Page 76 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUM UL SOCIALISMULUI Joi 23 noiembrie 1967
2

In organizaţiile sindicale tor obţinute plnâ în prezent, blemelor. Eate binecunoscut treprinde pentru îmbunătăţirea Dar. s-a constatat că la unele
din regiunea noastră au loc, pe precum şl modul In care se că roadele unei adunări sau calităţii produselor, reducerea grupe, n-au fost tratate cores-
baza Indicaţiilor C.C. al pregătesc unităţile pentru anul conferinţe nu depind de nu­ preţului de cost, creşterea pro­ punzâlor in adunările de aSs
U.G.S.R., adunări şi conferinţe 1968. mărul problemelor discutate ductivităţii muncii, respectarea geri problemele cele mai esen­
de dări de seamă şl alegeri. A­ Menite să facă o analiză sau al celor înscrişi lacuvînt.ci disciplinei tehnologice şl ridi­ ţiale din activitatea colectivelor
cest eveniment Important este multilaterală a muncii politi­ de profunzimea dezbaterilor, carea nivelului cunoştinţelor de muncă şi a organelor do
un bun prlîej de creştere a ca­ ce şi organizatorice desfăşura­ de concluziile desprinse, de profesionale, aportul mişcării sindicat. Astfel, în unele gru­
pacităţii politice şl organizato­ te de organele sindicale, a sti­ măsurile practice pe care le-a inovatorilor etc. pe de la E.M. Vulcan, O.C.L.
rice a sindicatelor În mobiliza­ lului şl metodelor lor de mun­ stabilit Trebuie, de asemenea, dezbă­ produse industriale Hunedoara
şi Şantierul nr. 2 — construc­
rea maselor de salariaţi la re­ că, adunările şi conferinţele Esenţial pentru buna desfâ- tută pe larg activitatea organe­ ţii Petroşani, discuţiile s-au
lor sindicale în domeniul mun­
cii social-cullurale şl organiza­ purtat la general, ocollndu-se
torice ca şi în privinţa respec­ cauzele unor deficienţe şl lip­
sind propunerile pentru reme­
M A R IL E PENTRU DE SEMI SI ca adunările şi conferinţele sâ dierea lor. De asemenea, din
tării legislaţiei muncii. E bine
nu scape din vedere cum au cauza dezinteresului manifes­
tat de unele organe din comi­
fost gospodărite fondurile de a­ tetele sindicatelor, au fost 80
ALE6ERL PRiLEJ DE CREŞTERE A CAPACI­ sigurări sociale, cum a-a des­ de cazuri în care adunările de
făşurat trimiterea
oamenilor
au
alegeri în diferite grupe,
muncii la tratament şl odihnă,
care e stadiul îndeplinirii an­ fost amînate, fiind Insuficient
gajamentelor din contractul co­ pregătite.
Pornind de la concluziile des­
TĂŢII ORGANIZATORICE A SINDICATELOR cele materiale de care dispun prinse, au fost luate unele mă­
lectiv, cum se folosesc mijloa­
sindicalele pe linie culturală şi suri pentru Intensificarea aju­
dacă aceasta se reflectă în torului ce trebuie acordat In
pregătirea şi, desfăşurarea adu­
rolvarea sarcinilor economice vor trebui sâ sintetizeze expe­ şurare a adunărilor şi confe­ creşterea nivelului de cunoş­ nărilor şl asigurarea Instruirii
şl soclai-culturaie. rienţa pozitivă acumulată pînâ rinţelor este ca ele sâ nu se li­ tinţe al membrilor de sindicat. operative a noilor organe alese,
Actualele adunări de alegeri acum, sâ stabilească măsuri miteze la un bilanţ al realiză­ Recent, biroul executiv al astfel, fnclt, ele sâ treacă de în­
•e desfăşoară în atmosfera dc care sâ ducă la îmbunătăţirea rilor, ci sâ pună în centrul a- Consiliului regional a analizat dată la îndeplinirea sarcinilor
puternic avînt creator, prile­ muncii, sâ aleagă noi organe de tenţici sarcinile actuale şi de modul în care s-au desfăşurat încredinţate
juit de ampla dezbatere de că­ conducere, capabile sâ asigure perspectivă, precum şi modali­ alegerile In peste 1.700 grupe Pregătirea temeinică a adu­
