Page 71 - Drumul_socialismului_1967_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA 1 .
Sosirea în (apitaiâ a secretarului

general al C.C. al P.C. din Chile

La invitaţia tovarăşului Chile, împreună cu soţia, care hai Dalea, secretar al C.C. al
Nicolae Ceauşescu, secretar va face o vizită în Republica P.C.R., Ghizela Vass, Ion Sto-
general al C.C. al P.C.R.. marii Socialistă România. ian şi Vasile Vlad, şefi de sec-
seara a sosit in Capitală tova­ La aeroportul Bâneasa, oas­ lie la C.C. al P.C.R., de acti­
răşul Luîs Corvalan. secretar petele a fost întimpinat de to­ vişti de partid.
general al C.C. al P.C. din varăşii Nicolae Ceauşescu, Mi- (Agerpres)

Jnmînarea de medalii ale
Peste 33700 de
U. R. S. S. unor cetăţeni
cereri pentru
ANUL XIX. NR. 4008 MIERCURI 12 NOIEMRBIE 1087 4 pagini 25 de bani
construirea de din regiunea noastră

locuinţe Ieri a avut loc la Sfatul membru al C. C. al P.C.R.,
Respectarea termenelor de punere popular al regiunii Hunedoa­ prim-secretar al Comitetului
regional Hunedoara al P.C.R.,
personale ra solemnitatea înmînării de Sabin Boticiu, vicepreşedinte
medalii ale U.R.S.S. unui
grup de 6 cetăţeni din regiu­ al Comitetului executiv al
După cum am fost infor­
m iHHcflmie este condiţionala de maţi, la Casa de Economii şi nea noastră care au partici­ Sfatului popular regional şi
Consemnaţiuni au fost e­ pat la Marea Revoluţie So­ Suciu Coman, secretarul Co­
fectuate pină la 15 noiem­ cialistă din Octombrie şi la mitetului executiv al Sfatu­
brie operaţiunile necesare luptele pentru apărarea pu­ lui popular regional.
constituirii avansurilor lega­ terii sovietice. Decoraţiile au fost lnraîna-
la de Malchevîcl Leonid Pe-
A fost acordată medalia
le Ia peste 33.700 de cereri „Pentru merite de luptă" to­ trovicl, consilier la Ambasa­
pentru construirea de locu­
RITMICITATEA REALIZĂRII inţe proprietate personală. varăşilor Ioan Balica, din sa­ da U.R.S.S. din Bucureşti,
tul Beriu, raionul Orăştie,
Sumele depuse In acest scop
care a arătat că acestea ex­
se ridică Ia circa 917 miloa- Gheorghe Bumbaru, din sa­ primă sentimentul de recu­
ne Iei. tul Ostrov, raionul Haţeg, noştinţă pe care partidul şl
Depunerile pe libretul de Petru Cetinesc, din Riul Alb, poporul sovietic le poartă
economii pentru construcţia raionul Haţeg, Dionisie Kal- faţă de participanţii români
de locuinţe, instrument
de
man din oraşul Petrila, Szabo
Ia Marea Revoluţie Socia­
PLANULUI DE INVESTIŢII economisire utilizat de un Rotea din satul Popeşti, ora­ listă din Octombrie.
Ludovic din Vulcan şi Laz
număr mereu sporit de cetă­
In numele celor decoraţi
ţeni, dau posibilitate partici­ şul Deva. a luat cuvlntul tovarăşul Ioan
pării la trageri la sorţi tri­
mestriale cu cîştiguri in bani. La solemnitate au luat par­ Balica, care a mulţumit pen­
Realizarea In bune condiţiunî raportat în ultima lună a tri­ trol ale Băncii de investiţii au te tovarăşii Gheorghe Călin, tru distincţiile primite.
a planului de investiţii se mestrului valori exagerate rezultat raportări nereale In
reflectă, printre altele, şi în pentru a ascunde realizările valoare de peste 15 milioane
respectarea termenului planifi­ slabe şi deci a putea raporta lei Faţă de situaţia citată se
cat de punere In funcţiune. îndeplinirea planului trimes­ irapime ca beneficiarii să re-
Acest corolar presupune asigu­ trial in procentele unei cote analizeze cauzele acestor prac­
rarea tuturor condiţiilor nece­ matematice de aproximativ 25 tici pentru ca ele să nu se mal Pe şantierul
sare unei execuţii ritmice a la sută. repete la sfîrşitul anului, cdnd
lucrărilor. O deosebită Impor­ Combinatul carbonifer Valea se pot solda cu consecinţe eco­ PAGINA A ll-A C.I.L. Sebeş au
tanţă in acest sens o are plani­ Jiului a comunicat organelor de nomice nedorite.
