Page 75 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 75
PROLETARI D IN TOATE TARILE, U N IT I-V A I
Dezbaterea docum eritetor Plenarei
C .C afi P.C.R. din 5-6 octombrie 1967
ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ A
PRODUCŢIEI Şl A MUNCII -
sursă a eficientei economice
In proieotul de derii. Măsurile pen bune de cointeresare că ae evidenţiază pe
Directive ale C.; C. tru îmbunătăţirea a salariaţilor. Preci- zi ce trece. Con
al P.C.R. cu privire planificării, finanţă zînd că rezultatele cludente sânt In aceat ANUL XIX. NR. 4009 JOI 23 NOIEMBRIE 1907 4 pagini 25 da bani
la perfecţionarea con rii, şi creditării se a sînt efectul unui com sens acţiunile între
ducerii şi planificării plică în întreprinde plex de măsuri care prinse şl rezultatele
economiei naţionale rea’ noastră pe fon vizează toate laturile obţinute de Exploa
se arată că „în 71 de dul general al acţiu activităţii noastre, tarea minieră Deva. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi
întreprinderi din a nii de organizare şti pot spune că de la 1 Mulţi ani s-a crezut,
proape toate ramuri inţifică a producţiei iulie şi pînă la 1 no şi s-a căutat chiar să
le Industriei se ex iar unele le comple iembrie s-au redus se argumenteze, că
perimentează unele tează pe celelalte. No dotaţiile de la stat cu producţia de cupru tovarăşul Ion 6haorghe Maurer
măsuri de îmbună ua . hotărîre, care circa 11 milioane de nu poate fi rentabi
tăţire a planificării, constituie baza lega lei, iar cheltuielile la lă. Organizarea ştiin
finanţării, creditării lă a experimentului, 1000 lei producţie ţifică a producţiei şl
şi conducerii între are . ca scopuri prin marfă sînt cu 11)2 lei a muncii a dat fnsă au primit pe mareşalul Uniunii
prinderilor, de întări cipale creşterea ..efi mal mici. Sînt sigur alt răspuns. Pentru
re a cointeresării .. şl cienţei ' economice, că aceste cifre vor fl anul acesta mina De
răspunderii materia îmbunătăţirea siste îmbunătăţite în vi va a fost planificată
le". . Printre unităţi mului de cointeresare itor. cu pierderi In valoa Sovietice Ivan Ignatievr-
le alese în acest scop materială, reducerea După cum se poate re de 2.862.000 lei,
se numără şl între numărului de Indica deduce, Întreprinde iar in primele trei
prinderea minieră . tori care trebuie ur rea minieră din De trimestre a realizat
Deva. «Deşi# au trecut măriţi şi lărgirea va n-a ridicat defi 2.710.000 lei benefi Jakubovski
numai cîteva luni de drepturilor pe care nitiv bariera pierde cii. Cum a fost posi
la, începerea experi le are conducerea în rilor planificate, dar bilă această schimba
mentului e foarte in treprinderii, stabilirea a făcut un salt im re radicală ? Căutând
teresant de stabilit producţiei marfă vîn- portant pe linia re să ofere un răspuns te, general-colonel Ion Gheor
dacă în 'activitatea' a dutâ şi încasată şi a ducerii dotaţîilor. No realist tov. ing. Ioan Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, ghe, prim-adjunct al ministru
cestei întreprinderi, cheltuielilor Ia 1000 ul sistem de planifi Vaidoş, şeful Exploa secretar general a) Comitetu
care poartă de mul lei producţie marfă. care, finanţare şi cre tării miniere Deva, lui Central al Partidului Co lui forţelor armate şi şef al
munist Român şi Ion Gheorghe
Marelui stat major.
tă vreme pe umeri Pe de altă parte, noi ditare a completat cu contabilul şef Ladis- Au fost, de asemenea, pre
balastul pierderilor le norme experimen elementele necesare lau Biler şl alţii şi-au Maurer, preşedintele Consiliu zenţi tovarăşii I. S. Ilin, în
planificate, au surve tale de creştere a activitatea de organi început, pe bună lui de Miniştri, au primit
nit, sau se preconi mijloacelor circulan zare ştiinţifică a pro dreptate, şirul expli miercuri la amiază pe mare sărcinat cu afaceri ad-tnterim
zează, schimbări ra te şi de folosire a be ducţiei şi a muncii caţiilor cu relatări şalul Uniunii Sovietice, Ivan al Uniunii Sovietice la Bucu
îgnatievici Jakubovski, coman
reşti, şi general colonel G. P.
