Page 8 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3991
Conferinţa de Amendamentele propuse MERIDIANE SOVIETICE de cărţi şi broşuri.
mativ 1.200.000.000 exemplare
Cu toate că R.S.F.S.R. ocn-
de Brazilia la proiectul pd primul loc tn ceea ce pri
veşte difuzarea cărţii, şi in ce
presă a rora*, care in urmă cu 50 de. crări muzicale consacrate re fuzarea cărţii a sporit In lelalte republici unionale vtn-
In anii puterii sovietice, di
Alte Imprimări conţin lu
Legendarul crucişător „Au
zarea cărţilor sporeşte fn ritm
rapid. Numai in Uzbekistan,
Tratatului de neproliterare ani a dat semnalul începerii voluţiei şi războiului civil: de librării, ca ţi numeroasele de exemplu, vinzarea de cărţi
U.RS.S. de 12 ori. Cele 13.000
Revoluţiei din Octombrie, a
Simfonia a 12-a a lui Şosta-
preşedintelui dreptindu-se spre locul unde Icovici, scene din operele .Oc chioşcuri vind anual aproxi a sporit tn anii puterii sovie
părăsit locul de ancorare, in-
tice de 190 de ori.
tombrie" şi „Marea prietenie“
a armei nucleare se afla în istorica noapte a gedia optimistă'’ de Holminov,
de Vauo Murade.li, din „Tra
lui octombrie 1917.
cantata .Fiii revoluţiei" etc.
Adunării Generale GKNKVA 1 — Coresponden ziliene a propus ca în proiec la bordul navei se va da co une din Moscova a prezentai
f-a 7 noiembrie ora 21,04, de
Studioul central de televizi
manda de .foc", e.vact aşa
tul Agerpres,
Horia Liman,
nou articol prin care toate ţă
transmite; In şedinţa din 31 tul de acord să fie inclus un cum s-a intimplal acum 50 de un telefilm, realizat direct tu
octombrie a Comitetului celor rile nucleare semnatare ale ani. Ca şi atunci, comanda va Cosmos, în timpul decuplării
NEW YORK 1 — Trimisul Totodată, nu trebuie să se tratatului se obligă că vor ne fi dată de primul comisar al sateltţilor artificiali sovietici
special Agerpres, R Căplescu, viile că în tot acest răstimp 18 state pentru dezarmare, şe crucişătorului, Alexandr lielî- „Cosmos-186" şi „Cosmos-
transmite : cele şapte comitete principale ful delegaţiei braziliene. Aze- gocia un tratat pentru înce şei\ 188". Pe ecrane au putut fi vă
Corneliu Mânescu, preşedin ale Adunării dezbat cn serio redo da .Silveira. a declarat tarea cursei înarmărilor nu zuţi mai iutii ambii sateliţi,
tele celei de-a 22-a sesiuni a zitate şi înti-un ritm care tre că tratatul de neproliterare cleare şi pentru reducerea şi O colecţie de discuri consa după care „Cosmos-188" a în
Adunării Generale a O.N.U. a buie apreciat ca bun, proble nucleară trebuie să stabileas lichidarea, în ultimă instan crate lui Lenin a apărut la ceput să se îndepărteze încet,
oferit marţ.i un dejun corespon mele'ce le sînl innedinţate, şi că un echilibru al responsa ţă, a arsenalelor lor nucleare Moscova Citeva din ele con piuă ce a dispărut din cimpnl
denţilor acreditaţi pe lingă aceasta.constituie un semn în bilităţilor şi obligaţiilor mu şi a mijloacelor de transpor ţin cuvintări ale Ini Lenin, riznol. Au mai putut fi văzuţi
Naţiunile Unite. Cu acest pri curajator. tuale pentru ţoale părţile, in tare la ţintă a armelor nu imprimate in anii 1919-1920, norii denşi care acopereau su
lej, 'ziariştii au pus o sene de diferent dacă este vorba de cleare. amintiri ale tovarăşilor săi
intrebân referitoare la data puteri nucleare sau ţari ne Arlicolul 4 al proiectului — de luptă. Un disc reproduce, prafaţa Pămîntului,
cinil vor fi reluate dezbaterile Corneliu Mânescu a primit nucleare Scopul unui aseme a spus Azeredo da .Silveira — pentru prima oa<ă, cul'inlârile Camera de televiziune a fost
tn plenul Adunării Generale marţi vizita lui Otomane Soce nea h alat este realizai ea u trebuie schimbat după cum Nadejdei Krupskaia, soţia Ini montată pe satelitul .Cosmos- Dans siberian în interpretarea ansamblului de dansuri
şi la perspectivele unei solu Diop, reprezentantul perma nui maximum de universalilate urmează : „Nimic din acest f.enin. 186". ale popoarelor siberiene din Krasnoiarsk.
