Page 72 - Drumul_socialismului_1967_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI M iercu ri 22 noiem brie 1967

M 1 EIÎELE P lE ifE ! C I T I l i l 1 8 8 i l IZ iîE S E
7

îmbunătăţirea organizării

administrativ- teritoriale MASURI CU

m

a României şi sistem ati ca

EMNIFICATII

zarea localităţilor

M flIiN I CU 0 P R O fliN D Ă „Sporirea eficientei întregii activităţi eco­ DEZVOLTAREA ARMONIOASA

nomice, valorificarea la un nivel superior a re­
REZON ANTĂ ISTORICĂ surselor naturale şl de muncă ale ţării, necesita­ A SATU LU I CONTEMPORAN
tea repartizării judicioase a forţelor de produc­

Cine pătrunde cu atenţie Dr. docent întinate de o parte din ce ţie, îndeplinirea sarcinilor desăvîrşlrii construc­
Documentele recentei Ple­ OCTAV1AN FLOCA care le-au purtat, semnifica ţiei socialiste — toate acestea impun îmbunătă­ terii, neţinîndu-se seama de plasamente (proiectanţi, arhi­
Este adevărat că şi pînă a­
nare a C C. al P.C.R., îşi dă ţia lor de la obîrşie, rămî cum în raionul nostru s-au necesităţi şi de asigurarea u­ tecţi etc) sâ ceară părerea lo­
seama (pentru a cita oară!) asemenea considerente tra- ne şi trebuie să rămînă, a ţirea actualei organizări administrativ-terito­ nui cadru arhitectonic plăcut, calnicilor, sâ fie consultaţi pen­
de caracterul profund ştiin­ diţional-istorice, documen­ şa cum sînt considerate ş riale a României. Totodată necesitatea dezvoltă­ realizat o serie de obiective atrăgător al localităţilor res­ tru ca amplasamentul sâ fie
ţific al politicii pe care par­ tele Plenarei C.C. al P.C.R. în proiectul privind îmbu 80clal-culturale care au con­ pective. Dar să dau un exem­ cît mai corect, în raport cu
tidul şi statul nostru o duc din 5-6 octombrie cuprind, nătăţirea organizării ad rii armonioase a tuturor localităţilor, a apropie­ tribuit într-o oarecare măsu­ plu. Comuna Blandiana are diferitele caracteristici ale co­
în vederea asigurării pro­ în ce priveşte îmbunătăţi­ ministrativ-teritoriale, cu rii treptate a condiţiilor de viaţă de la sate cu ră la schimbarea înfăţişării cinci sate din care două sînt munei sau oraşului. Spun a­
gresului rapid al întregii rea formei de organizare rate şi puse în valoarea a satelor. Totuşi nu a existat o foarte apropiate (3 kilometri). ceasta deoarece pînă acum, în
multe cazuri, s-a lucrat la voia
vieţi economice şi sociale a administrativă, unele noţi­ devărată pe care o au. cele din mediul urban cere luarea de măsuri concepţie în ce priveşte siste­ Cine cunoaşte raionul îşi dă întîmplărit. Un exemplu con­
seama că e vorba de satele
României. uni de uz străvechi care au Azi, la temelia acestor no­ pentru sistematizarea localităţilor rurale*'. matizarea localităţilor rurale, Blandiana şi Acmar. In am­ sider că este concludent. - La
Ca cetăţean al patriei o adîncă semnificaţie pen­ ţiuni va sta, desigur, în ca­ nu s-a făcut o analiză de bele s-au construit localuri Cugir s-a construit un ştrand
noastre şi ca cercetător al tru noi ca popor de pe a­ drul noii organizări admi­ (Din principiile de bază adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. perspectivă în această direc­ pentru şcoli generale deşi nu­ pe un loc foarte nepotrivit.