tre masele largi de oameni ai traducerea In viaţă a impor­ tatea îndeplinirii acestora. sindicale. S-a apreciat preocu­ nărilor şi conferinţelor sindi­
muncii a documentelor Plena­ tantelor sarcini ce le revin. Ele In întreprinderi, mine, şanti­ parea unor sindicate pentru cale, desfăşurarea acestora tre­
rei C.C. al PC.R. din 5-6 oc­ trebuie sâ se desfăşoare în spi­ ere de construcţii, ţi A.S , buna organizare şl conducere a buie sâ ducă la dezvoltarea
tombrie ac. ritul unei înalte exigenţe faţă şi S M.T, adunările şi conferin­ alegerilor, aşa cum stnt cele capacităţii organizatorice a sin­
Adunările şl conferinţele de activitatea fiecărui membru ţele trebuie sâ dezbată şi sâ a­ de la Combinatul siderurgic dicatelor, la perfecţionarea ac­
organizaţiilor sindicale vor tre­ de sindicat, sâ determine creş­ nalizeze multilateral contribu­ Hunedoara, exploatările mini­ tivităţii lor In ţoale domeniile,
bui eA analizeze multilateral terea răspunderii lor faţă de ţia organelor şi organizaţiilor ere de Ia Petrila, Lupeni, Url- pentru îndeplinirea cu succes
activitatea desfăşurată de la a- îndeplinirea sarcinilor încre­ sindicale Ia organizarea ştiinţi­ eani şi altele. Cu prilejul des­ a sarcinilor trasate de partid.
legerlle precedente, să eviden­ dinţate. Experienţa anilor an­ fică a producţiei şi a muncii, făşurării lor. s-a reliefat entu­
ţieze contribuţia organelor şi teriori ne-a demonstrat că este cum militează ele pentru apli­ ziasmul cu care membrii de GIIEORGHE MIHAlLA
In unul din abatajele camo rA ale Exploatării miniere din organizaţiilor sindicale din în­ necesar eă fie antrenată masa carea măsurilor stabilite, efi­ sindicat înlîmpinâ Conferinţa secretarul Consiliului
Deva lucrează şl brigada con dusă do Emil lletcl. Efortul or­ treprinderi, Instituţii şl comu­ largă a membrilor de sindicat cienţa întrecerii socialiste, mă­ Naţională a P.C.R şi cea de-a regional Hunedoara al
tacilor sAI este mult uşurat datorită acestei maşini. ne, la consolidarea rezultate- la dezbaterea temeinică a pro­ surile şi acţiunile ce se vor în­ XX-a aniversare a Republicii. U.G.S.R.

Noi linii tehnologice pentru E fic ie n ţa g r ă d in ă r itu lu i

bfiiMirî si articole ds sezon la M ic e ş ti organizarea muncii în cele
două brigăzi mixte conduse de
foan Ţâlnar şl Cornel Gher-
man a lăsat de dorit. Din cel
Pe baza unor atudll şl ana­ La Fabrica de blănuri «Vi­ lor" blânari care transformă şi strădania colectivului de 230 de cooperatori doar o trei­
lize, la a căror înfăptuire a dra" din Orâştle şl-a început pieile obişnuite de ovine în muncitori, Ingineri, maiştri şl me şi-au realizat volumul mi­
fost mobilizat un mare număr de curînd activitatea o secţie imitaţii de blănuri de o fru­ tehnicieni de la .Vidra" Orâş­ nim de zile-muncâ. Participa­
de cadre, a-au aplicat un şir nou înfiinţată în care se vor museţe rară mârindu-Ie ast­ tle, de a răspunde cum ae cu­ Cînd se apropie sfirşitul unui obţine circa 28.000 lei. De ce rea slabă a oamenilor la mun­
de măsuri tehnice şl organiza­ confecţiona anual aproape fel valoarea. Aici se realizea­ vine cerinţelor mereu cresc!n- an, oamenii fac bilanţul mun­ sînt diminuate veniturile pla­ că s-a materializat în rămîne-
torice care au avut ca scop 100 000 perechi mănuşi. Sala ză cu mult succes haine, Imi­ de ale beneficiarilor şl de a cii desfăşurate, al eficienţei a- nificate? La multe din produ­ rea In urmă n lucrărilor de în­
extinderea mecanizării, raţio­ de producţie a secţiei a fost taţie de focă, a căror produc­ se menţine fn rîndul unităţi­ cestela Astfel de socoteli s-au sele contractate cu O.RVLF. treţinere şl recoltat.
