Page 7 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3991 3
A
In ziua de 5 noiembrie apare
„R IT M U R I H U N E D O R E N E ”
prompte a populaţiei, Uniunea Supliment social-cultural al ziarului
Cooperaţia meşteşugărească Centrală a Cooperaţiei Meşteşu „Singur „Drumul s o c i a l i s m u l “ Deva
mă
găreşti a luat numeroase
suri, printre cate limitarea ter
menelor de executare a unor Iu- %
crărl, Introducerea bonurilor de j Suplimentul este cunoscut cititorilor noştri intrucit primele şase nume
garanţie, executarea de co- pe lume"
şi deservirea populaţiei menzfdupă modele speciale etc. re, cu titlul „Ritmuri", au apărut în interiorul ziarului. Incepînd cu numărul
fnlr-o serie de ramuri de acttvl-
late ca frizerie, coalutâ, repara „Tocmai fiindcă lucrurile 7, suplimentul apare detaşat de ziar, îmbogăţit în tematică, cu un profil
ţii de obiecte mici etc. s-a In- sint de cele mal multe ori
Ca şi In orice domeniu ai vie vine astăzi cooperaţiei meşte rilor de prestări de servicii a Irodus metoda de gospodărire a astfel, de aceea le-am des mai bine determinat.
ţii cotidiene, „tehnica nouă”, cu şugăreşti, prin cele peste 11.000 crescut necontenit, ajunglnd In unităţilor de către cooperatori. cris şt eu aşa cum le-am SUPLIMENTUL POATE FI PROCURAT DIN CHIOŞCURILE DE DI
mut tipie le ci aplicai ii, Işi tace umtăli de deservire ale sale.ee acest an la aproape trei miliarde Pentru imbund/df/rea activităţii văzut..." — nota In urmă cu
loc cu asiduii ale şi pe zi ce I re ne pun la dispoziţie nu mai pu lei O zicală meşteşugărească In acest Important sector, un veac şcrlltoriil Hector FUZARE A PRESEI.
ce devine indispensabila şl In ţin de 86-000 de meseriaşi. A păstrată din lală-n liu, pe litul UCECOM preconizează extinde Malot, autorul romanului
treburile gospodăreşti. Frigide cest mare „atelier mecanic" e- vremii, spune că blazonul meş rea reţelei de unlldli de prestări .Singur pe lume". Apărui
rul. maşina de spălat, aspirato xecufă sute de lucrări, de la teşugarului esfe „priceperea, de servicii şi în mediul rural, fre 1878, romanul a obţinut
rul, radioul şi televizorul, pen cele mal simple, ca înlocuirea pasiunea, Irumusefea şl trălnfcia construirea unor noi complexe votul Academiei Franceze
tru a denumi numai ctleva din unei garnituri la robinet, şl pt- lucrului meşteşugit". Cel mai şl ateliere de întreţinere a obi- . — premierea Iul nefiind de-
numeroasele aparate, maşini nă la cele mal complicate ope- mulll dintre membrii acestei ectelor de uz casnic acţionate cit suprema confirmare a ANGAJEAZA :
sau inslalalll ce sini azi tn ti „bresle de aur" respectă deviza electric, a unor noi stafii de în unui considerabil succes de
zii/ gospodăresc curent, „simt" muncii lor, executlnd lucrări de treţinere şl reparaţii aufo-molo, public, succes ce s-a trans
din clnd In cînd, şl clleodald cea mal bună calitate, lăurlnd cil şi dezvoltarea capacităţii de mis şi s-a păstrat viu plnd — lăcătuşi;
chiar prea des, după cum bine ÎNSEMNĂRI obiecte atrăgătoare şl trainice, lucru a celor existente etc. De tn zilele noastre. Pornind
ştim, nevoia de a li revizuite, re comportlndu-se iată de clienţi asemenea, se va acorda o mal de la o tnttmplare fără în — strungari;
mare afenlle dotării unităţilor
parate. Socotind, de asemenea, potrivit cerinţelor ctviltzaliel. cooperaţii meşteşugăreşti cu doială adevărată şi posi
diversele servicii, de care ni Slnf Insă şl cazuri clnd popula bilă doar acolo unde banul «— tîmplari;
meni nu se poale lipsi, ca cele ţia nu este servită potrivit po utilaje din cele mal moderne, fndbujd orice urmd de o-
ale trlzerulul, coalorulul, croi ralII mecanice la autoturismele sibilităţilor- Durează încă mult cu materii prime şl materiale menle, Hector Malot a des
torului. cizmarului etc., şl ca să personale. Sute de complexe şi timp curăfatul unul costum sau care să asigure mai bogat cerin cris peripeţiile dureroase — sudori;
ateliere noi, spaţioase, special
lim In pas cu vremea, şl cele a lenjeriei, repararea unu/ apa* ţele populaţiei. Toate acestea ■ prin care trece micul Râmi
ale mecanicului auto, ne putem construite sau amplasate la par rar electric, revizia unul autotu vor duce la creşterea activită — conducători auto macara.