trecutului istoric al poporu­ ceste meleaguri: uneori ca nistrative, o etică nouă, o din 6-6 octombrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea organizării mărul copiilor de aici este des­ Cînd s-a făcut amplasamentul
lui român, studiind Proiec­ băştinaşi de totdeauna, morală a oamenilor care administrativ-teritoriale a României şl sistematizarea loca­ ţie. Multe obiective s-au con­ tul de redus. Pentru ş se pu­ nu s-a ţinut cont de faptul că
lităţilor rurale).
alteori în ce priveşte origi­
tul de Directive cu privire nea noastră etnică. reprezintă pe acel primar, struit după puterea economică tea organiza activitatea cadre­ în apropiere se află un pirîu
iar atunci cînd plouă se re­
la îmbunătăţirea organiză­ care va fi cu adevărat un a 6atulul sau după alte cri- lor didactice, au fost aduşi co­ varsă în ştrand, aducînd mari
rii administrativ-teritoriale Voi sublinia doar una pil din alte sate. Construcţi­ cantităţi de pâmînt, pietre etc.
ile respective s-au făcut fără
a României, am văzut în dintre aceste noţiuni care o gîndire temeinică. De aso- După fiecare revărsare fl pî-
vi­
vizează nomenclatura
măsurile preconizate g5n- semenea, în comuna Almaşul rîuiui ştrandul trebuie curăţat.
direa vie, creatoare a parti­ itoarei noastre alcătuiri ad­ Mic se simţea nevoia unui lo­ Revenind la amplasamentele
ministrativ-teritoriale.
E
dului nostru, semnificaţia vorba de noţiunea de Judeţ, cal pentru şcoala generală. din mediul rural, voi arăta că
majoră a elaborării acestor Construcţia a fost realizată în­ pînă acum fiecare a avut ten­
importante documente. ca unitate administrativ-te- să pe o vale, în satul Poiana, dinţa sâ facă ceva de drogul
ritorială, şi de noţiunea de
Intr-adevăr, pe pămîntul primar, legată de adminis­ neavînd Ia bază nici o concep­ de a raporta realizări, fără a
ţie de sistematizare a comunei
se ţine cont de perspectivă şl
României, în anii construc­ traţia locală, comunală. amintite. La centrul de comu­ sistematizare
ţiei socialiste, ani de mare Este suficient să amintim nă, unde există multe fami­ Intocmlndu-se planuri de sis­
avînt economic, social şi că termenul de Jude, de Ju­ lii, este numai şcoală de 4 tematizare, se va stabili pre­
cultural, au avut loc pro­ deţ, latinescul Judlcium, ani. Din păcate, nici în me­ cis ce anume trebuie construit
funde transformări în toa­ sub o formă sau alta, apa­ diul urban nu a fost o schiţă în comună avînd la bază uti­
te domeniile de activitate, re pe teritoriul intercarpa- de sistematizare La Cugîr, de
pildă, s-au construit peste 2000
transformări care au schim­ tic o dată cu primele forma­ de apartamente însă nici nu se litatea acestora. Nu are nici
bat radical viaţa oraşelor şi ţiuni politico-administrative un sens sâ se facă amplasa­
satelor noastre. Aceste trans­ româneşti. încă din seco­ poate vorbi de un centru al mente în unele sătuleţe de
formări au făcut ca actua­ lul al XIIMea sau al XlV-lea, oraşului care să atragă atît pe munte unde există tendinţa
la organizare administrativ- de pilda, românii celor 4 localnic cît şi pe vizitator. Pro­ scăderii considerabile a locu­