nalizarea transportului subte­ dotată cu 10 maşini de cusut ţie urmează sâ crească fn a­ lor industriale fruntaşe din re­ făcut şl la Miceşti. unitate cu Alba nu s-au realizat cantită­
La Mlceştl nu a-a aplicat
ran, utilizarea mal bună a şl alte utilaje care servesc la nul viitor cu peste 30 la sută, giune şi din ţară. Producţia de tradiţie în grădinărit. Despre ţile stabilite iniţial. Bunăoară, retribuţia suplimentară. Supra­
timpului de lucru şl reparti­ realizarea celor 15 modele de haine velurate de diferite mo­ blănuri şl confecţii realizată în hărnicia locuitorilor din acest nu au fost livrate 53 tone ro­
zarea sarcinilor în raport cu mânuşi pentru export, dintre dele pentru bărbaţi şi copil. 10 luni din acest an, este mal sat în direcţia producerii le­ şii, 17 tone de vinete, circa feţele ocupate cu diverse le­
cerinţele. Numai Introducerea I care 7 modele au fost asimi­ Specialiştii fabricii au asimi­ mare cu 17 la sută declt în gumelor s-a dus vestea în toa­ 10 tone de fasole etc. Pe pia­ gume au fost totuşi repartiza­
te în primăvară pe familii şl
maşinilor de încărcat şl trans­ late în ultimul timp. Aceste lat şi aplicat de curînd tehno­ perioada corespunzătoare a a­ tă regiunea. An de an de aici ţă trebuiau scoase 150 tone de totul a mers bine pînâ la re­
portat cu siloz a făcut să produse sînt solicitate îndeo­ logia transformării pieilor de nului trecut Productivitatea iau drumul pieţelor sute de roşii de toamnă şi au fost va­ coltare. lucrare ce nu s-a mal
crească randamentul de lucru sebi în Statele Unite ale Ame- ovine în blănuri de diferite muncii planificată a înregis­ tone de roşii, ardei, castraveţi lorificate doar două?! De a- făcut individual ? I A fost o
în 8 abataje de la 3,9 la 6,3 ricii, Anglia, Suedia, Norve­ culori pastel din care se con­ trat o creştere de 4,3 la sută, şi alte legume. semenen, din 5 tone dovlecei
tone minereu pe post. In vl- . gia, R.F.G, Franţa, Olanda şi fecţionează mesade pentru acesta fiind factorul principal Ne-am Interesat însă mai în­ s-au predat numai 100 kg. Pro­ slăbiciune peste care consiliul
itor generalizarea mecanizării în alte ţâri. S-a terminat dc bărbaţi, haine şl mesade pen­ care a asigurat depăşirea pre­ deaproape de realizările ac­ ducţia a fost totuşi destul de de conducere a trecut cu ve­
derea.