imagina ce numdr Impresionant terele clădirilor din noile carti rism. ca să nu mal vorbim de ţii de prestări de servicii către in edutarea adeudratel fa
ere, utilate cu maşini şl apara
oe meseriaşi trebuie sâ ne stea tură modernă creează posibili lucrările mărunte, la care coo populaţie, plnd la sllrşltul cinci milii. Cel Interesaţi se vor adresa biroului
la dispoziţie ... pentru ca apara tăţi de a răspunde toi mal bine peraţia meşteşugărească răs nalului, cu circa 70 la sută la Situaţiile îndeosebi tra
tul cfe uz gospodăresc să mear cerinţelor de deservire a popu punde anevoios cerinţelor, iar tă de realizările anului trecui, gice prin care trece sfiosul personal din Uzina R.M.R. Slmerla.
gă „ceas", ca fiecare să arate „ca laţiei. Numeroase şcoli şi unele lucrări slnt executate fă vor da posibilitatea meşteşuga şl plăpindul Remi, galeria
scos din cutie", pentru a evita cursuri de ridicare a calificării a- ră prea mare răspundere prole- rilor să răspundă mal prompt bogată şi attt de diferen
cerinţelor şl să execute lucrări
sau remedia micile necazuri ce stonală. ţiată a personajelor tntll-
sigură meşteşugarilor posibili de calitate. nlte tn roman, amintlndu-l
se ivesc. tăţi de perleclionare continuă. In vederea înlăturării neajun c. ZLAVOG doar pe ursuzul Barberin, , . . ________ ________________ ____
Această sarcină complexă re Drept rezultat, valoarea lucră surilor şt deservirii cH mal redactor la Agerpres omul înrăit de lipsuri şi
greutăţi, pe tnspăimlntăto- Calea Guşterlfel nr. 21—23, telefon 15020—
rul Garofoli, „fiara cu chip
de om', pe nobilul şl pito 12397, livrează pe bază de comenzi ferme,
rescul bătrtn Vltalls, pe
numele său adevărat Carlo materiale din stoc disponibil, ca :
Creşte reţeaua Un nou drum Balzanl — efntdreţ celebru
altădată, acum uitat de pu
blic şi silit să cutreiere ţara
brutăriilor alpin împreună cu mica sa tru
pă de cf/nl dresaţi — ori
pe micul cerşetor Mattla, — abrazive, pietre polizor;
Pe platoul Munţilor Bu-
săteşti cegl a fost terminat şl dat In bravul şi devotatul prieten — materiale de decapare:
al lui Remi, nu puteau să
folosinţă un nou drum pen nu atragă atenţia unul ci
tru circulaţia autovehicule neast. Insă, aţa cum s-a îrv- feropurln;
Printre obiectivele de In lor. Noul drum. tn lungime
teres social construite la de 16,3 km, completează re timplat şi cu alte ecrani
zări ale unor cunoscute o
sate se numSrA şl brutărll- ţeaua rutieră montană a ţă dellquor;
le. De Ia un an la altul nu- rii şi face legătura Intre pere literare, nici realizarea
Michel
regizorului Andrâ
mArul acestora continuă să Şeaua Dichlului şi Coşlila, a- nu se rtdică la valoarea şl — cocleţl pentru războaie de ţesut pan
crească. După co acum cf- sîgurlnd turiştilor accesul Io prestigiul cărţii lui Malot,