ficarea judicioasă a fondurilor statistică locale că in luna sep­ Mergînd cu analiza mal de­
de investiţii care trebuie să se tembrie a.c. a realizat planul de parte, ne putem da seama că Tnceput lucrările la
facă.în funcţie de data livrării investiţii în proporţie de 15,2 la nici planificarea termenelor de
utilajelor şi cu menţinerea unei sută faţă de planul anual, în punere In funcţiune din acest fabrica de plăci
eşalonări a planului de Investi­ timp ce în luna octombrie rea­ an nu s-a făcut corespunzător. I n c a d r u l d e z b a t e r i l o r d o c u m e n t e ­
ţii de aproximativ 20-25 la su­ lizările se ridică la numai 4 la Şi acum, ca şi altădată, vo­
tă din planul anual in fiecare sută din sarcinile anuale. La lumul obiectivelor şi capacită­ fibro-lemnoase
trimestru. Judecind situaţia întreprinderea minieră Teben ţilor nominalizate in listele de l o r P l e n a r e i C . C . a l P . C . R . d i n 5 - 6
existentă In regiunea noastră, raportările lunii septembrie titluri 9lnt prevăzute pentru
sub aspectul realizărilor valo­ reprezintă 19,7 ia sută din trimestrul IV Intr-un procent Pe şantierul Combinatu­
rice, se poate ajunge la con­ planul pe întregul an, pentru TOMA CAZACU o c t o m b r i e 1 9 6 7 păreri cu privire lui de industrializare a
cluzii generale mulţumitoare, ca în octombrie sâ coboare la lemnului Sebeş a fost ata­
care ne dau dreptul să afir­ numai 5,4 la sulă. Centrala directorul Sucursalei ţeţionale cată una dintre cele mal
măm că sarcinile încredinţate termoelectrică Paroşeni a ra­ a Băncii de investiţii la măsurile preconizate pentru importante lucrări: fabrica
vor fi realizate integral. De portat în aceeaşi lună realizări de plăci fibrolemnoase a
altfel, toate cele 7 capacităţi şi In proporţie de 24,5 la sută, iar (Continuare în pag. a 8-a) cărei hală măsoară o lun­
obiective nominalizate In pla­ In octombrie de numai 4,3 la Brigada lui Ion Burdea IV gime de 361 metri şi o lă­
nul pe primele trei trimestre sută faţă de planul pe 1967. se numără printre colecti­ îmbunătăţirea organizării admi- ţime de 60 metri. Pină Sn
ale anului au fost dale in ex­ Cazuri similare mai sint încă prezent s-a terminat tra­
ploatare. multe. Intruclt şi la sfîrşitul vele de muncă evidenţiate sarea locului unda vor fi
Sn întrecerea socialistă pe
Analizind mai detaliat situ­ lunii iunie, deci la încheierea După terminarea lucrărilor care o desfăşoară minerii nistrativ-teritoriale şi sistemati­ plasaţi stâlpii de susţinere
aţia planului de investiţii, chiar primului semestru din acest de la E. M. Lonea. Aceasta şi se lucrează intens la să­
şl sub aspectul realizării pro­ an, s-a înregistrat acelaşi feno­ este urmarea organizării Ju­ pături, confecţionarea şi
centuale a sarcinilor încredin­ men, se exclude aproape de la dicioase a lucrului, activita­ zarea localităţilor rurale. montarea armăturilor, tur­
unui ritm de execuţie atlt de agricole începe
ţate, se relevă caracterul satis­ sine posibilitatea imprimării te care Începe încă Înainte narea betoanelor ş.a. Lu­
făcător mai mult aparent al de Intrarea In mină.
realizărilor. E ca şi cum uşa sinuos, cu salturi diferenţiate crările slnt de bună cali­
unui apartament la care baţi categoric de la o lună Ia alta. tate. La executarea lor o
se prezintă foarte atrăgător, dnr Iată cum caracterul aparent al contribuţie însemnată şi-au
deschizîndu-se te izbeşte neplă­ unei situaţii poate masca ade­ Repararea adus dulgherii din echipa
cut deranjul existent pe alocuri vărul. cum cealaltă faţă a lu­
De ce s-a creat o astfel de crurilor poate âugera o situaţie condusă de Mihai Hinţ si
situaţie ? Din caiua unor bene­ deloc roză. Din sondajele e­ Expoziţia de informare tehnico-economică muncitorii din schimbul
ficiari de investiţii care au fectuate de organele de con- condus de maistrul Ocla-
utilajelor In compartimentele expozi­ mod sugestiv şi deosebit de gură creşterea productivităţii Tlan Rusu. (I. PREDA, co­
ţiei, rezervate industriei con­
structoare de maşini sint ex­ atractiv, evoluţia producţiei muncii de peste 12 ori . respondent).