dicale. neficiului dezvoltă care se desfăşoară de despre eficienţa orga dantul suprem al forţelor ar Romanov, reprezentant perma
— De la bun înce grija pentru utiliza la începutul anului. nizării ştiinţifice a mate unite ale statelor parti nent al Comandamentului for
put trebuie să fac o rea raţională a mij Din analizele minu producţiei. cipante la Tratatul de Ia Var ţelor armate unite ale state
precizare — ne-a loacelor materiale şi ţioase care s-au fă DAN PETRESCU Drumul aerian al minereu şovia, care se află într-o vizi lor participante la Tratatul de
spus tovarăşul Nico- băneşti de care dispu cut au ieşit La iveală lui la Gura barza. la Varşovia.
lae Olteanu, şeful ne întreprinderea, a- rezerve interne a că (Continuare In Cu ajutorul calcu tă în ţara noastră. Cu această ocazie, a avut lo«
contabil al întreprin sigurînd condiţii mal ror eficienţă economi pag. a 2-a) Foto : V. ONOIU ÎN ORE . La primire au luat parte to o convorbire care s-a desfăşu
latorului electronic varăşii general-colonel Ion Io- rat într-o atmosferă caldă, to
niţă, ministrul forţelor arma- vărăşească.
Centrul de calcul electronic,
In tntîmpinarea Conferinţei Na tonale a P.C.R. DE înfiinţai cu aproape doi ani în
urmă pe lîngă Institutul „Pro-
iect-Bucureşti", a devenit o u Intîlnire între tovarăşul
nitate deosebit de utilă in acti
RAGAZ vitatea de proiectare. Aici, s-au
efectuat, cu ajutorul calcula
Realizări de seamă pe torului electronic de fabrica Nicolae Ceauşescu şi
„CIFA-102",
ţie românească
calcule complicate din dome
Sărbătoare niul topo-geodeziei, rezistenţei tovarăşul Luis Corvalan
materialelor de construcţii, re
ţelelor edilitare şi altele, ce
graficul constructorilor inaugurală rute de soluţionarea diferite C.C. al P.C.R. a avut loc o în- tral al Partidului Comunist
Miercuri dimineaţa, la sediul
lor proiecte. Datele furnizate
din Chile.
In comuna Şard a fost de calculator au înlesnit ana tîlnire între tovarăşul Nicolae Au participat tovarăşii Mi-
lizarea unor soluţii în
mal
sărbătoare. Aici a avut multe variante şl alegerea ce Ceauşescu, secretar general al hai Dalea, secretar al C.C. al
loc festivitatea inaugu Comitetului Central al Parti PC.R., şl Ghizela Vass, mem
Nici ceaţa acestui noiembrie tîrziu, nici fri case noi. Acestea sint marile semne ale puter rării noului cămin cul lor mai corespunzătoare din dului Comunist Român, şi to bru al C.C. al P.C.R.
gul n-au declanşat efecte de care cineva în nicei personalit#! a I.C'S'H., generată de preo tural, prevăzut cu o spa punct de vedere tehnlco-eco- varăşul Luis Corvalan, secre Convorbirile s-au desfăşurat
drăzneşte să se lamenteze. Totul a rămas o cupările existente pentru perfecţionarea mij ţioasă sală de spectaco nomlc. tar general al Comitetului Cen într-o atmosferă caldă, tovă
bişnuit, orele constructorilor hunedoreni se loacelor de conducere, utilizarea unor metode le, bibliotecă, sală pen răşească.
scurg la fel de rotunde, la fel de pline, ca şi eficace de înlocuire a muncii manuale, de tru activităţi de club.
pînă acum. In avanposturile unor viitoare creştere continuă a productivităţii muncii şl Sărbătoarea inaugurării
„guri de producţie4*, îmbrăcate' deocamdată autoanaliza permanentă a activităţii. Unin- a fost susţinută de un
în mantia rece a schelelor, continuă, cu o în du-şi efectele, cele cîteva direcţii esenţiale de
sufleţire rar înlîlnilă, să se dea bătălia redi- acţiune s-au transformat Intr-un factor stimu bogat program artistic,
In oraşul Petroşani a înce mensionătii timpului, a metamorfozării secun lator al producţiei, pe frontispiciul căruia lă pe care l-au oferit ar SPORT
put construcţia unui nou bloc dei şi minutului în metri cubi de beton tur cătuşii Gheorghe Anatolie, Constantin Hur tişti amatori ai Casei
— B3 b. Brigada de fierari-be- nat, In tone de construcţii metalice ridicate muz, Iuliu Ktep, Cristache Dogre, sudorii Vic raionale de cultură din
tonişti condusă de Ludovic la înălţimi ameţitoare, în excavaţii menite să tor Lupu, Elena Crestei, excavatorlstul Leontin Alba Iulia şi formaţiile
Horvath execută montarea ar netezească sau să capaciteze potenţialul in Oprea, instalatorul Ion Cornea, dulgherul Las- locale.