teritorială a ţării să nu mai scaune româneşti . ale dis­ iectele au fost întocmite de di­ itorilor. După cum se obser­
corespundă prezentei etape trictului Deva, dar şi din feriţi specialişti fără a avea vă, locuitorii din satele de
a dezvoltării ei multilate­ Haţeg şi Hunedoara, aveau la bază un proiect de sistema­ munte se îndreaptă spre oraş
rale. judeţii lor, care se condu­ tizare. Fiecare s-a limitat la sau spre unităţile agricole,
La cele arătate mai sus, ceau după acel „jus vala- un număr restrîns de aparta­
aş adăuga că noua împăr­ chicum*', iar Judeţele în mente, fără să ţină cont că construcţiile soclal-cul turale
ţire teritorial-administrati- Ţara Românească îşi aveau râmînînd nefolosite. Centrul
vă ia în consideraţie nu nu­ rădăcini adinei în epoca în noile cvartale este nevoie de greutate al amplasării o-
mai etapa actuală a dezvol­ feudalităţii. primus, cel dîntîi între cei­ de spaţii comerciale, şcoli etc. blectlvelor mari sâ fie comu­
tării ţării, ci şi evitarea de­ Şi, ce poate fi mai intui­ lalţi, primus inter pares, şi In Cuglr nu s-a construit nici na. Aici sînt posibilităţi şl con­
plină a paralelismelor şi a tiv decît concepţia latină n- care o va ridica în viitor 1a C o m u n e i — o creşâ, cămin de zt sau gră­ diţii care permit comunelor să
suprapunerilor din activita­ supra noţiunii de primar valoarea pe care o exprimă, diniţă. tocmai din această cau­ se dezvolte.
tea actualelor organe ale — primus — cel mal ales prin geneza lor, aceste no­ ză. In tot oraşul nou, în afa­ In multe sate din raionul
administraţiei de stat. dintre toţi cei mulţi. Aceşti ţiuni atît de intuitive pen­ ră de magazinul alimentar, nu nostru, ca şl în altele, se în-
Dintotdeauna, pămîntul termeni străvechi, de ori­ tru noi. s-a făcut nici un spaţiu co­ ttlneşte un aspect, după păre­
ţării noastre, caracterizat gine latină, nu au la obîr- Directivele au pătruns şi a tr ib u ţii m a i la r g i mercial. Unele sume au fost
printr-o îmbinare armoni­ şia întrebuinţării lor nici au avut în vedere tocmai cheltuite, tot din cauza unei rea mea destul de neplăcut.
oasă a unor factori de o un caracter compromiţător acest sens mai adînc, dinco­ Sînt pe uliţe, între case, mul­
mare varietate fizico-geo- ci ei au transmis, peste se­ lo de învelişul aparenţelor gîndlrl lipsite de perspectivă. te locuri virane. Chiar dacă
grafică — relief, climă etc. cole, forme vechi introdu­ mai noi, a acestor noţiuni Lucrez relativ de puţină că în problema folosirii fondu­ şi întocmirea studiilor de sis­ Ml-aş permite ca, pentru în­ din Ioc în loa întîlneştî case
— şi a unei bogate game de se şi întrebuinţate în for­ cu înţeles administrativ-te- vreme ca preşedinte de sfat rilor şi investiţiilor rezultate tematizare pentru fiecare sat frumuseţarea localităţilor şl frumoase, locurile virane dau
resurse ale solului şi subso­ maţiunile noastre adminis­ ritorial, dar şi profund is­ popular comunal, dar trebuie să din contribuţia voluntară a ce­ în parte şi pentru fiecare co­ realizarea unor obiective de o notă urîtâ. De aceea, pro­
tăţenilor, precum şi In alte ac­
mună In ansamblul său.