încărcării şl transportului în construit, urmînd a fi pusă in tru copii etc. Tot după un pro­ vederilor de plan pe 10 luni cu tuale. De pe cele 85 de hec­ bună. Dar, din cauza nerecol-
abataje va duco la schimbări funcţiune o hală de confecţio­ ces tehnologic nou asimilat se 17.800 perechi de mânuşi, 3.200 tare cultivate cu diverse spe­ lârii ei la timp a trebuit sâ Consemnăm şl faptul că s-a
în creşterea productivităţii şl nat blănuri şi s-o prelungit şi vor realiza în anul viilor din bucăţi articole de blănuri şl cii legumicole, se planificase fie trecută la baza furajeră în- Irigat abia Jumătate din su­
va permite reducerea frontu­ supraetajat salo de degresare piei de ovine peste 10.000 i­ 17 600 mp piei prelucrate şl sâ fie obţinută o sumă de Irucît dovleceii crescuseră prafaţa amenajată. Pe 10 hec­
rilor de lucru. a pieilor. A fost Instalată şi mitaţii de nurci şl Jderi — co­ livrate ca materie primă pen­ 910 000 lei. Acum. cind acţiu­ prea mult. Iată cum, de pe un tare unde se făcuseră canalele
Alt grup de preocupări a-a pusă în funcţiune o maşină de liere — pentru garnituri la tru alte blănării din ţară. Ac­ nea de valorificare a produse­ hectar s-au obţinut doar cîte- secundare au fost plantaţi car­
canalizat spre organizarea şl şlefuit avînd o lăţime de 1.500 haine de Iarnă. ţiunile şl măsurile aplicate pe lor se apropie de sfîrşit, în va sute de lei venituri. tofi care nu necesitau udări
eficienţa lucrărilor de pregă­ mm care poate curăţa zilnic Unele din articolele de bla­ linia sporirii eficienţei şl a La atelierul mecanic al C.S. dreptul rubricii venituri s-a Acum se cunoso veniturile S-o recurs Ia aceasta pentru a
tire. Pe lingă faptul că apro­ 800 piei şi asigură creşterea nă fabricate la „Vidra" Orâş- rentabilităţii au condus la rea­ Hunedoara se confecţionează înscris suma de 607.964 lei. realizate şi cheltuielile făcute. mnl roti culturile. Dar oare
ximativ 80 la sută din lucră­ productivităţii Ia această o­ tie şi-au cîştigat un bun re­ lizarea de economii şl benefi­ piesele de schimb necesare a­ Realizările sînt destul de Se pot trage concluzii asupra nu se găseau alte legume care
rile de pregătire sînt armate peraţie cu circa 50 la sută. nume şl peste hotare. Ele se cii peste plan în valoare de gregatelor siderurgice. La cali­ modeste dacă ne referim la eficienţei grădinăritului. Pen­ sâ fie plantate aici 7 De ce toc­
metalic, s-a găsit o nouă solu­ Noilor capacităţi de produc­ exportă în 13 ţâri. peste 1.200.000 lei. tatea acestor piese o contribu­ faptul că mai sînt de vîndut tru realizarea producţiei pla­ mai cartofilor II s-a destinat
ţie pentru reducerea unor lu­ ţie II se adaugă preocuparea, Consemnăm şl cfteva cifre ţie însemnată are şl tovarăşul doar 40 tone de varză şi 5 tone nificate se prevâzuserâ sâ fie această suprafaţă ?
crări din acest domeniu prin hărnicia şl fantezia .meşteri­ care fao evidentă preocuparea A. ZAHARIE Spanache Enache de morcovi de pe care se pot consumate 21 750 zlle-muncâ. Pe lîngâ cele arătate, la Mî-
mărirea feliilor cu 0,50 m ceea Numai în trei trimestre s-au ceşti s-a cultivat un număr
ce înseamnă că la un număr utilizat 18506 şi, după relată­ prea mare de specii legumico­
de 6 felii se economisesc toa­ rile tovarăşilor din conduce- le (peste 20). unele dintre ele
te cheltuielile de muncă şl ma­ ren cooperativei, există certi­ oaipînd doar rite un hectar.