măturilor la casa scărilor.
dustrial al inimii noastre de metal. Toiul se lo Francisc I, şoferul Vaier Crişan, electricia 0 remarcabilă
întîmplă în limitele unui firesc neobişnuit de nul Iiie Manda, maiştrii Gheorghe Buzea, Bo- „Slăvită fii,
palpabil, sub semnul necesităţii inţelese total can Gheorghe 11 şi Ştefan Fira, aceşti vechi şi victorie a fotba
Nuci pentru şi al conştiinţei de sine. Sub egida a patru minunaţi combatanţi ai schelelor hunedorene, Republică
vor înscrie noi succese de prestigiu în cinstea
majuscule — I.C.S.H. — devenite de mult o
şcoală a construcţiilor regiunii noastre indus Conferinţei Naţionale a partidului. liştilor români
export triale, au apărut performanţe care vorbesc realizări se simte parcă mai puternic în „lea iubită11 Miercuri după-amiază pe
Desfăşurată pe largi fronturi, ofensiva marilor
despre capacitatea multor mii de mîini harni
ce de a comprima timpul, de a face din oţel. gănul1* marelui laminor bluming de 1.300 stadionul „23 August", in pre
De la staţia pentru albi sticlă şi beton organisme economice de mari mm. La înălţime, montorii Nicolae Nâstase şi zenţa a peste 45.000 de spec
rea nucilor din Simeria, a-, potenţe. Să amintim cîteva : construcţia firului ion Răuţ aşează fermele, la cota zero munci Galda de Jos, Vinţul tatori, selecţionata de fotbal a
parţinâtoare I.RV.LJ., s-au nr. 3 de la linia de sirmă cu 86 zile mai de torii maiştrilor Ion Ispas şi Ion Pitea continuă de Jos, Mihalţul, Alma- României şl-a înscris in pal
livrat 380 tone nuci la ex vreme, modernizările cuptoarelor Martin nr. 2 betonârile şi zidăria refractară Ia celulele cup şul, Gura Âmpoiulul, mares o remarcabilă victorie
port. Cantitatea respectivă şi 3 cu 35 şi respectiv 2 zile mai repede, repa Berghinul sînt centre ca internaţională, invingînd cu
a fost expediată în Repu raţia capitală a furnalului nr. 2 de la U.V. Că- toarelor adinei. Ritmul vertiginos, impus de la re au găzduit spectaco scorul de 1-0 (0-0) echipa R F
blica Federală a Germaniei, lan cu 9 zile mai degrabă, terminarea melan- primul metru cub de pămînt excavat, se men lul primei etape a fes a Germaniei, vicecampioanâ
Danemarca şi Izrael. ţine în limite superioare pentru a se păstra tivalului «Slăvită fih, Re mondială la ultima ediţie a
Lucrindu-sc pe trei Jorului Nord nr. 2, drumul de la halda nouă de avansurile realizate. Blumingul urcă neîntre publică iubită", organi „Cupei Jules Rimet**. Spre
schimburi, aici se albesc zgură,, etapa I, poşta pneumatică, kilometrii zat de Comitetul regio deosebire de alte intilniri,
17—18 tone nuci in 24 ore, de drumuri uzinale, spitalul de 700 paturi, rupt pe scara devenirii totale, ceea ce dove nal pentru cultură şi fotbaliştii români s-au între
acţiune ce se va continua cileva sute de apartamente... Acum, ca şi altă deşte, prin puterea faptelor, că angajamentul artă, în cinstea celei cut pe sine, practlcînd un joc
pînă la realizarea unei predării tui înainte de termen se va transfor de-a XX-a aniversări a curajos, purtat intr-un ritm
cantităţi totale dc 600 tone dată, „recidiva** hărniciei lor se măsoară in ma în realitate proclamării Republicii. susţinut. Echipa noastră a do
nuci. tone de metal date patriei peste plan, în con Noua manifestare artis minat majoritatea timpului
fort oferit cu generozitate familiilor mulate în A. OARGA tică, cuprinde in sfera ci întîlnirea prlntr-un joc de
sute de artişti amatori. bună calitate, punlnd la grea
încercare apărarea oaspeţilor
şi mal ales pe talentatul por
„Cine ştie, tar Wollcr, care a „scos" de
Expoziţia de informare multe ori mingi imparabile.
