a fost salvat.