ţionări a probleme) Orientului nent al Senegalului, cu care a în aplicarea lui efectivă. tratat nu trebuie interpretat
Apropiat, în lumina consultă avut o discuţie privind unele Şeful delegaţiei braziliene a ca împietînd asupra dreptu
rilor în curs de desfăşurare. probleme ale actualei situaţii. prezentat apoi' o serie de a lui inalienabil al tuturor păr
Preşedintele a reamintit în ★ mendamente la proiectul a- ţilor batalului de a dezvolta,
fie singure, fie în colaborare
răspunsurile sale că în urmă cordnlui ele nediseminare a cu alte slate, cercetările, fa Reuniune privind schimburile co a. kosIohin : Scindarea Nigeriei
cu aproape trei sâptâmîni lu NKW YORK 1,.— Trimisul armei nucleare, subliniind ne
crările Adunării au fost .între special Agerpres, R. CâpleVcu, cesitatea ca „Toate ţările nu bricarea şi utilizarea energiei
rupte ca rezultat ol uuef înţe transmite; In Comitetul nr. fi cleare. semnatare ale tratatu nucleare în scopuri paşnice, contravine intereselor naţionale
legeri generale, scopul urmărit (pentru problemele juridice) lui, îşi asumă obligaţia de a inclusiv dispozitive nucleare merciale dintre Rnmânia şi Franţa
fiind crearea, prin consultări al Adunării Generale a. O.N.U. nu transfera nici unui bene pentru uz civil, fără discrimi a păstra unitatea şi integrita
largi, a condiţiilor unei abor se dezbate în prezent 'proiec ficiar anne nucleare sau con nare, precum şi asupra drep Siid-Aviation. alţi directori şi ale poporului tea teritorială a statului nige
dări cu şanse sporile.de succes tul .de declaraţie privind azi trolul asupra unor astfel de tului pârtilor de a participa la PARIS 1 — Corespondentul reprezentanţi ai unor bănci şi rian. de a nu admite scindarea
a problemelor mai importante, lul teritorial. arme, în mod direct sau indi un schimb cît mai larg posibil Agerpres. Al. Gheoighiu, trans grupuri industriale din Franţa. MOSCOVA 1 (Agerpres). ţării*. In mesaj se relevă că in
în suspensie, în primul rînd Unind cuvintul în acest co rect. de a nu ajuta. încuraja de informaţii despre dezvolta mite : Potrivit agenţiei TASS, in aceaslă privinţă U.R.SS. plea
problemele Orientului Apro mitet, reprezentantul tării sau determina o ţară nenucle- rea pe viilor a aplicaţiilor e La Consiliul Naţional al Pa Din partea română au parti ii-un mesaj transmis de Alexei vă de la premisa că încercările
piat. noastre Gheorghe Secări n a arâ să fabrice sau să achizi nergiei nucleare în scopuri tronalului Francez, (CN.P.F.) cipat dr. Victor Diirulriu, am Kosîghin. preşedintele Consi de scindare a Republicii Fede
a avut loc o reuniune în ca
In perioada scursă pină Sn apreciat proiectul ca un in ţioneze pe alte căi arme nu paşnice şi de a contribui, fie drul căreia â fost trecută în re basadorul Republicii Socialiste liului ele Mi: <lri al Uniunii rale Nigeria contravin intere
România la Paris. Tudor Ma
Sovietice, lui Yakubu Gowon,
prezent, a declarat Corneliu strument internaţional cu ca cleare sau controlul asupra u singure, fie în colaborare cu vistă situaţia schimburilor co tca. şeful Agenţiei comerciale şeful guvernului central al Ni selor naţionale ale poporului
Mânescu. avi avut loc numeroa racter umanitar, destinai să nor astfel de .arme. Toate ţă alte state, la această dezvol merciale dintre Franţa şi a României la Paris .şi un grup geriei. se arată că Uniunea So nigerian, mai ales în condiţiile
se consultări şi schimburi de inspire practica statelor în a rile nucleare ‘semnatare ale tare". România, precum şi modul în de colaboratori ai Agenţiei vietică „are o atitudine plină activizării forţelor imperialis
păreri pe care le putem con cest domeniu şi faţa de care prezentului tratai îşi asumă Delegatul brazilian a subli cate au fost îndeplinite unele de înţelegere faţă de năzuinţa te. colonialiste pe continentul
sidera utile. O soluţie a pro poziţia delegaţiei române îşi obligaţia să aloce, prin inter niat. de asemenea, necesita prevederi din aranjamentul in Participanţii la reuniune au
blemei Orientului Apropiat nu are izvorul în principiile pe mediul unui fond special al tea ca în proiectul de tratat tervenit în Bucureşti cu prile constatat un progres evident guvernului federal nigerian de african.
