Page 79 - Drumul_socialismului_1967_11

\ V
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VMŢI-VĂ !
PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU A LUI ANDERS

M THUHBORG, SECRETAR AL COMITETULUI

î EXECUTIV AL PARTIDULUI

SOCIAL-DEMOCRAT DIN SUEDIA
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL UE SI AL SfATULUI POPULAU REGtONA
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dîa, care, la invitaţia I.R.R.C.S., voltarea legăturilor dintre
secretar general al Comitetu­ face o vizită In ţara noastră. Partidul Comunist Român şi
lui Central al Partidului Co­ La primire au participat to­ Partidul Social-Democrat din
munist Român, a primit joi pe varăşii Miliai Dalea, secretar Suedia, dintre cele două ţâri,
Anders Thumborg, secretar al al CC. a! P.C.R. şi Ion Pas, precum şi unele aspecte ale si­
ANUL XIX. NB. 4010 VINBRI 24 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 23 de bani
Comitetului Executiv al Parti­ membru al C.C. al P C.R., pre­ tuaţiei internaţionale actuale.
dului Social-Demoerat din Sue- şedintele I.R.RC.S.
Cu acest prilej, au fost a­ întrevederea s-a desfăşurat
L _
bordate probleme privind dez­ într-o atmosferă cordială.
Dezbaterea documentelor Plenarei
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 a primii pe ambasadorul

iranului
La baza retri­ Va spori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, extraordinar şi plenipotenţiar

secretar general al Comitetu­ al Iranului în Republica So­
cialistă România, SoJtan H. V.
buirii—cantitatea responsabili­ lui Central al Partidului Co­ Sananda.ji, la cererea acestuia.
munist Român, a primit joi,
Cu această ocazie a avut loc
tatea maiştrilor 23 noiembrie, pe ambasadorul o convorbire cordială.
şi calitatea muncii

în producţie O delegafie a C .C . al P.C.R.
Proiectul de Directive cu .privire la per­
fecţionarea conducerii şi planificării eco­ a plecat spre Londra
nomiei naţionale evidenţiază faptul că ac­ Am studiat cu deo­ ceasla se răsfrînge
tualul sistem de salarizare nu reuşeşte eă sebită atenţie docu­ direct asupra bunului
îmbine în mod corespunzător cele două la­ mentele Plenarei C C. mers al producţiei Joi dimineaţa a plecat la inunist Român, formată din
turi ale cointeresării i stimularea oameni­ al P.C.R. din 5-6 oc­ La întreprinderea Londra o delegaţie a Comite­ tovarăşii Virgil Trofin, secre­
lor muncii pentru obţinerea celor mai bune tombrie 1967. In cele noastră, de pildă, u- Drumuri aeriene de putere 91 lumină. tului Central al Partidului Co- tar al CC. a) P.C.R., şi Ghî-
rezultate şl răspunderea materială pentru ce urmează insă mă nil maiştri nu urmă­ zela Vass. membru al C.C. al
realizarea sarcinilor de plan. Acest impe­ voi referi asupra ul­ resc îndeaproape a­ P.C.R., şef de secţie la C.C aî
diment s-a făcut simţit şi în activitatea timului capitol din plicarea metodelor de
noastră, a minerilor de la Barza. Munci­ proiectul de Directive exploatare a zâcâmln- P.C.R., care, la Invitaţia Co­
torii de la investiţii, unde lucrează şi bri­ — sistemul de cointe­ tulul. nu se îngrijesc J a mina „I Mai" peisajul mitetului Executiv ai Parti­
gada pe care o conduc, erau interesaţi mai resare materială. Du­ suficient de dirijarea *-* s-a îmbogăţit de curind dului Comunist din Marea
mult în depăşirea sarcinilor cantitative. A­ pă cum prevede pro­ şi urmărirea trans­ ACOLO UNDE SE ASIGURĂ cu un nou turn de extracţie Britanic, va participa la lu­
ceasta, pentru că retribuirea noastră viza iectul de Directive, portului, aproviziona­ din lemn, în care se vede că
numai realizarea planului fizic. Dacă reu­ veniturile obţinute rea la timp a mineri­ nu de mult au fost bătute ul­ crările celui de-al 30-lea Con­
şeam să depăşim planul cantitativ benefi­ trebuie să fie in con­ lor cu vagonete goa­ timele cuie. Specialiştii spun gres al acestui partid.