teva luni au fost date in cabanclo Piatra Arsă, Babe doar pe tel, pe colo, în par glici de: 0,25, 0,30 şl 0,45 ;
funcţiune brutăriile de la le. ajungind pinn la 3 Um
Miercurea şi Baia de Criş, de VIrful Omul, precum şl tea a Il-a a filmului. — ace de Inserare;
de curfnd au început sâ la staţia de releu a televiziu De menţionat, totuşi, pre
coacă piine alte două, la nii de pe vîrful Coştila. Fi zenţa în film a unor actori
Cervl,
reputaţi ca Glno
Ighiu şi Apoldul de Jos. ind situat la altitudinea de Pierre Brasseur şl Bernard — plăci metale dure;
Pînă la sfirşitul acestui aproape 2.300 de metri, acest
an vor mai fi date in folo drum străbate un fncînlător Biter cu jocul lor plin de — oţeluri profile INP 160 şl 180, in lun
siguranţă, bonomie şi deta
sinţă încă două brutării la peisaj alpin, oferind turişti şare. (Filmul rulează la ci
Grădişte şi Şibot, raionul lor o privelişte dintre cele nematograful „Patria" din gimi de 2—3 la 2—7 m ;
Orăştie. maj plăcute.
Deva).
— oţeluri late 30x5 şl 30X6 OL 50;
— oţeluri rotunde 0 20 OL 30;
Termometrele FIŞIER. — rulmenţi E 8.
Relaţii suplimentare la serviciul aprovizio
nării al uzinei, telefoanele de mai sus.
vor indica
Certitudini şi... obsesii
temperatură — Petru Buciuman 7 — Nimic I Buletinele I Vinde din stocurile supranor-
— Da I Nicolae. unul dintre ciobani.
— Cum să nu. II cunoaştem calm, ştiindu-se nevinovat, a mative următoarele materiale :
normală dom’le. Cine nu-1 cunoaşte în spus „Nu I Nu dau nlc| un
sat! Om In toată firea î Are 33
de ani şl a mai pâ^ît-o o dată buletin I". — cabluri de trac|iune ;
(Urmare din pag. 1) Nu ştiu cum dracu* se face că — Aşaa I
tot n-a învăţat minte. Se vede Lucrurile au început să evo
va duce la o folosire cnai ra că aşa-s unii, prind greu la cap lueze în direcţia dorită de cei — cabluri de forţă ;
trei. Refuzul însemna una din
ţională a Instalaţiilor şi evi — Dar ce-a pâtit ? şansele victoriei. Doar de cînd
dent la creşterea capacităţii — Cum, nu şti t i 7 Uite... aşteptau ei sâ audă clopote de
termice a centralelor. 6implu, ca bună ziua. Intr-o oi la poartă I Cit a| bate în — echipament de protecţie şi
— Din cele relatate se des seară şl-a dat întîlnire cu Cri- palme, ciobanul vâz.u stele
prinde preocuparea T L L Pe şan IIie, tot de aici din Inuri verzi. Apoi nu le mai văzu nici uzură ;
troşani pentru a face totul ca Au mers împreună la Coltor pe astea Ca prin minune un
sâ asigure locuitorilor Văii Ilie acasă. Credeţi c-au aran miel dispăru din turmă şi a-
Jiului o încălzire bună a lo jat vreo treabă bună ? Aş ! Au jwnse direct în beciul lui Col — obiecte de inventar ;
cuinţelor. Poate că mai in- băut, donVle, pînă au.. auzit tor Iile. Era ceea ce'irebula
clopote de oi la poartă.