teriale pentru o felie. Unul tudinea ca întregul volum pla­ Aşa a fost cazul culturilor de
dintre meritele colectivului de DESPRE UNELE CAUZE nificat sâ fie consumat. Va­ dovlecei, spanac, pătrunjel şl
la Deva îl constituie şl fap­ loarea zilelor-muncâ utilizate altele. De aceea, ele au fost
tul că în ultima vreme a a­ s-a planificat sâ fie de 323.855 neglijate Tentru producţia a-
cordat o atenţie sporită pro­ lei. Cu seminţele, îngrăşnmin- nuluî viilor, cînrl se vor cul­
blemelor care condiţionează tele chimice, lucrările făcute tiva legume pe 95 hectare, nu­
îmbunătăţirea calităţii. Prin CARE PROVOACĂ INCENDII de S.M.T. şi inseclofungîcide mărul speciilor s-a redus la
podirea cu grijă a abatajelor s-au cheltuit apoi aproape numai 7. In vederea sporirii
şl alte măsuri care s-au apli­ 94 000 Iei. In total producţia eficienţei economice a grădi­
cat, conţinutul minereului a realizată a costat circa 418.000 năritului se preconizează ca
crescut ai 0,8 la sută faţă de fel munca, încit operaţiunile lei Făcind o diferenţă înlre pe mal bine de 30 la sută din
plan, constituind unul dintre de curăţare a coşurilor sâ se venituri şi cheltuieli revine suprafaţă sâ fie produse legu­
factorii care au favorizat de­ IN TNPUL IERNII execute într-un ritm rapid şl un cîştig de 217 964 lei. Dacă me în cultură dublă, faţă de
păşirea planului de metal. de calitate. Formaţiile volun­ ne referim la faptul că un numai circa 10 la sută reali­
In ansamblul acţiunii care tare, sprijinite de comisiile hectar cu legume poate aduce zate în acest an. A fost termi­
se desfăşoară pentru organi­ Apropierea anotimpului fri­ a căzut victimă în urma explo­ P. C. I comunale şi orăşeneşti, un beneficiu net de cel pu­ nată construirea unul solar şl
zarea ştiinţifică a producţiei guros Impune luarea unor mă­ ziei produsă la Imobilul din trebuie sâ treacă de urgenţă la ţin 10000 lei, atunci vom con­ se va dezvolta sistemul de ră­
şl a muncii s-a acordat aten­ suri care sâ ducă la înlătura­ str. Cuza Vodă, nr. 25. De la executarea controlului de stata cît de scăzută este efi­ sadniţe. Mai râmîne doar ca
ţie şl unor aspecte aparent rea cauzelor de incendiu spe­ o lampă de gătit. Lăcătuş Şte­ toamnâ-iarnâ, urmărind cu e- cienţa muncii legumicultorilor
mărunte, dar foarte Importan­ cifice acestui anotimp şi la a- fan din Deva, str. Progresu­ xigcnţâ înlăturarea nereguli­ din Miceşti. Aici s-a realizat organizarea muncii sâ fie pusă
te. Bunăoară, s-a constatat că 6igurarea Intervenţiilor rapi­ lui nr. 14, era sâ râmînâ fără lor constatate atît la obiective, lin beneficiu mai mic de 2.500 la punct, astfel ca grădinări­
în cadrul programului de lu­ de şl eficace fn caz de nevoie. casă, din cauza incendiului ca­ cit şl la gospodăriile cetăţe­ lei la hectar. Care sâ fie mo­ tul să reprezinte şl în această
cru artificierii nu folosesc ra­ Din statisticile ultimilor re s-a produs in locuinţa a­ neşti. tivul ? unitate, cu condiţii deosebit
ţional timpul de lucru chior cinci ani, rezultă că majorita­ cestuia. Efectuarea din fcimp a aces­ Veniturile şl respectiv pro­ de favorabile, o sursă sigură
atunci cînd îşi îndeplinesc e- tea Incendiilor au izbucnit în In privinţa apărării bunuri­ tui control va da posibilitatea
vemplar sarcinile care le re­ sezonul rece, (toamnă, iarnă), lor materiale împotriva Incen­ locuitorilor şl conducătorilor ducţiile miel sînt generate de de venituri mari şl permanen­
vin. Condiţiile existente nu a- cauzele cele mal frecvente fi­ diilor, s-au difuzat Instrucţi­ de obiective sâ înlăture din o serie de cauze Iată doar cî­ te.
slgurau o continuitate în ac­ ind: coşurile caselor defecte, uni, afişe, broşuri, dar cu re­ timp neajunsurile existente, teva dintre ele. In primul rînd Ing. A POTOPEA
ţiunea acestei categorii de sa­ fisurate şl necurâţate, folosi­ gret se constată că ele au ră­ în aşa fel încât la începutul
lariaţi. S-a trecut la reparti­ rea în mod defectuos a insta­ mas, în majoritatea cazurilor, anotimpului friguros să nu mat
zarea mnl raţională a artifi­ laţiilor şi aparatelor de încâlT neaplicate atît în mediul ur­ existe nici un fel de deficien­
cierilor pe locuri de muncă zit. lăsarea nesupravegheatâ a ban, cit şi în cel rural De a­ ţe.