a fost încă găsită, dar nici nu care esle clădilă politica larii O.N.U., în avantajul dezvol să se prevadă că „La cinci ani jul ultimei vizite a delegaţiei al evoluţiei schimburilor co
avem dreptul — dat fiind şi care sînl consacrate in Con tării economice a ţârilor în după intrarea în vigoare a tra C N P F. La reuniune «nu parti merciale între cele două ţâri
mandatul pe care Adunarea l-n stituţie. curs de dezvoltare, în special cipat Georges Vilters, vicepre şi a anunţat noi acţiuni în ve
încredinţat factorilor respon pentru progresul lor ştiinţific tatului trebuie să aibă loc la şedinte al C N.P.F, şi preşedin derea lărgirii şi diversificăm
sabili — de a abandona actua şi tehnologic, o parte substan Geneva o conferinţă a tutu tele Comisiei de relaţii exter schimburilor comerciale între
Franţa şi România, precum şi Rezulfatele alegerilor
lele eforturi în direcţia găsirii Preşedintele Adunării Ge ţială din resursele eliberate ror părţilor tratatului, pentru ne a C.N P F. ; J. (libert, di
unei soluţii acceptabile ambe nerale, Corneliu Mânescu. a prin măsurile de dezarmare a se trece în revistă realiză rector genera) al băncii ,Um- intensificarea unor acţiuni de
lor părţi ' noi continuăm să oferit miercuri un dejun de nucleară". Delegatul brazilian rile prezentului tratat, ppn- ons des Mrncs* : Simonav. se cooperare dintre cele două parlamentare din Elveţia
credem că aceste eforturi vor lucru preşedinţilor celor şapte a cerut în acelaşi timp ca tru a se crea certitudinea că cretar general al Societăţii ţâri.
fi susţinute mai departe şi vor comitete principale ale Adu „Toate ţările nenucleare, sem obiectivele şi prevederile tra
vtuce la rezultate pozitive. nării. Cu acest prilej a avut natare ale tratatului să-şi a- tatului sînt înfăptuite". GKNKVA 1. Corespondentul CC. al Partidului Muncii din
Pentru a fi acceptabilă tutu loc o discuţie privind proble snme obligaţia de a nu ac In continuare, conducătorul Agerpres, Horia Liman, trans Elveţia, a subliniat eâ succe
ror părţilor o soluţie sau alta, mele curente ale sesiunii. cepta transferarea, din indife delegaţiei braziliene a propus mite: Rezultatele oficiale asu sul înregistrat de partid la re
im proiect de rezoluţie sau al rent ce sursă, de arme nucle o serie ele modificări şi com H. WILSON pra alegerilor parlamentare centele alegeri constituie o
tul trebuie să ţină seamă de are sau a controlului asupra pletări la articolele din pro din Elveţia, care au avut Iog mărturie a faptului că oame
anumite principii esenţiale, încheindu-şi dezbaterea pro unor aslfel de arme, în mod iectul de tratat, «oih se refe duminică, constituie o mărtu nii muncii şi cercurile largi
cum ar fi renunţarea de a fo cedurală, Comueiul politic a direct sau indirect, de a nu ră la procedura de ratificare Camera Lorzilor rie a succesului obţinut de ale poporului acordă tot mai
losi forţa ca mijloc de rezolva aprobai cu f.â de voturi, con fabrica şi de a nu dobindi pe a halatului de către statele Partidul muncii In urma creş multă încredere Partidului
re a problemelor san de anexi tra* 28'şi 2n de abţineţi un pro alte căi arme nucleare, de a semnatare, durata halatului, fa V I ■ V terii numărului deputaţilor în Muncii din Elveţia.