trecut
spun că timpul care a
lului, a oferit largi posibi­ trative. Ei ne conduc îna­ toric. de cînd am fost ales mi-a dat ţiuni de interes comunal, ob­ Comuna noastră are toate lungă durată, să vin cu cîteva pun sâ se găsească soluţia va­
lităţi de dezvoltare econo­ poi, peste secole, şi fac do­ Noua formă de organiza­ posibilitatea să cunosc o bună ştesc, s-au interpus verigi in­ condiţiile pentru aplicarea mă­ propuneri care sâ stea în aten­ lorificării terenurilor Intravi­
mică şi umană. vada existenţei şi persisten­ re teritorială a României parte din multitudinea şi com­ termediare, paralelisme care surilor stabilite de partid şi ne ţia celor în drept. In primul lane. Se va ajunge, consider,
Gospodărirea interioară ţei noastre dintotdeauna pe simplifică şi raţionalizează plexitatea problemelor eco­ duceau la întîrzieri şi la îngreu- vom strădui să rezolvăm toate rînd, părerea mea este că ar la crearea unul aspect atrăgă­
a teritoriului naţional al u­ meleagurile pe care trăim întreaga activitate adminis­ nomice şi social-culturale pe narea operativităţii .rezolvării sarcinile ce ne revin în spiritul trebui ca înainte de toate sâ tor.
nei ţări, inclusiv împărţirea şi muncim azi. trativă şi-i măreşte efici­ care le ridică administra­ sarcinilor. In multe cazuri documentelor elaborate de par­ se facă o schiţă de principiu
de
tid.
ţia comunală. Studiind cu a­
chiar în probleme destul
lui administrativ-teritoria- Dacă, totuşi, în trecutul enţa, oferind tuturora pri­ tenţie proiectul cu privire la mărunte pentru anumite acţi­ şl numai după aceea să se
lă, are la bază tocmai a­ nu prea îndepărtat, şi pe lejul ca în cadrul ei să-şi îmbunătăţirea organizării ad- uni era necesar nu numai avi­ NICOLAE EENEŞER NICOLAE ROŞU
ceşti factori, la care se mai care îl cunoaştem, noţiuni­ aducă contribuţia maximă ministraliv-teritoriale a Româ­ zul raionului, ci şi al regiunii preşedintele Comitetului treacă la alcătuirea planului proşedînlele Comitetului exe­
adaugă cel cu conţinut is­ le de juzl, prefecţi sau pri­ pentru propăşirea perma­ niei şi sistematizarea localită­ şi deşi necesitatea lucrărilor e­ executiv al Sfatului popular de sistematizare a localităţi­ cutiv al Sfatului popular
toric. mari, noţiuni legate de la­ nentă şi multilaterală a ţilor rurale, am Înţeles şi mai ra justificată ne trezeam cu re­ comunal Ighiu, raionul Alba lor. Cel care vin sâ facă am­ raional Orăşlie
Pornind, desigur, şi de la tinitatea noastră, au fost României socialiste. bine sarcinile ce stau în faţa fuzuri de avizare sau alte pie­
gospodarilor satelor şl comune­
dici care, uneori, aveau urmări
lor noastre. Relleelînd mai a­ demobilizatoare pentru noi.
tent asupra modului în care Măsurile preconizate de par­
sfaturile populare comunale îşi tid slujesc tocmai scopului de a Cooperativelor agricole
Cale realistă pentru îndeplinesc atribuţiile, precum şi administrativ corespunzător
se crea un cadru organizatoric
şi asupra capacităţii lor de a
mobiliza resursele materiale şi
umane din mediul rural la noilor condiţii social-lstorice
prin care trece ţara
noastră,
creşterea potenţialului econo­ cadru necesar creşterii mai ra­ — u n s p r ijin m a i direct
lichidarea paralelismului mic, înflorirea localităţilor, am pide a puterii economice a co­
munelor noastre, dezvoltării u­
ajuns la concluzia că ceea ce
au făcut sfaturile populare pî-
le în fiecare aşezare.