tîmplnati unele greutâU, care — Cum clopote de ol Ja adus neapărat după un chef
cu concursul altor factori ar straşnic. Aşa că „ospăţul" avea — nituri diferite ;
Casa pionierului din Petroşani — Cercul de mîini In- putea fi lichidate ? poartă 7 sâ înceapă în curînd. Şi, înlr-
— Staţi ! De ce vă grăbiţi I
deminatice. Foto . | TEREK — In primul rînd n-au fost Aşa-I. Au băut pînă au auzit adevăr, a început. Cum s-a des
montate la toate centralele clopote de oi la poartă. Atunci, făşurat, nu contează. Impor — electrozi de crci(uire ;
aparatura necesară (manome- de abia atunci, şi-au zis: „Nu! tant este cum s-a încheiat. Lui
tre, contoare I R E H.) La Nu mal bem. A sosit vremea...*' Buciuman Petru i s-au rezervat
Vulcan, debitul de apă este Şi, freeîndu-şi palmele a bucu patru luni de meditaţie. Lucru — pietre polizor diferite ;
necorespunzâtor Apoi, trei rie, într-un salt au fost la poar sigur, numai că posesorului
CĂRŢI KOI PE TEME centrale, două la Petri la $1 tă. — Cine sînteţi ? Hoţi 7 Ce nu-i vine să creadă. Se va con — fitinguri ;
una la Lupeni, n-au fost încă
vinge insă cu siguranţă.
Cei
terminate de către Grupul II căutaţi pe aici 7 De unde veniţi lalţi, nu se ştie cum au scăpat
construcţii T.HC.H., terme şi cu ce drept călcaţi pâmîntul „teferi", cu singurul cusur că — reactivi de laborator ;
OE M U U URĂ nul de predare fiind depăşit din faţa porţii noastre ? Daţi trăiesc permanent sub tensiu
buletinele ! Sînt deputat I
cu aproape doi ani. In afară
nea unei obsesii. Li se pare câ
de aceste neajunsuri, care Era vocea lui ilie Crişan, o
sperăm sâ fie lichidate cit voce gravă, Impunătoare. se aud mereu strigaţi de o — piese de schimb utilaj mi
mai repede, au fost create Paşnici, cei doi ciobani, care chemare, nu de clopot de ol, ci
ERBICIDELE ŞI UTILI Lucrarea intitulată „CREŞ toate condiţiile ca Iarna ce îşi duceau turmele spre locuri de altceva... nier B.U.I., excavator MB2, exca
TEREA Şl INGRAŞAREA va veni în Valea Jiului sâ fie bine definite, au încercat sâ le
ZAREA LOR, de N Şarpe TINERETULUI TAURIN1* „caldă". explice. I. CIOBOTA vator UB 120, grup 23 August,
şi D Sîdorcîuc, este o lucra de Gh. P. Bănică, prezintă
re care tratează probleme principalele metode de creş maşini ze(aj ;
legate de folosirea ştiinţi tere şi de alăptare a viţei
lor sugari, precum şi teh
fică a erbicidelor in lupta nica hrănirii şi ingrăşării Fiemtfru îimpul -— piese de schimb Tatrâ 111
cu buruienile. Aici sint tinerelului taurin »
descrise pe larg principale Problema este de strictă şi 138, Maz 205 ;
le tipuri de erbicide folosite actualitate şi răspunde as B M dunm gqvoasfrti liber
pectelor inedite şi de per
pe plan mondial şl se in spectivă privind exploata — rulmenţi diferiţi ;
sistă asupra celor mai des rea tineretului taurin attt
jor loslf Cont* ; 19.40 Pe aripile melo
folosite la noi in ţară De pentru reproducţie, cit şt diilor.
asemenea, sint tratate as pentru îngrăşat. Joi Listele pot fi consultate (a I.M.