uni teritoriale. respectarea iect .-^e ..rezoluţie prezentat de nu cere şi de a nu primi un dreptul statelor semnalare de va ti supusa modernizam Consiliul Naţional (Camera In
dreptului la existenţă al fie «S .U A şi de alIe delegaţii prin ajutor pentru fabricarea, do- a se retrage din tratat, atunci ferioară a parlamentului!, Rezultatele alegerilor de
cărui stat din această regiune, care se invită, fuiâ condiţii, oînd — în legălurâ cu esenţa LONDRA 1 (Agerpics) vul loc o şedinţa a fracţiunii partidul a obţinut dreptul să monstrează. de asemenea, o.a-
asigurarea unui climat ele se la discutarea punctului intitu bîndirea sau exercitarea unui batalului — se vor ivi împre In noaptea de miercuri spre parlamentare laburiste în Ca formeze propria sa fracţiune numilă slăbire a poziţiei Parti
curitate pentru toţi. lat „problema coreeană", nu control asupra armelor nu jurări ele natură să lezeze in joi, după încheierea primei zile mera Comunelor, la care parti par lamentară şi pr in ur mare dului social-democrat. care •
Cît piivesle momentul relu mai reprezentantul Coreei de cleare". teresele supreme ale ţării res a dezbaterilor actualei sesiuni cipanţii şi-au exprimat satis să ;iibâ ieprezenlanli în prin pierdut hei locuri în Consiliul
ării lucrărilor Adunării, acesta sud, In timp ce invitarea unui Conducătorul delegaţiei bra pective. a Parlamentului britanic, a a- facţia faţă de programul de cipalele comisii ale parlamen Naţional. Liderii acestui partid
nu poate fi stabilit decît după reprezentant al RP.D, Core măsuri legislative prezentat de tului. «iu respins propunerea Parti
consultări largi — aşa cum s-a ene este legală de condiţii î- guvern parlamentului. Un in dului Muncii in vederea unor
procedat şi înainte — cu pre naccepiabile. teres deosebit l-au acordat de Inlr-o'declaraţie făcută pre acţiuni comune ale forţelor de
şedintele Consiliului de Secu- Aşa după cum au arătat c Ziua independenţei naţionale a Algeriei putaţii reformelor preconizate sei, Jenn Vincent, secretai a) stînga.
rilate, cu reprezentanţii tutu serie de vorbitori, votul din de guvern în ce priveşte redu
ror grupurilor de state şi cu Comitetul politic reprezintă o cerea atribuţiilor Camerei Lor
toţi ceilalţi factori interesaţi. continuare a politicii de dis ALGKR 1 (Agerpres). naţională. Cu acest prilej, la scopul dezvoltării economiei zilor si eliminarea sistemului
Motărirea privind data v cind criminare faţă de RP.D. Co Poporul algerian a sărbătorit Algei şi în întreaga ţnrâ au a naţionale. Producţia de petrol ereditar de desemnare a mem
plenul Adunării va începe dez reeană, o încălcare a princi miercuri cea de-a 13-a aniver vut loc numeroase festivităţi. a ţării, a spus el. a crescut a brilor acestui for. In legătură
baterea punctelor care îi sînl piilor Cartei şi a drepturilor sare a declanşării luptei arma Miercuri dimineaţa după de nul acesta cu 15 la sută în ra cu aceasta, premierul Harnici REVISTA „RYNKI ZAGRĂNtCZNE"
repartizate va fi In funcţie de imprescriptibile ale poporu te de eliberare de sub jugul co punerea unor coroane de flori port cu anul trecut. In curînd Wiison a precizat că o aseme
rezultatul acestor consultări. lui coreean. lonial, pentru independenţă la cimitirul eroilor, in capita vor începe lucrările de con nea modernizare a Camerei
la algeriană a avut loc o defi strucţie a unei noi conducte de Lorzilor este dictată de necesi
tatea de a transforma parla
lare sportivă şi o paradă mili petrol, care va transporta ţiţe mentul înlr-un instrument mai Despre relaţiile comerciale dintre
tară la rare au asistat membrii iul din bogatele zăcăminte din eficient.