Fără îndoială, aşa după cum
tehnico-economieă Din nou despre cîştigâ11 remarcă şl specialiştii oaspe
ţilor, echipa României putea
Ştiţi să circulaţi pe cistiga la un scor mai mare,
însă pe de o parte portarul
drumurile publice ? O Wolter in 2l remarcabilă, iar
plantatul pomilor oferit-o concurenţii pre chipa vest-germană de la o
lecţie bine pregătită au
pe de alta barele au salvat e-
zenţi pe scena Casei ra
ionale de cultură din tnfringere la trei-patru punc
te diferenţă.
Alba Iulia. Aici, în ca Golul victoriei a fost mar
drul unui concurs „Cine Ioana Gaţea şi Livia Tomescu, muncitoare la secţia con cat în minutul 80. In urma u-
Cu tot timpul favorabil din pentru impulsionarea acestei ştie, ciştigă’* s-a desfă fecţii a Fabricii „Vidra" din Orâştie, sînt fruntaşe de mai
această toamnă se constată că acţiuni. Aşa se explică de ce şurat faza raională a în mulţi ani, evidenţiate pe 10 luni, depăşind norma lunar In nel dominări serioase, apăra
rea oaspeţilor a cedat
după
acum, în pragul iernii, acţi s-a aşteptat ca la procurarea trecerii organizate pe tre 25-30 la sută. ce fotbaliştii români avusese
unea de plantare a pomilor materialului săditor .să se teme de circulaţie. In fotografie : cele două m uncitoare lucrînd la maşina de ră două bare. La o lovitură
este mult rămasă în urmă. De treacă de abia după 15 noiem cusut blănuri. liberă, executată de rapidul
ficienţele existente în organi brie în majoritatea unităţilor I _____ Kallo, Ionescu şi Constantin
zarea muncii sint cît se poate cooperatiste, deşi nici atunci au reluat fără succes balonul
de evidente, dacă avem în ve nu se asiguraseră condiţiile ‘respins, ca în final Ghergheli
dere stadiul întîr/.iat al execu necesare începerii plantatului. să şuteze necruţător şi să tri
tării gropilor, procurării ma Orice* argument invocat pen mită in plasă mingea, spre
terialului sădilor şi al plan tru a .justifica rezultatele sla Producfla de panificaţie dezolarea oaspeţilor
tării lui. be în privinţa extinderii plan In decursul meciului s-au
In cooperativele agricole din taţiilor nu poate fi socotit în remarcat din echipa noastră :
Ciula Mare, Vîlcele şi Sarmi- temeiat. 11 infirmă cooperatorii Dan, Ghergheli, Ionescu, Ka
zegetusa, pînă la data de 20 din Boşorod care, datorită li llo, Constantin si F). Nicolae.
noiembrie a.c. nu era amena nei judicioase organizări a merde, dar sortimentele ? De la oaspeţi o bună impresie
jată nici 60 la sută din supra acţiunii, au reuşit să planteze au lăsat Overath, Bekenbau-
faţa planificată a se planta, cu pomi întreaga suprafaţă er, Schultz, Weber şl desigur
iar la Şerel nu s-a mişcat nici stabilită. La fel se putea pro portarul Wolter.