de maşini-unelte, ciclu de a­
Panourile
Uzinei R.M.R,
puse nouă panouri care pre­ similare şi căile de reducere din Simeria oglindesc intr-un
După terminarea lucrărilor — In oe măsură este asigu­ zintă noile tehnologii de fab­ a acestuia precum şi îmbună­ mod atractiv măsurile luate
agricole in cimp, mecanizato­ ra* spaţiul ’şi ce tehnologii de ricaţie şi măsurile luate in tăţirile constructive şi func­ aici pentru reorganizarea ate­
rii tfl vor concentra eforturile lucru se vor aplica ? cadrul acţiunii de organizare ţionale. In domeniul valorifi­ lierului de reparat vagoane
spre revizuirea fi repararea u­ — Crearea unor condiţii co­ ştiinţifică a producţiei şi a cării superioare a metalului pe bază de flux continuu şi
tilajelor necesare In campa­ respunzătoare pentru efectua­ munci; pentru îmbunătăţirea sînt redate prin cifre suges­ modernizările efectuate în PREZENTE
niile anului viitor. De modul rea reviziilor şi reparaţiilor a procesului de producţie, creş­ tive rezultatele preocupării acest scop. Eficienţa aplicării
cum sînt organizate fi se vor constituit o problemă faţă de terea preocupării pentru colectivului uzinei pentru re­ măsurilor amintite este nota­
desfăşura reparaţiile, de ca­ rezolvarea căreia conducerile autoutilări şi modernizări, va­ ducerea consumului de mei a). tă pe grafic printr-o cifră
litatea acestora, depinde In S.M.T. au manifestai o răspun­ lorificarea superioară a meta­ Uzina „30 Decembrie" din s e m n i f i c a t i v ă : peste ROMÂNEŞTI
cel mai înalt grad buna func­ dere sporită. Pe această linie lului, îmbunătăţirea calităţii aceeaşi localitate etalează în 12.000.000 lej anual la creşte­
ţionare a tractoarelor fi ma­ aş aminti acţiunile întreprinse produselor, întreţinerea utila­ expoziţie tehnologia de fabri­ rea producţiei.
şinilor agricole, evitarea de­ la staţiunile din Haţeg şl O- jelor precum şi eficienţa a- caţie a lagărelor auto-ungă- Din panouri şi fotografii
fecţiunilor tn brazdă. Pentru răştle, unde s-au amenajat re­ ceslorn. toare prin introducerea căreia vizitatorii iau cunoştinţă de PESTE HOTARE
a cunoaşte amănunte in legă­ mize noi, iar la Alba s-a ex­ Uzina mecanică din Cugir se-obţin economii anuale de realizările obţinute şi de
tură cu aspectele amintite, am tins atelierul, ceea ce va per­ oglindeşte, printre altele, teh­ peste 9.600 kg. alamă şj circa către alte colective din între­
solicitat tovarăşului inginer mite o folosire mai completă nologia de grup^aplicată Ia 270.000 lei. In domeniul prinderi in domeniul ridicării
Antoniu luga, vicepreşedinte a forţei de muncă existente. fabricarea roţilor dinţate, autoutilârii şi modernizării, nivelului tehnic al producţiei, în localitatea japoneză Na-
al Consiliului agricol regional, Pe baza indicaţiilor date, în care conduce la scăderera vo­ vizitatorii expoziţiei pot apre­ de rolul şi roadele preocupă­ goya a luat sftrşit concursul
să ne răspundă la citeva în­ fiecare unitate s-a stabilit ca lumului de muncă in proiec­ rilor specialiştilor şi ale mase­ rezervat filmelor de televiziu­
trebări : utilajele de construcţie mal tare şi execuţie ; o nouă teh­ cia citeva din realizări prin­ lor de oameni ai muncii pen­ ne fl emisiunilor de radio pe