Consiliului Naţional al Revo sud-veslul Saharei spre portul Luînd cuvîiitul la această R.D. Germană - R.F. a Germaniei
luţiei. ai guvernului Şi ai Se Skikda. Ea va avea o capacita reuniune, deputatul laburist
cretariatului executiv al F.L.N., te iniţială de 10.000 tone anu Da vid Winnick a cerul să se a şi Berlinul occidental
care
corde atenţie rezoluţiei
oficialităţi algeriene, precum al Totodată, în anul 1970 va cere guvernului să se desolida
şl delegaţii de peste hotare in intra în funcţiune o conductă rizeze de politica S.U A. în A
vitate cu acest prilej de gu de gaz metan cu o capacitate sia de sud-est adoptată la ulti VARŞOVIA 1 (Agerpres). - de 1 107 milioane mărci), iar
vernul algerian. iniţială de 6 miliarde metri ma conferinţă a Partidului la Revista de comerţ exterior importul acestei târî s-a ridi
Tn tribuna oficială se afla. cubi, urmînd ca in ultima fază burist -Rynki Zagramc/ne" din R. P. cat la 1 075 milioane mărci (în
Poloni, referitor la schimburi
de asemenea, delegaţia română să ajungă la 12 miliarde mc. le comerciale dintre Republi 1964 — 1.059 milioane mărci).
Intr-un ritm şi mai rapid au
formală din tovarăşii Alexan Vorbind despre unele proble ca Democrată Germană şi Re crescut schimburile în anul
dru Boabă, membru supleant me plivind politica externă a publica Federală a Germaniei trecut. Volumul comerţului
al CC. al PC R. ministrul pe Algeriei, preşedintele Boume BONN l (Agerpres). şi Berlinul occidental, scrie în dintre R D.G şi Berlinul occi
trolului, şeful delegaţiei, şi Pe dienne a spus ; „Tara noastră Ludwig Landwehr, fost recentul său număr pe luna dental a crescut. fa(â de anul
octombrie, că ele înregistrea
tru Burlacii, adjunct al mi se pronunţă pentru cooperare deputat din partea Partidu ză în ultimii ani o creştere 1965 cu 20 la sută, ridicîn-
lui Comunist din Germania
nistrului afacerilor externe. internaţională pe baza nea in landtagul Saxoniei Infe însemnată. „In anul 1965 du-se la 2.757 milioane mărci
valută, ceea ce constituie 10,2
Preşedintele Boumedienne a mestecului în treburile interne rioare, a declarat mnrţi in schimburile comerciale dintre Ife sulă din totalul comerţului
rostit o cuvinlare. ale altor slate. Ea se află în cadrul unei conferinţe de RD.G. si RF.G. şi Berlinul exterior al Republicii Demo
Vorbind despre realizările e nudul acelora care sprijină li presă, organizată Ia Bonn, că occidental s-au ridicat la crate Germane Aceasta depă
guvernul vest-german
tre
2.297 milioane mărci valută,
Demonstraţiile studenţilor R D. VIETNAM. — O ba conomice obţinute de Algeria, bertatea popoarelor, luptă îm buie să anuleze interzicerea faţă de 2.167 milioane mărci şeşte în măsură însemnată
creşterea schimburilor comer
terie antiaeriană in poziţie de preşedintele Boumedienne a potriva tuturor formelor de a partidului comunist. în anul precedent Exportul ciale din străinătate, atît ale
Împotriva războiului curile duşmanilor. subliniat necesitatea folosirii suprire colonialistă şi imperia R D.G. s-a ridicat la 1 222 mi R F.G, cît şi ale RD.G,
luptă, gata să riposteze la ata
lioane mărci (în 1964 a fost
resurselor naturale ale ţării în
listă.