Imbinind armonios ele Radio
pecte privind tehnologia a mentele de ordin teoretic Televiziune
plicării şi a efectului rema cu observaţiile şi rezultale- 2 noiembrie Hunedoara.
PROGRAMUL l : M ă Sumarul pre
nent al acestor substanţe . le practice înregistrate în sei ; 8.00 Toi înainte ; 8.20 Moment po
unele unităţi agricole de 18 00 L a o rd in e a s ile i, la d e rb ş fe te a Telefon 2275.
etic interpretat de Lucia Mata de
chimice asuprQ principale stat, autorul scoate in evi Teatrul „Lucia Slurd^a Hulandra’ j 8.33 opiniei publice : Noul sistem adminis
la
lor culturi agricole Un spa denţă principalele măsuri La miern/nn, melodia preferată ; 9.30 trâtlv (i dezvoltare» armonioasa a loca
lităţilor ; 18,30 Studioul
pionierilor ;
ţiu larg este destinat mă şi sisteme de îngrâşare a Cinema Radiomagazinul ascultătoarelor; 10,10 19.0(1 Mult e dulce |i frumoasă... Eml
Curs de limba germani (reluare) ; HI.43
surilor de protecţie, a omu tineretului taurin ce tre Ctnll rorul şi orchestra Combinatului siune'de limba romină : 19,30 Telcjur
20.26
naiul de seară ; 20.00 Ivanhoe ;
siderurgie din Ifunednara dirijor Cnn
lui şi a animalelor împotri buie avute în vedere pen slantin Ungurpanu ; 12,15 Din însemnă întrebări I» care t-a răspuns. întrebări
tru realizarea unor indici rilc inslnietorului artistic; 14,15 Toi la cate nu « a răspuns 1nc : 21.00 Trie
DFVA i Singur pe lume (<ineai»(ogr a•
va acţiunii nocive a erbici productivi şi economici su ful „Patria1*) ; Juana Gallo (,,Art.V‘) ; înainte (ediţie pentru pionierii din cin glob „Etiopia* ; 21.70 Dieţinnar de per
sonale Litera ,.R* ; 21,50 Seară de ba
delor asupra organismelor. periori. SIMFRIA i Cura să furi un milion i •ele a 111-a ti a IV a) ; 13,05 Muzee «i lei Dansuri din opere ; 22.25 De la
HUNEDOARA s Weeb eod la Zuydtoo- espnij(ii : Colecţia Dona Eaporiţiile Giollo la Brânruţi : 22,45 Telejurnalul
te ; O mol pe raie-l iubeţe („Flacăra'1) j lâptanslnii ; 18 30 Cinlă Marlonra TSna- de noapte
Recontpcnia (,,Siderurgicul") ; CĂ- ac ai too Dlljan ; 18.05 Radiosimporinn :
LAN : Nu «Tot demn de liae ; PFTRO- Cercetări actuale In educaţia adulţilor ;
ŞANI : Jandarmul din Saint Troprt ; 18.40 Incursiune în cotidian : 19 40 O
melodie pe. aarcia dumneavoastră : 20.00
Jandarmul la New York („Republica") ; Vremea
Călătorie (anljjhcĂ („7 Noiembrie") ; Radingatela de scară ; 20.40 Teatru r«
LUPENI i Canaliile ; VULCAN i Re- diofnnir serial ; Semicentenarul Marelui
laieaiă-ft, dragă ; Intre doi ; PETRI- Oclnmbrie. „Anul 1918* de Alesei Toi PENTRU 24 ORE
I.A : Caia din Montevideo ; LONF.A : Sloi c erîa a III a „Războiul* ; 21.75 An Vremea te mreţine amedă, cu cerul ANGAJEAZA URGENT:
Omul din Rio („Minerul") ; Călătorul eu lena tinerelului ; 22.30 Moment pnetie- nnros Local vor cădea ploi slabe, Vini
bagaj („7 Noiembrie") : URICANI t Anton Pann ; 2,02 Melodiile nopţii moderat, cu unele iatensilieărs lorale
MjioiuI fi moartea ; ANINOASA : Pe din sud-est si vest Temperatura aerului
gliea) rubţîre ieriilc I gî I I ; DARI1Ă- PROGnAMUL 11 : 9.00 Slptnmlna • lalsonară ; ziua va (i cuprinsă Intre t5 — un Inginer miner pentru postul de şef serviciu tehnic -salarizare 2.500lei;
TENI : Fantomele se grăbesc PARO muzicii sovietice ! 9.23 Malinesi de ope si 18 grade, iat noaptea Intre 2 ir 7 — doi ingineri constructori sau mineri pentru posturile
ŞENI î In llerare z[, aărbătnarc ; OI!A$- ri : ,,Dun Pa.vqiiale'' de Donirelti ; 10,30 grade, local m»i cnbotile Ceaţă local» de şef secţie prehi*
TIE : Caietul albaitru („Flacăra") : Şap Lectură în premiera : 11.15 Din ţările dimineaţa crare şl şef sector montaj — salarizare 2.500 lei;
te băieţi )i o ylrengări|ă („Patria”) socialiste. Semicentenarul Marelui Oc — tehnicieni geologi.
CUGIR : Reîntoarcerea pe pămînl tombrie : La Leningrad — prin locuri
(„Muncilorttc") ; Fiii Marii urntaicc („7 unde a răsunat glasul lui Lemn ; 12.00 PHONOEXPRES
Noiembrie1') ; SEBEŞ : Djnra („Sebe Cînlă l.ila Cristescu — muzica usnarl ;
şul") ; El Grcco („Progresul") ; APOI.- 1.3,30 Uzina văzută de aproape ; 15,00 DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZA:
DIII. DF SUS : Fără paţapnri în ţară Pagini din opereta „Caia cu Irel fele* Concursul nr. 44 din I no
rtrâioâ i Al.BA IULIA : Tiiumlul lui de Schubeit — Berthc ; 13.50 Mioriţa ; iembrie 1967.
Robin Hood („23 Auguit'1) ; Comparti 10,13 Stalul medicului : Erupţia înnlaru- — mecanici locomotivă Diesel;
mentul ucigaţîlor (,,Vicloria") : TFIUŞ : lui de minte ; 10.3C „Acordeonul vesel* Extragerea I.
Tom Jones i Ierburi amare : ZLATNA i — muzică u]oar3 ; 18.00' Gîntâreţi ai 17, 43. 37. 28, 23, 49r 19. 31. $et manevră şl manevranţl care să posede autorizaţie eliberată de C.F.R ;
I.aguna doiin|elor ; GURABARZA : Di plaiurilor noastre : 1,8,23 Selecţîuni din Fond de premii 516.048 Ici — electricieni auto;
ligenta ; HAŢEG : Zodia fecioarei ; "pera : „Carmen* ne Bizct 19.10 Curs
BRAD i Povestea prostiei mele ; ILIA i de limba rusă ; 19.43 In jurul globului ; Extragerea a ll-a. lăcătuşi mecanici, întreţineri şi reparaţii utilaje.
Pentru un punm de dolari 20,00 Transmisiunea concei Iu lui orches 24. 45, 18, 20, 28, 38. 7, 40 U i interesaţi sc pot adresa zilnic între orele 7,30—16 Ia bir
leai simfonice a Radiolrleviaiunii. Diri Fond de premii 942.189 lei. sediul întreprinderii, din *tr. Cuza Vodă nr. 24 biroul personal de la