— Ce volum de lucrări se complexă ca: tractoare, com­ nologie pentru înlocuirea o­ tre care şi maşinile automate tru realizarea $i aplicarea de teme educative, dotat cu
var executa la reparaţii 7 bine şl semănători să fie re­ peraţiilor de rectificare cu o pentru execuţia bucşelor lan­ noi tehnologii. „Premiul Japonia". La aceas­
tă competiţie au participat 87
— Potrivit planurilor întoc­ parate in ateliere iar maşinile ecruisare (operaţie cu efecte ţurilor de bicicletă. Folosirea Pentru a da explicaţiile organisme de radio fi televi­
deosebit de pozitive pentru
mite tn funcţie de starea teh­ mai simple, la sediile brigă­ îmbunătăţirea calităţii şi re­ acestora aduce anual uzinei necesare celor interesaţi, la ziune din 61 de ţări, printre
nică fi realizările utilajelor zilor. In acest scop se vor for­ ducerea preţului de cost). economii în valoare de expoziţie se află în perma­ care fi Radioteleviziunea ro­
se prevede necesitatea inter­ ma echipe permanente şi sta­ Sînt repre/.entale într-un nenţă cadre cu o inaltă califi­ mână. Juriul a decernat „Pre­
venţiei la 566 tractoare, din bile de mecanici şl mecaniza­ aproape 3 milioane lei şi asi­ care. miul Japonia" unei emisiuni
care 322 cu revizii tehnice, 163 tori care se deplasează pentru de radio a BBC (Anglia) de­
cu reparaţii curente, 5/ cu a verifica şi remedia defecţi­ MAŞINI U N C LTC S i O UZ CASNIC dicată marelui picior Van
reparaţii capitale, 768 pluguri unile la utilajele aflate la bri­ - '.*$>& Sfflft & pic. » ‘ .r Gogh fi unul film intitulat
Keparati de curind. siatia de 110 KV. de la Gurabarza pentru tractor, 411 grape cu găzi. In ceea ce priveşte teh­ „Femeia $1 munca", realizat
produce energie electrică la Întreaga capacitate. Buna func­ discuri, 262 semănători pentru nologia de lucru, se va folosi de televiziunea din Chile.
ţionare a instalaţiilor este asigurată de lucrători cu o Înaltă metoda fluxului continuu la Juriul a acordat o menţiu­
calificare. Printre aceştia se numără şeful de tură foan Dan porumb, Î93 cultivatoare, pre­ - ipitî» « v&m ne specială pentru „Calitatea
şi Gheorghe Iepure — tehnician, care fac manevra pentru cum fi la alte citeva tipuri de «ut • Htrt ŞU4&*ţi «?& se» • i.*SK educativă fi originalitatea e­
decuplarea separatorului. Foto: I. TEREK maşini. (Continuare tn pag. a 3-a) «*«*>{ *. -k: zm '* vww jm^ sîwftiumz i i! ’U- misiunii", programului de
*m îwwri?<?»;»:»*mMim radio „Inima, acest puternic
■& iî«A jţf»fc-
motor", realizat de dr. Euge­
4 nia Grosu.
Reprezentanţi ai unor pos­
DESERVIREA (II LEMNE punerea In funcţiune a unei turi de radiotelevizlune au so­
alte maşini la curent indus­
licitat delegaţiei noastre per­
trial. Dar nici pînâ în ziua de
misiunea de a transmite nu
15 noiembrie, ma.şinp — con­
form devizului — nu a fost numai emisiunea premiată,
dar fi alte emisiuni prezenta­
instalată.
SCIIWAPĂTĂ IN. te de România la acest con­
curs, printre care se numără
fi „Caietul de nisip", o reali­
se anunţă clienţii, mal cer şi Ca să ai lemne zare pentru televiziune sem­
nată de Andrei Brădeanu.