Un rol mare în accelerarea
dus de S. U. A. în Vietnam schimburilor reciproce joacă
lichidarea unei serii de îngră
diri vest-geimane care frînau
ii departamentul columbian Holivar peste
WASHINGTON 1 (Ager- losind grenade ou gaze lacri D upă cum relevă agenţia Reuter citind postul I 10 000 de persoane sînl izotAte de apele nuri comerţul ambelor slate ger
de radio Cipru, Kauf Denklash, preşedintele
pres). — mogene pentru a-i împrăştia C C R I E R Camerei Comunităţii turce din Cipru, a fost a- lor revărsate in urma ploilor torenţiale. Mai muU mane", scrie revista poloneză
In universităţile americane pe manifestanţi De asemenea, reslat marţi in Cipru unde sosise clandestin. te poduri au fost distruse, iar majoritatea drumu „Rynki Zagranîczne".
a început o nouă campanie de studenţii de la Universitatea Denklash a fost exilat după izbucnirea conflictu rilor sînt impracticabile,
protest împotriva războiului Harvard au organizat o de lui între cele două comunităţi cipriote.
din Vietnam si împotriva des . monslralie de protest împotri T> ostul de radio „Vocea Hiafrei* a făcut cunos
chiderii în centrele univerxi- va prezenţei reprezentanţilor C ompania de automobile „Ford* a anunţat că cut că forţele militare ale biafrezilor au de
iare a unor puncte de recru Ministerului Apărării în in greva muncitorilor, care a încetai oficial la clanşat o ofensivă in sectorul Eha-Amufu, la 4 ani în
tare Peste 2.000 de studenţi cinta centrului universitar. D elegaţia C.C. al P.S.U.G., condusa de ller- 22 octombrie, a adus firmei pierderi in valoare de nord-est de Enugu, oraş ocupat de trupele fede
de la Colegiul Obeiirn.sk (sta Preşedintele Asociaţiei naţio- mann Matern, membru al Biroului Politic al 73,9 milioane dolari şi o scădere a producţiei de rale. Potrivit postului de radio citat, biafrezli au
.nale a studenţilor din SU.A. C.C. al P.S U.G., care şi-a încheiat vizita in automobile, camioane şi tractoare de 545 000 de folosit. în această acţiune, artileria slare tle comă
tul Ohio) au pichetat maşina
a declarat la Washington că, K.A.U., făcută Ia invitaţia Uniunii Socialiste A bucăfl.
reprezentantului Pentagonu în luna noiembrie, in 25 de D upă cum anunţă agenţia China Noua, cea
lui, care venise pentru recru universităţi americane vor fi rabe, s-a întors marţi in patrie. D upă cum informează agenţia France Presse, de-a 134-a intilnire intre ambasadorii R.P. BUKNOS AIRES 1 (Agerpres)
tarea de noi militari. Poliţia organizate noi demonstraţii in surse oficiale s-a aflat la Copenhaga că o misiune egipteană se află actualmente la Chineze şi S U.A., care urma să aibă loc la 8 no Maria Elena Tello. o Iată în
a intervenit cu brutalihile fo antirăzboinice. D guvernul Danemarcei a revenit asupra hotărî- Londra pentru a negocia cu unele companii bri iembrie 1967, a fost amînată din considerente ad virslâ de 19 ani, s-a trezii marţi
tanice livrarea de produse petrolifere călre R.A ll.
după ce a stat in comă timp
rii sale de a nu acorda vize membrilor Tribuna ministrative pentru data de 8 ianuarie 1968. de patru ani neîntrerupţi, sta
lului internaţional Russell care judecă crimele de T ransatlanticul „Queen Mary". cu un deplasa A utoritălile izraeliene au repatriat 934 persoa* re ce i-a fost provocată de un
Humphrey primii cu ostilitate război comise de Statele Unite în Vietnam. Tri ment de 81.000 (oue. a părăsit marţi portul A A ne civile egiptene prin intermediul Crucii şoc la aflarea ştirii asasinării
bunalul Russell va putea deci să-şi ţină în Dane englez Southampton pentru ultima călătorie, îna roşii internaţionale, anunţă agenţia Associated fostului preşedinte al S.U.A.,
Kennedy. Tînâra a stat tot tim
în Malayezia marca intre 20 şi 29 noiembrie, aşa cuni s-a a- inte de a fî transformat (a Long Beach (Califor Press, citind surse din Tel Aviv. Cetăţenii egip pul acestor patru ani in pat
nia) într-un muzeu şi hotel plutitor.