ciem de prime lunare. La prima vedere cordanţă cu munca le şi cu materiale VIITORUL MINEI că la construcţia lut dulghe­
s-ar părea că acest sistem de retribuire e depusă, cu rezultatele pentru susţinere rii lui Petru Sicoe s-au în­ (Agerpres)
bun, datorită faptului că cointeresează efective ale activităţii ş.a.m.d. trecut pe ei înşişi Minerii
muncitorii în depăşirea sarcinilor cantita­ fiecărui lucrător, ele Deficienţele acestea conduşi de Petru Ticula Cioc
tiv. Practic însă, luci urile nu slau chiar aşa. trebuie să stimuleze vor fi eliminate. In P'ste îndeobşte cunoscut lor prevăzute a unor lucrări să treacă peste cele mai gre­ şi Miron Muşa Criţar mat
La noi exista tendinţa depăşirii can ti lăţii in îndeplinirea exempla­ documentele plenarei A-'cd, in minerit, exploata­ „de importanţă capitală“. le încercări. Azi, turnul de au doar ciţiva metri pfnă a
detrimentul calităţii, care era lăsată pe un ră a sarcinilor şi atri­ se prevede că nivelul rea propriu-zisă trebuie în­ Sensul spuselor lor işi gă­ extracţie din beton armat şi ajunge la ultima cotă Fap­
plan secundar Această tendinţă crea o se­ buţiilor de serviciu. de salarizare a maiş­ soţită permanent de o acti­ seşte expresia In ceea ce de întregul puţ se află în fază tul că oamenii lui Sicoe le-au înnoiri
rie de greutăţi in procesul de producţie. Actualul sistem de sa­ trilor va fi stabilit vitate de perspectivă, de fapt se intlmplă la cele două de finisare. Echipele de mi­ creat posibilitatea să „atace"
Chiar dacă o lucrare se termina înainte de larizate a maiştrilor corespunzător cu răs­ deschiderea şi pregătirea a puţuri de extracţie în săpare neri conduse de Gheorghe mai degrabă, că funiculariş-
termen, fiindcă era de slabă calitate, după nu stimulează sufici­ punderea şi rolul lor noi fronturi de lucru, meni­ la mina centrală şi „1 Mai" Popa Papalagă şi Lazăr til lui Constantin Busuioc Toţi locuitorii din Şard,
o perioadă de timp trebuia refăcută Se ent îndeplinirea sar­ in producţie, astfel te să asigure continuitatea le-au asigurat evacuarea neîn­ raionul Alba, se mindresc
pierdeau astfel materiale şi un însemnat cinilor ce revin aces­ incit să se asigure o procesului de producţie. O cit treruptă a materialului, iar ei cu înnoirile ce au avut loc
volum de manoperă Ansamblul măsurilor tei categorii de lu­ diferenţiere stimulati­ de mică stagnare sau ştran­ şi-au organizat lucrul „ca la in comuna lor. Numai în a­
re urmează a fi luate in domeniul cointe­ crători. Deşi maiştrii vă (circa 15-20 la su­ gulare a acesteia din urmă se carte" i-au dus la un at>ans cest an, bilanţul întrecerii
resării materiale au ca obiectiv principal au un rol deosebit de tă) faţă de salariile resimte, dacă nu acum, peste In întimpinarea Conferinţei de aproape 20 de zile faţă de
stabilirea salariilor în funcţie de cantita­ însemnat în produc­ muncitorilor din cea o lună, două, sau mai mult, grafic. „Angajamentul nostru patriotice arată câ harnicii
tea, calitatea şi răspunderea socială a mun­ ţie, salariul multora maj înaltă categorie in numănil tonelor de sub­ este ca la începutul lunii de­ gospodari au întreţinut 6
cii. Aplicarea măsurilor preconizate va a­ dintre ei nu este în de calificare, care lu­ stanţă minerală utilă ce ies Naţionale a P. C. R. cembrie să-l dăm gata". km drumuri, au săpat şan­
vea ca efect creşterea cointeresării mate­ concordanţă cu pre­ crează sub conduce­ la suprafaţă. Menţinerea ţi­ ţuri pe o lungime de 4.500