nâ în prezent In acest domeniu nei intense vieţi social-cultura­ Satul, comuna, în zilele noas­ ţa in bine şl asupra dezvoltării Apreciez ca deosebit de bună
trebuie dezvoltat pe scară mult Partidul pune in faţa noos- tre, nu pot fi imaginate fără unităţilor cooperatiste. măsura prin care comuna va
In atribuţii şi competenţe moi largă. In multe probleme tră acţiunea de sistematizare a cooperativa agricolă de produc­ principala influenţă pe care o deveni unitatea de bază a or­
Din
cîte îmi dau seama,
ale administraţiei de stat loca­
localităţilor rurale. Pentru ca
ţie. Aceasta polarizează, de
ganizării administrativ-terito­
mult
le rezultatele puteau fi
mai bune dacă organele comu­ să putem rezolva în viitor a­ fapt, activitatea de bază o vor exercita măsurile preconi­ riale şi că ea va cuprinde un
locuitorilor comunei şi satului.
ceastă sarcină importantă va
zate de partid asupra coopera­
număr de 4.500-5000 locuitori.
Fiecare dintre noi nuî dintre organele sfiptămîn! de la în­ sfaturilor populare, nale ar fl avut mal multă ini­ trebui să studiem profund De aceea, măsurile privitoare tivelor agricole se referă la în­ Şi pînă în prezent tot comu­
a putut să se convin­ respective lăsînd de ceperea anului de în- comitetele pentru cul­ ţiativă şl mijloacele necesare schimbările petrecute în viaţa la împărţirea teritorlal-ad- lăturarea unor trepte interme­ nele mari au fost acelea care
gă în intervalul de cele mai multe ori re­ vâţâmînt. Numirea tură şl artă etc. $1 pentru gospodărirea comune­ satelor noastre Rezolvarea ei ministrativâ şi sistematizarea diare prin care lucrăm. Ca s-ou dezvoltat mai intens, mai
depinde însă de stabilirea ju­
timp care a trecut de zolvarea problemelor de cadre didactice cu toate acestea, ac­ lor. Experienţa noastră a arătat dicioasă a viitoarelor comune preşedinte de cooperativă agri­ rapid şl au satisfăcut mai bine
la publicarea docu­ ce se ivesc, pe seama suplinitoare, pe timp tivitatea de râspîndl- localităţilor rurale vor influen- colă, m-arn lovit nu o dată de cerinţele mereu crescinde ale
mentelor Plenarei celuilalt. Aşa se în- de un an, este destul re a cunoştinţelor a- unele greutăţi ce ni le pro­ locuitorilor lor. Comuna Mier­
vocau
C.C. al P.C.R. din oc­ tîmplâ de exemplu, de greoaie şl difici­ grlcole şl zootehnice ajungem Intermediarii pînă să curea este în această privinţă
la forul care să-şi
tombrie de Importan­ în controlul şl îndru­ lă. Direcţiunea unei nu se ridică la nive­ spună ultimul cuvintul. Ceea un exemplu grăitor.
ţa lor deosebită pen­ marea activităţii ce şcoli trebuie să soli­ lul cerinţelor actua­ ce proiectul de hotârîre denu­ Aici există două cooperative
tru continua prospe- se desfăşoară la Gru­ cite suplinitori sec­ le. meşte intermediar şl care se va agricole mari care obţin rezul­
tate tot mat bune. Suprafaţa
rare a tuturor locali­ pul şcolar de con­ ţiei de Învâţămînt a Prevederile proieo- înlătura din viaţa practică ne
tăţilor patriei, pentru strucţii sau la Gru­ sfatului popular orâ- tulul de directive e­ împiedică să ne procurăm la apreciabilă de teren de cate
dispunem ne permite să dez­
ridicarea pe o treap­ pul şcolar energetic şeneso sau raional, a­ laborat de Plenara timp diferite materiale, semin­ voltăm pe lingă cultura cerea­
tă superioară a con­ din Deva, efectuate cestea cer aprobarea din 5—6 octombrie ţe etc. Unităţile noastre între­ lelor şl o serie de plante teh­
diţiilor de muncă şl pe 3 canale — sfat, organului regional 1967 a C.C. al P.C.R. ţin încă un volum destul de nice şi legume care aduc mari
viaţă n tuturor cetă­ învâţămînt şl minis­ care la rîndul său o cu privire la noua mare de corespondenţe, din venituri. De asemenea, ne-a
ţenilor patrie!. terul de resort — fie­ aşteaptă de la minis­ împărţire admlnistra- care o însemnată parte cu veri­ permis sâ dezvoltăm un p.uler-
In cîteva rîndurl care dintre ele cu 3 ter. In felul acesta tlv-teritorlalâ, ţin sea­ gile intermediare. In prezent, nlc sector zootehnic. S-au făcut
vreau să mă opresc nivele, adică oraş, re­ se scurg săptâmînl şi ma şl de existenţa u­ de pildă, ca să ne procurăm multe şl pe linia modernizării
asupra proiectului giune şi centru. Nu­ chior luni în care e- nor cazuri ca cele pe seminţe depindem atît de şl înfrumuseţării comunei.