KUALA LUMPUK 1 (Ager Presse. Peste 3.C00 de poli nuntat, cea de-a doua sesiune a sa Cu acest pri teni au fost reţinuţi de forţele izraeliene în tim fără să se mişte sau să vor
pres). — ţişti au fost mobilizaţi pen lej vor fi audiaţi 17 martori. P entru prima oară în istoria sa. oraşul Cincin- pul ostilităţilor militare. bească. în locuinţa ei din ora
Vicepreşedintele S. U. A., tru a asigura ordinea în ju nati, cu o populaţie de 500.000 locuitori, a şul San «îuan, dîn vestul Ar
gentinei. Medicii
declaraseră
Huberl ITiimpluey. a sosit rul aeroportului şi pe (raseul O niure purte a arestaţilor în cursul manifesta rămas marţi fără ziare, ca urmare a grevei de a Luxemburg a luat sfîrşit reuniunea Con la început să nu are nici o şan
siliului ministerial al Pieţei comune consacra
miercuri la Kuala Lumpur în- piuă lâ reşedinţa oficială. Du ţiilor muncitoreşti ce au avut loc in Spania clarate de muncitorii tipografi. Ziarele afectate L c i l i t i l u i m i m e să de a-şi reveni.
*r-o vizită de patru zile. Aii- pă cum relevă agenţia France la 27 octombrie au declarat o grevă a foamei, de de aceaslă grevă sînt „Cmcinnali Enquirer" şi tă examinării decalajului tehnologic existent in Transportată sâptâmîna tre
torilăţilR au adoptat mă Presse, unele cercuri politice 60 de ore. pentru a-şi exprima protestul împotri .Cincinnati Post and Times-Star'. tre Europa occidentală şi S.U.A. Participanţii la cută Ia un spital din Buenos
din aceaslă ţară consideră că
suri excepţionale de securita vizită lui Hubert Humphrey va detenţiunii lor. dezbateri au adoptai o rezoluţie care exprimă Aires, unde a fost supusă unui
te, ca urmare a manifestaţi se încadrează în planul ame reşedinţele Republicii Kenya, Jomo Kenyatta, hotărîrea celor şase ţări membre ale C.E.E. de tratament special, Maria Tello
L a sosit marţi la Addis Abeba intr-o vizită o-
ilor ciolenle şi demonstraţi rican de „escaladare a râz. P otrivit unei statistici oficiale dale publicităţii ficialădeo săplămînă. EI va avea convorbiri cu a-şi coordona eforturile cercetărilor .ştiinţifice in a deschis ochii şi a început si
la Roma, investiţiile de capital străin in Ita
vorbească normal cu mama ei
ilor aniinmei icane, care au- boiului din Vietnam, fiind a- lia s-au cifrat in primele nouă luni ale acestui an domeniile telecomunicaţiilor, transporturilor, me şi cu alte persoane. Medicii
precialâ în acelaşi timp ca o împăratul F.liopiei, llailc Selassie I, şi cu alte ofi
precedat sosirea lui Hubeit tentativă prin care se urmă la 18.900.000000 lire. cialităţi. talurgiei, meteorologiei, oceanografiei etc. consideră acum că însănătoşi
Humphrey, în capitala Mala reşte atragerea Malaveziei în rea ei poate fi considerată ca
ieziei, anunţă agenţia France acest conflict". sigură.
an HKţ
RFDAGTIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i »tr. Dr. Patru Groza nr. 35. telefon 12 75. 15 85. 2317. TIPARUL t întreprinderea poligrafici Hunedoara—Deva.