o lopată de pămînt la săpa ceda în toate cooperativele a Specialităţile de panificaţie kg cornuri cu mac, 2.200 kg ţine operaţii de calcul iar vîn- ★
rea gropilor. Această lucrare gricole, dacă conducerile aces au o largă întrebuinţare in a- batoane cu material etc. Am zarea merge mai repede. SAARBRUCKEN 22 (Ager-
s-a desfăşurat anevoios, nefi- tora luau mai în serios sarci limenlaţia diurnă a omului. putea continua şirul cifrelor şi E adevărat că gestionarii au pres). — Peste 10,000 de spec
ind încheiată la data cînd po nile ce le-au revenit. Dar, şi Una din benzile pe care se al sortimentelor. Să vedem lo mai puţină bătaie de cap cu tatori au urmărit miercuri
mii trebuiau să fie plantaţi, organele agricole cunoscînd că scurg către consumatori aces tuşi de ce uneori în magazine vînzarea, dar cum satisfacem pc stadionul „Ludwigspark"
nici la cooperativele agricole suprafaţa se poate realiza cu te specialităţi, işi are obîrşia nu se găsesc în cantităţi su cerinţele consumatorilor cînd din Saarbrucken, desfăşura
din îghiu şi Bucerdea, raio eforturi nu prea mari nu s-au la Întreprinderea de panifica ficiente specialităţi de panifi în unele zile, in comenzi, se rea meciului internaţional de
nul Alba. S-a tărăgănat mult preocupat din timp de spri ţie din oraşul Hunedoara. caţie. cer sub 100 kg specialităţi de fotbal dintre echipele de ti
începerea plantatului şi la co jinirea unităţilor in vederea în Proaspete, uneori călduţe, ru Ne-am adresat tov. Dumitru panificaţie? In cazul cînd în neret ale R.F. a Germaniei
operativele agricole din Doş- ceperii lucrărilor. mene şi cu miros apetisant, Fleancu, inginer şef la Trus treprinderea trimite peste can şi României. Intilnirea s-a în
tat, Dobîrca şi Răhău, raionul In scopul realizării integra specialităţile de panificaţie sint tul de panificaţie Hunedoara. titatea comandată, marfa se cheiat cu un rezultat de ega
Sebeş, iar Ia Geoagiu înfiin le a sarcinii stabilite pentru transportate zilnic, la ore ma — După cum se ştie, între refuză, se întoarce la furnizor. litate : 1—1 (1—0). Scorul a
ţarea unei plantaţii de nuc pe extinderea pomiculturii tre tinale in oraşe şi centrele in furnizor şi consumator există — vSe întîmplă să nu se ono fost deschis în minutul 36 de
cele 17 hectare planificate nu buie folosit din plin timpul dustriale din regiune. Consu un intermediar, comerţul. Co reze şi sortimentele comanda gazde prin Simmet. Egala-
s-a bucurat de atenţia cuveni prielnic, mobilizîndu-se toate matorii s-au obişnuit să le aibă merţul este acela care ne tri te ? rea a survenit in minutul 50,
la îndemînă, să le cumpere.
tă. forţele existente la terminarea Cifra de 300 tone de speciali mite comenzile, iar noi avem — Da. Voi da un exemplu. datorită lui Jercan. In de
Cauzele care au determinat tăţi fabricate în acest an, faţă datoria să le onorăm, In luna octombrie, magazinele cursul întilnirii s-au remar
existenţa unei situaţii nesatis- acţiunii şi Ja asigurarea unor de numai două tone în anul Din sondajele făcute pe te din oraşul Deva ne-au solici cat de la oaspeţi Gornea, Dc-
Numai in perioada anilor 19 65-1970 Uzinei mecanice din fâcâloare la plantatul pomilor condiţii corespunzătoare în 1965, demonstrează cit a cres ren am constatat că unii ges tat 26 sortimente de panifica leanu şi Jercan.
Cugir i-au fost alocate fonduri de investiţii în valoare de 130 se datoresc pe de o parte or deplinirii în întregime a pla cut consumul în regiunea noas tionari, pentru a-şi uşura vîn- ţie şi noi le-am onorat numai ★
milioane lei, din care mai mult de jumătate reprezintă diver ganizării slabe a muncii la a nului de înfiinţare a noilor li tră Ia aceste specialităţi. zarea, preferă să aibă în ma 23. Cauza nerespectării comen
se lucrări de construcţii-mon taj. Fină la sfîrşilul planului menajarea suprafeţelor desti vezi prevăzut pentru primă gazine numai trei, patru sor zilor îşi are originea în lipsa Miercuri la Sofia, în pre
cincinal U.M. Cugir va fi mult lărgită şi modernizată. In an nate extinderii livezilor, iar pe Din rapoartele de fabrica timente de pîine şi rit mai E. JUCU liminariile turneului preo-
samblul dezvoltării uzinei o at enţie deosebită se acordă între de alta lipsei de preocupare vara viitoare. ţie ale întreprinderii reiese că puţine specialităţi de panifi 1 im pic de fotbal, echipa Bul
ţinerii utilajelor şi confecţion ărit pieselor de schimb. în luna octombrie s-au produs gariei a învins cu scorul de
din partea organelor agrfaole N. TfRCOB I 300.000 eomurl simple, 2.000 caţie pe motiv că faa mal pu (Continuare în pag. a 2-a) 3—0 (0—0) echipa Turciei.