privind principiile de mai gîndindu-ne la levll râmîn fără în­ care le-am amintit. raion, cît şi de regiune. Dacă Toate acestea ou făcut ca nive­
bază ale îmbunătăţi­ diferite situaţii şl In­ văţător sau profesor, Aplicarea lor va din cine ştie ce motive nu ni lul de trai al membrilor coope­
rii organizării admi­ formări pe care le cer la una sau mai multe duce la rezolva­ se satisface în întregime ne­ ratori sâ crească continuu.
nistraţi v-terîtorlale. aceste foruri şl la materii rea mal operativă cesarul — şi aceasta s-a în- Populaţia comunelor noastre
Am avut posibilita­ faptul că flecare are ŞI mal evident re­ a problemelor locale lîmplnt nu o singură dată — se diversifică. O dată cu aceas­
tea să constat că în cîte un corp de in­ iese paralelismul în şi economisirea pe a­ sintem nevoiţi sâ recurgem la ta sporesc şi exigenţele. Noile
sectorul de învâţâ- spectori, specializat atribuţii dacă ne re­ ceastă cale a unor reveniri, care de asemenea, măsuri preconizate de partid
mînt şi cultură exis­ pe probleme, ne pu­ ferim la populariza­ importante sume ce trebuie sâ respecte treptele In­ răspund tocmai acestor cerin­
tă verigi intermedia­ tem da seama cit rea cunoştinţelor a- vor putea fi folosite termediare. Aceasta nu în­ ţe. Locuitorii comunei Miercu­
re inutile, paralelis­ timp şi cîte forţe se grozootehnlce în rîn- în scopuri sociale, e- seamnă altceva decît timp rea sînt hotărîţi sâ depună
me în atribuţii şi irosesc, cit de ane­ durlle ţăranilor co­ dijitare, obşteşti. pierdut In mod nejuslifieat. în- eforturi susţinute şi de acum
competenţe, lucruri ce voios şi puţin opera­ operatori. De această oreunarea unor relaţii mai di­ înainte pe această linie. Hotâ-
duc la irosirea zadar­ tiv se pot rezolva acţiune se ocupă co­ Pruf. MARFA CREŢU recte, fireşti. rîiile plenarei ne vor fi de un
Prin noua organizare elabo­
nică a unor forţe şi problemele acestor operativele agricole vicepreşedintă real ajutor.
şcoli. de producţie, uniuni­ a Comitetului execu­ rată de partid vor dispare o
fonduri. Mai mult, în Tot în şcoli, se I­ le orăşeneşti şl ra­ tiv ol Sfatului serie de intermediari a căror SIMION ROTII
acest fel. scopul pro­ vesc posturi vacante ionale ale C. A. P., popular al oraşului Case frumoase şi durabil© construite de cetă(enii din tiîrcea. existenţă nu mai esle juslifi- preşedintele cooperativei
pus nu este atins, u- după cîteva zile sau consiliile agricol# al# Deva oati. agricole Miercurea, raionul
Sebeş