riale alît în ceea ce priveşte depăşirea pla- gătirea, munca depu­ rea lor. Aplicarea a­ nui decalaj corespunzător în­ Vuitorul de la Cerişor ina- m, au plantat 1.380 pomi or­
nuluj cît şi îmbunătăţirea calităţii muncii. să şi rezultatele ob­ cestei hotârîri îi va tre cele două activităţi, sau intează zilnic cu 1 m l. namentali, au efectuat cana­
Pentru aceasta consider că tovarăşii din ţinute. Sînt cazuri cointeresa mai mult crearea unui avans celei din (Lelese), la suitorul de la Ce- Poanta zoresc terminarea ra­ Realizarea acestei viteze, so­ lizări şi îndiguiri, au valori­
conducerea secţiei şi întreprindem noastre destul de frecvente pe maiştri în acorda­ urmă, faţă de prima, fac par­ rlşor, cu de altfel in toate cordului Intre puţ şi rampă. licită din partea lui Vlorel ficat balastul, excavtndu-I
vor trebui să întreprindă c serie de mă­ dnd salariul unui rea unei asistenţe de te integrantă din grija pen­ sectoarele exploatării. Electricienii şi lăcătuşii lui Costa, Gheorghe Dragota şl din riul Ampoi. Toate aces­
suri pentru a ne asigura îndeplinirea pla­ muncitor încadrat în calitate, in îndeplini­ tru „ziua de miine", sau Aron Herban, Gheorghe Popa a celorlalţi ortaci ai lor, aşa te realizări au o valoare de
nului cantitativ, şi calitativ. De pildă, bri­ cea mai înaltă catego­ rea tuturor atribuţi­ ceea ce se cheamă „viitorul /Construcţia turnului de la după cum susţin, drămuirea 548.000 lei.
gada noastră, care lucrează la betonări, a rie de salarizare este ilor ce le revin. Ast­ minei". Aşa motivează Ghc.or- '-'mina centrală şi întreaga şi Gheorghe Petrici Buglea timpului minut cu minut.
fac ultimele legături şi fini­
fost şi mai este uneori aprovizionată de­ mai mare decît al u­ fel, minerii vor putea ghe Chim, secretarul organi­ lucrare au început fără exis­ ,,In plan se prevede să-l ter­
tenţa vreunui specialist
in
fectuos cu materiale — ciment, balast, lemn nui maistru. Acest obţine rezultate şi zaţiei de bază P.C R., Carol construcţii miniere. Singu­ sări la instalaţiile electrice şi minăm la 20 decembrie. Dar
mecanice. A încerca să . stai
de stejar ş.a. Motivul este unul singur — fapt are influenţe ne­ mai însemnate in Junie, preşedintele comitetu­ cu el de vorbă este de prisos. noi ll vom termina la intii"
preocuparea slabă pentru dirijarea şi ur­ gative asupra produc­ producţie, vor extrage lui sindicatului şi losif Kis- rii oameni de specialitate e­ — sună angajamentul’ expri­
rau maiştrii Nicolae Roba
mărirea transportului de materiale. De a- ţiei. Unii maiştri nu minereu tot mai mult zely, inginerul şef de la Ex­ Iţi spun doar că „tin\pul îi mat de şeful echipei. E de a­
eeea, consider că este necesar să se ia mă­ se ocupă suficient de şi de calitate mai bu­ ploatarea minieră Zlaşti, fap­ (de la E.M. Teliuc) pentru lu­ zoreşte din urmă". La 1 de­ juns să-i vezi doar citeva mo­
crările de construcţie a tur­
suri de imbunătălire o aprovizionării cu îndeplinirea întocmai nă tul că in aceste zile, premer­ nului, Vasile Herman pentru cembrie şi-au propus să pre­ mente fn încleştarea cu roca SPECIALIŞTI
materiale. a tuturor atribuţiilor CORNEL FEÎER gătoare Conferinţei Naţiona­ partea minieră şi Nicolae Ti- dea întreaga lucrare pentru şi n-ai nici o îndoială că va
IOAN POPA de serviciu, ei nefiind maistru le a partidului, întreaga a- maru pentru partea electro­ a fi pusă fn funcţiune Asta fi aşa.