stabilindu-se atribuţii precise k focurilor aprinse, folosirea a- ceea, considerăm că este tim­ Este cunoscut faptul că pe
de Îndrumare şl control. In fumâtoriilor Improvizate în pul să se treacă la aplicarea şantiere se întilnesc nume­
urma măsurilor iniţiate, timpul poduri, şuri, magazii, fumatul lor neîntîrziatâ cit şi a ce­ roase cazuri cînd penti-u în­
de lucru efectiv în front a în locuri nepermise etc. lorlalte acte normative care călzirea unor încăperi se re­
crescut cu 42 de minute pe zl. Totuşi, cauza principală care reglementează paza contra In­ curge la improvizaţii, mergîn-
Se înţelege de In sine că ase­ provoacă Incendii este negli­ cendiilor. du-se pînâ la folosirea focului
menea preocupări nu pot râ- jenţa şi nerespectarea de câ- Pentru iarna care vine, co­ deschis. In această situaţie, pe­
mîne fără rezultate eficiente, .tre unii cetăţeni a regulilor ge­ misiile P.C.J. au obligaţia sâ ricolul de incendiu este evi­
îmbinate cu celelalte măsuri I nerale de pază contra incen­ ia toate măsurile menite sâ dent. De aceea se impun mă­
privind planificarea, finanţa­ diilor. Pentru întărirea afir­ înlăture, în primul rînd, cau­ suri din timp care sâ asigure
rea şi creditarea, ele au per­ maţiilor, vom da cîteva exem­ zele cele mal frecvente ale In­ instruirea permanentă a mun­
mis colectivului de muncă sâ ple: cetăţeanul Bălan Viorel cendiilor şi sâ asigure o bună citorilor privind respectarea
rentabilizeze producţia de oj- din Deva. str. Cuza Vodă nr. intervenţie în cazul cînd, to­ regulilor P.C.I.
pru şl sâ treacă într-un timp 19, a improvizat o afumâtorie tuşi, acestea vor izbucni. La
O problemă deosebită în ca­
scurt de la dotaţii la benefici!, fl cu totul necorespunzâtoare, ca­ obiectivele aflate în exploata­ drul pregătirilor pentru lamă
Reducerea dotaţii lor cu 11 ml- J re a produs lin incendiu sol­ re. trebuie sâ se asigure a- o constituie asigurarea alimen­
lioane de lei, pe toată între- | dat cu 3 000 lei pierderi ma­ pliearea instrucţiunilor de
prinderea, înglobează şl efec­ teriale; Murgu Ioan şi-a ali­ prevenire a incendiilor pe ra­ tării ai apă în caz de nevoie,
tul altor măsuri care s-au luat mentat motoreta cu benzină muri de producţie. precum şl protejarea surselor
la celelalte unităţi dîn cadrul în casă, unde era aprinsă lam­ In baza deciziei 175/1964 e- de alimentare cu apă (hi­
I M Deva. pa de gătit. Consecinţa a fost laboratâ de Comitetul execu­ drant* exteriori, stingâtoare),
Experimentările făcute pe clară: s-a produs Izbucnirea tiv al Sfatului popular al re­ împotriva îngheţului.
linia îmbunătăţirii planificării Un nou lot do maşini do cusut au „poposit* po masa con­ giuni! Hunedoara, întreprinde­ cpl. CONSTANTIN ŞUFANA
finanţării şl creditării oferă şl trolului de calitate. Exigenţa controlorilor se reflectă tn ri­ Incendiului. Tot ca urmare a rea de gospodărie orăşenească şeful secţiei S.P.I. a oraşului
alte învăţăminte pentru colec­ dicarea calităţii produselor U. M. Cugir. neglijenţei, Noricâ Alexandru trebuie să-şi organizeze în aşa Deva
tivul întreprinderii miniere
Deva. Cu toate că principalii
indicatori de plan au fost rea­
lizaţi şl depăşiţi, la unul din­ ceţi pentru remedierea lipsu­
tre sortimentele stabilite s-au rilor ?
