Page 80 - Drumul_socialismului_1967_11

Vineri 24 noiembrie 1$67
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

f Fire din fibre

Biroul Comitetului raional mai multă eficienţă aparatul concret consiliile de conduce­ Timpul este destul de îna­
de partid Orâştie a analizat de care dispun pentru a da un re în organizarea muncii, in intat. iarna bate la uşă, multe polipropiienice
recent situaţia economică a co­ ajutor calificat consiliilor de găsirea celor mal eficiente căi din deficienţele semnalate mal
operativelor agricole de pro­ conducere în urmărirea per­ şi mijloace pentru' sporirea pot fi încă puse la punct, dar
ducţie din raion şi felul cum manentă a planului de repro­ producţiei, pe măsura posibi­ pentru aceasta se cere ca or­
sînt ele îndrumate şl ajutate ducţie, în cointeresarea lucră­ lităţilor reale ale fiecărei uni­ ganizaţiile raionale amintite
de către consiliul agricol şi torilor de la ferme pentru bu­ tăţi. să treacă de la vorbe la fapte, Un colectiv de specialişti
uniunea raională a cooperati­ na îngrijire a animalelor. Rea­ Din şedinţa de birou s-a des­ aşa cum de altfel s-a subliniat de la Fabrica de postav din
velor agricole de producţie, în lizările obţinute de multe coo­ prins necesitatea ca atit con­ şi în şedinţa de birou. Se cere, Buhuşl a realizat pentru
vederea dezvoltării zootehniei, perative arată că în raion sînt siliul agricol cît şi uniunea ra­ de asemenea, să existe o con­ prima dată In ţară, fire fa­
în raport cu condiţiile de care posibilităţi şi rezerve mari ională a cooperativelor agri­ lucrare mal strinsă între con­ bricate din fibro polipropi­
dispun şl asigurarea unei ba­ pentru dezvoltarea şi creşterea cole sâ-şl sporească eficienţa ducerile lor pentru ca îndru­ ienice. Prima cantitate de
lanţe furajere corespunzătoa­ producţiei în acest sector, dar ajutorului pe care trebuie să-l marea şi ajutorul ce-1 vor da 4.000 kg de astfel de pro­
re pentru iernarea vitelor în ele trebuie valorificate mai dea cooperativelor, să facă cooperativelor să fie mai efi­ duse a fost obţinută în urma
bune condiţii. bine de către toate unităţile mai mult în direcţia generali­ ciente, să intervină cu hotâ- experimentărilor efectuate
Datele prezentate în faţa bi­ agricole. zării experienţei bune a coo­ rîre şi să ajute consiliile de In întreprindere fn colabo­
roului raional arată că ma­ Pînă în prezent, din totalul perativelor fruntaşe, dar mai conducere să întreprindă mă­ rare cu Institutul de cerce­
rea majoritate a cooperativelor de 29 cooperative, numai 9 ales în a obţine ca această ex­ suri concrete, să facă tot ce tări textile din Bucureşti.
agricole de producţie au obţi­ şi-au realizat sarcinile la pro­ perienţă să fie fructificată cît se mai poate face în această Tehnologiile de fabricaţie
nut rezultate bune în dezvol­ ducţia de lapte marfă. Sînt mal bine de toate unităţile, perioadă pentru a completa stabilite au ca scop obţine­
tarea lor economică, fapt ce cooperative, ca cele din Uni­ pentru a le ridica eficienţa e- necesarul de furaje, să gospo­ rea unor fire cu calităţi su­
le permite să asigure membri­ rea, Aurel Vlaicu, Foit, Ocoliş, conomicâ. dărească mai chibzuit pe cele perioare ce vor fi utilizate
lor lor ridicarea nivelului de Sibişel, Orăştioara de Sus şi Obţinerea unor producţii strinse pentru a asigura hra­ în producţia de stofe pen­
viaţă. In decurs de 9 luni, de Jos etc., care n-au realizat sporite este condiţionată în na corespunzătoare pe. toată tru mobilă. Culorile plăcute,
comparativ cu aceeaşi perioa­ planul la producţia de lapte foarte mare măsură de asigu­ perioada de lamă. ca şl aspectul deosebit de
dă a anului trecut, veniturile derit în proporţie de 56—67 rarea unei baze furajere. Or, De asemenea, şi din partea
au sporit cu peste 2,5 milioa­ ia sută. Rămîneri în urmă sint situaţia prezentată în şedinţa comitetului raional de partid frumos al noilor stofe vor
ne lei. In acest spor, mai mult $i în ce priveşte livrarea ani­ de birou nu este cituşl de pu­ este necesar un control şi o în­ satisface cerinţele estetice
drumare mai susţinute, să a­
de jumătate este contribuţia malelor, tineret bovin, la por­ ţin de natură să liniştească. jute organizaţiile de partid din cresclnde ale cumpărători­
sectorului zootehnic. Se eviden­ cine etc., conform contractelor Din lipsa unui control eficient, lor.
ţiază în această privinţă coo­ încheiate. cooperativele agricole să în­
perativele agricole din comu­ Toate acestea arată că mun­ unele consilii de conducere treprindă acţiuni politice şl