miner, şef de brigadă legaţi direct de reali­ raionul 210 — tenţle este concentrată spre mecanică. Stăruinţa şl dărui­ înseamnă un ctştig de 30 de ROMÂNI
raionul 330 — Musariu III zările echipelor din Musariu III executarea înaintea termene­ rea de sine l-au ajutat Insă zile faţă de planificat... GH COMŞUŢA
I. M. Barza subordine. Evident, a- I. M. Barza
PESTE
Din realizările cooperativelor Machetele noilor HOTARE
Dezvoltarea multilaterală
din ultimii ani a economiei
ţării noastre a creat condiţii
agricole de producţie mine în mărime favorabile intensificării ex­
porturilor de instalaţii şi uti­
laje industriale De remar­
De la I C.I L. Simeria ne-a pud se prezintă cu rezultate lă­ din Oarda, Alba şi Ighiu, care nelui nume ale căror semni­ cat că mai bine de 1/3 din
sosit vestea că o mare parte udabile obţinute din acest sec­ de la începutul anului şi pînâ naturală ficaţii poartă pecetea prospe­ livrările externe actuale ale
României de maşini şf utila­
din cooperativele agricole din tor Astfel ei au reuşit, ca ur­ in prezent au livrat statului cu rităţii socialismului: Dilja, je constau in echipamente şl
raionul Sebeş şi-au înscris nu­ mare a recoltelor mari obţinu­ 20 capete porcine mai mult, a- Paroşenl, Bărbăteni, Livezeni. instalaţii care necesită şi a­
mele în rîndul unităţilor frun­ te la culturile de legume, sâ vind fiecare o greutate medie Pină mal ieri au fost doar Au fost pină mai ieri ma­ cordarea de asistenţă tehnică.
taşe din regiune la achitarea o­ predea In plus faţă de preve­ de 118 kg planuri, trasate pe hirtie de chete. Azi... Dilja produce,
bligaţiilor contractuale de lap­ derile contractuale 66 tone le­ ★ calc sau ozalid cu linii roşii, Paroşeniul produce La Băr­ Specialiştii români au asi­
te de vacă şi oaie pe anul în gume la Alba şi 62 la Câpud. Cooperatorii din Teiuş, linii galbene. Erau doar sem­ băteni şi Livezeni oamenii a­ gurat şi asigură în continua­
curs. Cantitatea totală de lap­ Valoarea produselor livrate Drimbar şi Ciugud, au reuşit ne convenţionale ce marcau duc machetele la scara 1/1. re asistenţa tehnică necesară
te de vacă predată pînâ în pre­ în perioada scursă de la înce­ primii pe raion să-şi achite amplasarea unor noi perle Kilometri de galerii, puţuri, montării, punerii în funcţiu­
zent peste prevederile contrac­ putul anului şi pînâ în prezent planul anual de livrări la pro­ negre pe malurile celor două suitori au fost construite a­ ne şi exploatării pină la atin­
tului se ridică la 1.200 hl. se ridică la 235.300 lei la Alba ducţia de carne de bovine. Te- Jiuri. colo unde caratiera sondei a gerea parametrilor proiectaţi
Printre unităţile cooperatis­ lulia şi 178.300 lei la Căpud. iuşenii s-au întrecut pe ei în­ întilnil cimpul negru de căr- a instalaţiilor furnizate. In
te care au reuşit să-şi depă­ ★ şişi realizînd în numai 10 luni Directivele celui de al * bune. Pentru că măreţia omu­ cursul anului trecut mai bine
şească prevederile anuale la 13 000 lei este valoarea tola- o depăşire de 220 la sută faţă IX-lea Congres al partidului lui deschizător de drumuri a­ de 100 de geologi, geofizicieni,
indicatorul producţie-marfâ se Jâ a cantităţii de carne de porc de planul anual. Este o cifră privind valorificarea surselor colo se naşte, tn luptă cu ne­ specialişti tn foraje ele, au
numără cooperativele agricole livrată peste planul anual de frumoasă care se înscrie la loc energetice şi electrificarea cunoscutul, cu întunericul şi lucrat in diferite ţări din Eu­
din Pianul de Jos, Miercurea, către cooperatorii din Turdaş. de cinste in bilanţul realizări­ ţării In perioada 1966-1975 au erele geologice încremenite ropa, Asia, Africa şi America
Sebeş, Cîlnic şi altele. Venituri asemănătoare au obţi­ lor obţinute în această unita­ stabilit că producţia de căr­ in cărbune Deasupra acestor Latină, activitatea lor fiind
★ nut şi cooperatorii din Orâşlie, te buni va trebui să atingă, în căi subpămîntene unde creş­ bine apreciată. De exemplu,
Sezonul hainelor de blană a sosii. La Fabrica .Vidra* Ca ramură intensivă a pro­ Şi bot, Cugir şl Romoşel, care Succesele înregistrate de că­ 1970, 20-22 milioane tone. Din tea doar iarbă, se înalţă azi tn Birmania, specialişti ro­