800.000 lei. Este adevărat, pon­ PRODUCTIV DE
înregistrat restanţe de circa PANIFICAŢIE — In urma şedinţei avute
la începutul lunii curente la
derea acestor restanţe e mică Sfatul popular regional, unde
faţă de volumul total al pro­ s-au analizat şl unele aspecte
ducţiei marfă vîndutâ şl înca­ (Urmare din pag. 1) plicată şl din materii prime de calitatea cerută de reţetă, Şi întreprinderea a avut vi­
sată (care a fost depăşită pe variate şi proaspete. Chiar to­ sint refuzate de comerţ etc. na ei cînd din cauza goanei din panificaţie, conducerea în­
treprinderii a luat măsuri de
10 luni cu 4.433 000 Iei), dar unor materii prime sau atunci varăşul inginer şef ne-a măr­ — De ce uneori nu toate după realizarea la zi a planu­ aprovizionare a secţiilor cu
prezenţa lor privează colecti­ cînd totuşi se trimit, ele so­ turisit că pentru a face 2ece produsele de panificaţie au as­ lui de producţie, a folosit în materia primă necesară, omo­
vul de dreptul premierii după sesc cu întârziere de 2-3 sâp- plini de cîte două kilograme pect comercial ? reţetele specialităţilor făină nu logarea unor reţete experi­
sistemul experimental. tâmîni. fiecare. îţi trebuie mal puţin — Calitatea este influenţată din calitatea extra, drojdie şi
Colectivele de muncă din ca­ La aceste neajunsuri ale timp decit pentru zece cozo­ de mai mulţi factori Făina, alte materii prime cu un ter­ mentate de alte întreprinderi
drul întreprinderii miniere De­ Centrocoopului şi ale comer­ naci împletiţi. Sau plămădi­ de exemplu, ar fi bine ca du­ men de garanţie depăşit. In cu renume in ţară, asigurarea
reţelei cu cadre iscusite în ar­
va au de îndeplinit o misiune ţului mai adăugăm şl altele tă! şi frâmîntatut unui Aluat pă ce a ieşit din moară sâ nenumărate zile. controlul teh­ ta de panificaţie, extinderea
importantă care trebuie să o­ constatate de noi. Şi întreprin­ necesar pîinii Intermediare e stea in magazie cel puţin 30 nic de calitate a fost indulgent mecanizării la prepararea com­
fere concluzii realiste pentru derea s-a complăcut să respec­ mai simplu, cere o calificare de zile, sâ aibă un procent rît cu producţia specialităţilor bn- poziţiei şi a aluatului, pune­
punerea în aplicare a Directi­ te comenzile care solicitau cit mai inferioară dccît coca li­ mai mare de materii proteice. zîntlu-se pe lozinca: tot ce
velor C C. al P.C.R. cu privire mai puţine sortimente. De ce ? nei rulade. Or, în privinţa ca­ Făina şi apa, cu conţinut bo­ produce întreprinderea de pa­ rea unui accent mai mare pe
la perfecţionarea conducerii ş! Pentru că deficienţele de or­ drelor cu pregătirea corespun­ gat în fier şi magneziu. în­ nificaţie Hunedoara, se consu aspectul comercial ai produ­
selor.
planificării economiei naţiona­ din local îşi au sursa în ace­ zătoare fabricării specialităţi­ chid culoarea aluatului. Iar mă ! Viaţa dovedcşţe că pre­ Credem necesar sâ se pu­
le Acest lucru Impune compe­ eaşi concepţie conservatoare lor. întreprinderea nu a făcut cînd drojdia e veche, sau tem­ tenţiile consumatorilor au nă capăt şi formalismului
tenţă economică, iniţiativă şi ca şi Ia comerţ, potrivit că­ aproape nimic. Au fost trecuţi peratura cuptoarelor depăşeşte în alcătuirea comenzilor. Ele
preocupare Deocamdată se reia producţia să meargă de­ brutarii să facă şi specialităţi 250 grade C, miezul râinîne crescut de la un an la altul
poale vorbi de un început pro­ oarece dă mai puţină bătaie de apropiate de cofetărie Atunci necopt, lipsit de spongeozitn- iar întreprinderea a rămas cu trebuie sâ fie mai aproape de
miţător care trebuie dezvol­ cap şi nu specialităţile care se nu e de mirare că unele sor­ te. necrescut. cu aspect urît şi aceleaşi reţete. adevăr, de satisfacerea întoc­
tat. fabrică după o reţetă mai com­ timente de panificaţie nu sint gust amărui. — Ce vă propuneţi U fa­ mai a cerinţelor consumatori­ La secţia do industrializare a lemnului de la I.F. Sebeş se
lor.
execută diverse ambalaje pentru transportul mărfurilor.