Depozite preţuri exagerate. Pentru 500 trebuie să înofi ★
kg lemne revenite pe tichet,
se plătesc 98 lei, iar pentru
Zilele acestea a fost trimisă
transportul şi tăiatul lor în­ în Maroc o expoziţie de grafi­
Sîntem în pragul iernii. De kg lemn de foc şi o cantitate că o dată atîta Vorba aceea : in noroi
aceea, fiecare bun gospodar se tot aşa de mare de cărbune mai mare daraua decît ocaua. s e k s , ^ că contemporană româneas­
că. Expoziţia va prilejui pu­
îngrijeşte ca in magazie să Simţul gospodăresc lipseşte cu blicului marocan cunoaşterea
desâvirşire. Munca in depozit
aibă lemne suficiente pentru e dezordonată. Consecinţele le Cînd dai pasărea De la depozitul nr. 10 de realizărilor a 13 artlfti care
încălzitul căminului său. Zil­ combustibil din Sebeş, îşi pro­ îşi desfăşoară activitatea în
nic zeci şi sute de cetăţeni îşi trag clienţii. Ei aşteaptă ore In Capitală şi in alte oraşe
îndreaptă paşii spre depozite­ in şir să fie deserviţi. Mun­ din mină cură lemne şi cărbune pe ti­ ale ţării noastre : . Gh. Ivan-
le de combustibil pentru a-şi citorii nu ştiu ce să facă mai chet şi la vînzare liberă insti­ cenco, Vasile Kazar, Paul
ridica pe tichet sau cumpăra întîi: să descarce vagoanele cu tuţiile şi locuitorii din raion. REDUCEREA CONSUMULUI D £ METAL Erdos, lulia Hălăucescu, Mar­
la vînzare liberă cantitatea lemne sosite în depozit la ora pe...promisiuni Furnizorii care trimit la acest cel Chirnoagă, Corneliu Pe-
necesară de lemne şi cărbune 4 sau să deservească cetăţe­ trescu, Nicolae Apostol, Vasi­
întreprinderile forestiere sînt nii. Dispoziţia dată de tov. La o margine a Oră şt lei sp depozit lemne pentru foc sînt le Pintea, Adrian Podoleanu,
furnizorii principali ai depo­ lordache Liviu e să se descar­ află depozitul ni. 8 de com­ întreprinderile forestiere din 51283 Ion State, Clara Cante-
zitelor de combustibil. ce vagoanele. Orice intirziere bustibil. Responsabilul acestei Sebeş, Orâştîe şi Cugir. mir. Val Munteanu, Cela
In materialul de fată ne-am ar periclita depozitul cu o unităţi este iov. Ştefănescu E­ In ziua de 15 noiembrie pe Brătescu. Prin interme­
propus să redăm unele aspec­ locaţie ia C.F.R. mil. Dfnsul s-a îngrijit ca ce­ KG METAL diul celor o sută de gravuri,
te luate cu ocazia raidului, din — Lemne sînt berechet, pen­ tăţenii să nu piardă mult timp la ora 11, in curtea depozitului acuarele, desene, dintre care
activitatea depozitelor, să a- tru toţi locuitorii din Simeria, cu eliberarea bonurilor, a ti- era mare aglomeraţie. 18 că­ P R O D U S I 50033 multe au figurat fi tn alte ex­
râtâm felul cum se face de­ spunea ceferistul Irimescu Ilie. chetelor, a lemnelor. Ba ma ruţe şt două autocamioane pli­ PLANIFICAT;, poziţii, vor fi prezentate as­
servirea oamenilor muncii. Ce folos că pînâ sâ-ţî vezi mult, a sortat lemnele pe ca­ ne cu lemne s-au împotmolit K£5 METAL pecte variate din industria,
lemnele acasă, gata să le pui tegorii şi le-a pus tăiate ia agricultura fi viaţa cultural-
pe foc, îţi creşte barbă... dispoziţia cetăţenilor, fapt c* în noroi. Greutatea lemnelor PR O D US artistlcă a ţării noastre, arhi­
Mai mare daraua Au dreptate simerienii. De­ a uşurat mult deservirea cu făcea aa roţile să se afunde tot R E A L I Z A T tectura nonă a oraşelor, pei­
pozitul e ticsit de lemne. Dar . combustibil. Dar acest bun t mai mult în noroi. Animalele 3000 saje etc. In expoziţie vor fi­
decît ocaua nimeni nu s-a gîndit cît timp bicei a fost abandonat. Deset abia îşi smulgeau copitele din gura şi o seric de ilustraţii ca,
virea cetăţenilor s-a împotmo­
de pildă, cele la poeziile lui
pierd oamenii cu transportul
şi cu tăiatul lor. Depozitul nu lit Obstacolul e cauzat de de­ noroi şi transpirau trăgînd din Blaga, Villon, Iannis Ritsos,
Depozitul nr. 6 din Sime- are nici un mijloc de locomo­ fectarea maşinii de tăiat lem­ greu lemnele pini la dntar. la piesele lui Shakespeare fi
ria. Aici. nici o bucată de ţie pentru transportul la do­ ne. Maşina nu s-a reparat pe Brecht.
lemn nu-i pusă în stivă. Nici miciliu. Această treabă e lă­ motiv că tovarăşii din condu­ E. JUCU (Agerpres)
cărbunii nu-şi au locul fix. Pe sată pe seama celor 7 căruţaşi cerea IR.E.H. Deva au ieşit
toată suprafaţa depozitului sînt particulari. Pe lingă faptul că la faţa locului, au văzut situa­
aruncate la intîmplare 1.304 461 el nu servesc în ordinea în care ţia, au făcut un deviz pentru (Contlnuara In pag. a 8-a)