din Orăştîe se execută o gamă variată de confecţii din blă­ ducţiei agricole, legumicultu­ au predat în plus 5 400 kg. car­ tre unităţile amintite sînt ur­ volumul total de producţie, silozuri, turlele puţurilor ce-şi mâni in foraj au reuşit să
nuri, care vor intra în curind in magazine. Şefa de brigadă ra a adus totdeauna impor­ ne de porc marea firească a îmbunătăţirii 8-8,5 milioane tone se vor ex­ trag seva din negrul de aba­ dea la iveală noi zăcăminte
Paraschiva Galea şi controlorul de calitate Romulus Lfidaru tante venituri la unitatea de O contribuţie preţioasă Ia re­ activităţii in sectorul zooteh­ trage din bazinul carbonifer nos al brazdelor ce le taie de ţiţei, primele de altfel in
Valea Jiului prin extinderea
nic, prin organizarea de ingrâ-
se îngrijesc ca pe poarta fabricii 9ă iasă numai produse de suprafaţă. Şt în acest an coo­ alizările acestui capitol şi-au şâtorii de taurine, în care se cimpurilor miniere existente pichamerul sau perforatorul, ultimii 30 de ani descoperite
in această ţară. Tot in Birma-
răbufnirile exploziilor sau as­
bună calitate. Foto : I. TEREK peratorii din Alba Iulia şi Câ- adus-o şi unităţile cooperatiste
asigură condiţii de cazare şi şi deschiderea unor mine cuţişul utilajelor moderne. nia, geologii români au lu~
furajare corespunzătoare, folo­ noi. Mai bine de 3,3 miliarde Azi sint încă planuri şi crat la elaborarea unui pro­
sind in alimentaţie atit reziduu­ lei se vor aloca in anii cin­ machete. Galerii, blocuri noi gram de cercetări geologice,
rile industriale cît şi nutreţu­ cinalului pentru ca noile ca­ de cărbune, abataje cu fron prospecţiuni şi foraje, pe baza
— Actualmente se lucrează
rile grosiere, ceea ce a dus la
Gările in aşteptarea iernii zire, ne spune losif Marta, şef reducerea substanţială a pre­ Sarcinile Congresului s-an lung, utilaje de mare produc­ căruia urmează să fie puse în
pacităţi să producă din plin.
Ia o nouă instalaţie de încăl­
tivitate. Miine... Minele Dilja,
valoare noi resurse de ţiţei.
ţului de cost pe kilogramul de
Paroşeni şi Bărbăteni vor a­
materializat in studii, în pla­
de tură. Pînâ atunci vom face
focul în sobe. spor. ŞT. CRĂCIUN nuri, în machete care au în­ sigura 1,6 milioane tone din Rezultate pozitive tn activita­
tea lor au obţinut de aseme­
cele 2,3-2,8 milioane cit repre­
Febra pregătirilor pentru chipurile, nu sînt oameni care rute de beneficiar — Direcţia Unul din popasurile raidu­ scris in biografia Văii cărbu- zintă sporul faţă de 1965
iarnă a cuprins şi gările, sta­ au bilete de-a întîia — moti­ regională C-F-R. Deva Mai lui nostru l-am făcut la Teluş. Mezinele se vor alinia alături nea, şi specialiştii noştri care
ţiile C.F.R. In acesle Jocuri se vează Petru Florinca, şeful sînt şi alte neajunsuri care au Pregătirile efectuate aici nu de marile mine, de Lupent, au lucrat în Ghana, R.A.U.,
execută o serie de . reparaţii staţiei E şi ăsta un răspuns ! făcut sau fac să meargă aşa sînt deloc la înălţimea impor­ Lonea, Petrila, Aninoasa, India etc.
curente, capitale, unele reno­ Gările din Alba Iulia şi Si­ încet : lipsa de asistentă teh­ tantului nod de cale . ferată. Vulcan ale căror note domi­ In acest ap, numărul spe­
vări. O atenţie deosebită se a- meria sînt în renovare, siste­ nică (a rămas sâ conducă toa­ Iată ce ne-a spus tovarăşul nante vor fi modernizarea, cialiştilor români solicitaţi să
cordâ şi aprovizionării cu com­ matizare. La capitolul pregă­ te lucrările un om, depăşit de !oan Jucan, şeful staţiei : centralizarea
bustibilul necesar încălzirii. Se tiri nu se poate «pune mare probleme). — Ducem lipsă de o serie de Livezeni. Construcţiile de lucreze în străinătate în di­
au deci în vedere toate aspec­ lucru, poate chiar nimio. In — La ce dată e preconizat uniforme de iarnă, pentru con­ suprafaţă abia au început sâ ferite domenii de activitate
tele care vizează pregătirea gara din Alba Iulia totul e să se termine lucrările? ductorii de bilete, apoi haine prindă contur. Se toarnă este în creştere.
pentru aşteptarea sezonului spart, nici vorbă de săli de aş- — La 31 decembrie, dar aşa de protecţie pentru magazi­ fundaţii S-au amplasat pu­ In baza contractelor înche­
alb. Ştim acestea prin virtu­ neri, care lucrează pe rampă, ţuri. Dar miine ? „După 197fi
tea lucrurilor, a pregătirilor pentru paznici. O listă a aces­ — spunea inginerul Gheorghe iate intre întreprinderea ro­
care se fac peste tot şi pretu­ tora ar fi destul de mare. Noi Iliescn, directorul tehnic al mânească ,Industrialexporlu
tindeni în această perioadă. De RAID—ANCHETĂ am făcut tot felul de adrese şi combinatului — Livezeuiul şi firma „Sonatrah din Alge­
aici pînâ la modul concret în demersuri, dar fără nici un va trebui să intre în produc­ ria, circa 130 de specialişti in
care se fac şi evoluează pregă­ rezultat. In ce priveşte com­ ţie St să contribuie din plin foraj şi consilieri români
tirile, e o cale ceva mai lungă. bustibilul necesar pentru în­ la îndeplinirea Directivelor
Fe această cale am mers zi­ teptare. Intr-o încăpere sînt cum înaintează, vor depăşi călzire stăm destul de prost. privind valorificarea surselor pentru probleme petroliere
lele trecute, efecluir.d un raid- cîteva bănci, pline de moloz, o mult termenul. Deocamdată dăm căldură nu­ energetice ale ţării". lucrează in Algeria, unde vor
anchetâ prin mai multe gări masă şi alt (a tot. — Totuşi, un minimum de mai noaptea, din rezervele pe Privim înainte peste ani pune fn funcţiune instalaţii
din regiune. — Lucrările de renovare condiţii de confort se pot rea­ care le avem de anul trecut. făurim in mărime naturalii de foraj de tip 3 DH-2S0 pen-
Primul punct al călătoriei merg foarte slab. ne spune to­ liza pentru a nu vă găsi iar­ Gara Vinţul de Jos Cură­ machetele planurilor de ieri,
noastre a fost gara Dobra Am varăşul Constantin Dicu, şeful na complet nepregătiţi. ţenie peste tot. Orîcînd poate trasate pe hirtie de calc sau S. LUCIAN
vrut sâ vedem mai intîi starea staţiei Şantierul 42 construc­ — Desigur. Peste cîteva zile sâ îngheţe, să vină gerul. Lip­ ozalid cu linii roşii, cu linii redactor la „Agerpres"
în care se află săbie de aştep­ ţii Cluj. care execută lucra­ vom încălzi sălile de aştepta­ seşte însă ceva foarte impor­ galbene. Sînt faptele cotidie­
tare. ştiind câ aici vor aştepta rea, s-a apucat de două lucrări re. aşa cum sînt ele (’). tant : căldura Fam întrebat ne, dar măreţe, ce s-au năs­
cut la cel de al IX-lea Con­
La gara din Simeria, aflată
zeci de oameni luarea unui deodată : noua clădire a poştei şi ea, aşa cum am spus mai pe şeful staţiei, tov. Vlad Ba- Un deosebit interes slîrneşle în rîndurile vizitatorilor gres al partidului, fapte c>
tren sau altuia. Toiul arată însă şi gara Ritmul acestora e laban, de ce nu se face foc. expoziţiei, colţul rezervat schemelor şi panourilor ce înfăţi­ (Continuare In pag. a 2-a)
foarte lent. Nu e suficientă sus, în sistematizare, situaţia GH JLIRCA poartă pecetea prosperităţii
jalnic: bănci rupte, murdărie mînă de lucru, apoi, pe par­ se prezintă ceva mai bine. Să­ şează avantajele folosirii calculatorului electronic Ia progra­ socialismului.
pe jos, frig. Sala de aşteptare cursul executării au interve­ lile de aşteptare sînt încălzi­ (Continuare In pag. a 2-a) marea şi urmărirea producţiei de.laminate de la Combina­ S. POP
tul siderurgic Hunedoara.
clasa 1 stă închisă, pentru câ, nit o serie de modificări ee- te, bine puse la punct. t