nele Balomir, Câstâu, Băcâinţl, ca de îndrumare pe care tre­ n-au dat toată atenţia acestei organizatorice în rindurile (Agerpres)
Târtâria ş.a. buie s-o exercite în cooperati­ probleme deosebit de impor­ cooperatorilor pentru a-i ajuta 1______ „
vor
să înţeleagă că cu cît
Analiza a arătat însă că re­ vele agricole uniunea raională tante, cum este strîngerea la
zultatele puteau fi si mai bu­ şi consiliul agricol raional, nu timp şi în bune condiţii a tu­ munci mai bine, fiecare în
ne, dacă din partea celor două se situează încă la nivelul ce­ turor furajelor de care dispu­ sectorul în care este repartizat,
organizaţii — consiliul agricol rinţelor şi al menirii pentru ne fiecare unitate. De neînţe­ vor obţine producţii mal mari Echipa de fierari-betonişti condusă de Ion Ciobanu, de la
care ele au fost create. Se pa­ les este faptul că majoritatea şi ca urmare ?I retribuţia va şantierul de construcţii din Vulcan, este cunoscută pentru lu­
şi uniunea raională a C.A.P. re că această îndrumare se face cooperativelor deficitare la ba­ fi pe măsura eforturilor de­ crările de calitate pe care le execută.
— exista o îndrumare mal a- mai mult la general, de la cen­ lanţa furajeră sînt tocmai a­ puse. In fotografie: o parte din muncitorii din echipă montează Opriţi produsele
tentâ, concretă şl nu la gene­ trul de raion, în loc să se mear­ celea care deţin mari supra­ armătura la terasa blocului F3 aflat în construcţie.
ral, dacă ele ar fi folosit cu gă jos în cooperative, să ajute feţe de fineţe naturale. STELIAN BARBULESCU Foto t V. ONOIU
tn funcţiune a unei instala­ cu defecte în
SPECIALIŞTII ACORDA ţii de distilare atmosferică, cu
o capacitate anuală de 1,3 mi­
lioane tone, proiectată şt con­ Unităţi
struită in ţara noastră,
ASISTENŢĂ ÎN DIFERITE alţi specialişti români ur­ prestatoare „ograda proprie"!
In anii următori numeroşi
mează să lucreze peste hota­
re. De exemplu, in R.A.U. vor de servicii
ŢĂRI DE PE monta şl pune tn funcţiune o Succesele înregistrate de co­ respectarea proceselor tehnolo­
fabrică de produse sodice, pe lectivul Combinatului siderur­ gice în ansamblu. Cele pentru
care industria noastră o va la sate gic din Hunedoara în ultimii oţelul produs la O.S M. nr. 2 însă
(Urmare din pag. 1) na, de pildă, circa 40 de teh­ livra acestei ţări. De altfel, ani pe drumul îmbunătăţirii se referă mai mult la calita­
nicieni români execută, îm­ întreprinderea „Industrlal- In acest an prin grifa continue a calităţii producţiei tea produselor refractare şi
tru adincimi de 5.000 m li­ preună cu muncitori din a- export“ a şi Uvrat recent U.R.C.C., s-a întreprins o sînt incontestabile. Au fost a- tehnologia de turnare.
vrate de ţara noastră pre­ ceastă ţară, lucrări de săpare 2.000 tone de utilaje necesare largă acţiune pentru des­ slmilate noi mărci de oţeluri Incontestabil, ponderea oţe­
cum şt pentru a împărtăşi a două sonde cu ajutorul a construirii acestei unităţi.. De chiderea de noi unităţi şi tipodimensiuni de laminate lurilor pretenţioase la O.S.M,
din experienţa lor colegilor două Instalaţii româneşti de asemenea, un grup de munci­ prestatoare de servicii la deosebit de pretenţioase. Per­ nr. 1 a crescut. Dar o. dată cu
algerieni. In baza aceloraşi foraj 4 LD-150. Alţi specia­ tori egipteni se vor speciali­ sate. Au fost deschise 118 fecţionările aduse proceselor ea, firesc ar fi fost să crească
contracte, In prezent se află lişti din ţara noastră se află za tn uzinele noastre. In secţii de croitorie, cizmă­ tehnologice, agregatelor, îmbo­ şi preocuparea pentru a o rea­
In România un prim grup din in Brazilia, unde lucrează la cursul anilor 1968-1969, zeci găţirea cunoştinţelor profesio­ liza numai de bună calitate.
de specialişti români vor lu­
cei 48 de muncitori şl tehni­ forarea unor sonde, cu aju­ cra împreună cu tehnicieni si­ rie, zugravi-vopsitori, tă­ nale ale oamenilor au făcut Or, în timp ce la O.S.M. nr. ;
cieni algerieni care urmează torul unor instalaţii româ­ iat lemne, frizerie etc. Toa­ ca azi să poată fi satisfăcute poţi găsi oricînd o evidenţă a
să se specializeze in diverse neşti, iar în Etiopia se găsesc rieni, la deschiderea şi pune­ te acestea au contribuit la cerinţele celor mal exigenţi abaterilor tehnologice, pe oa­
rea în funcţiune a unei mine
sectoare ale industriei petro­ consilieri români specialişti de fosfaţi tn localitatea creşterea gradului de de- I beneficiari. meni, şarje etc., la O.S.M. nr. 1
liere. in petrol. Khneifiss. In acest scop, ţara servire a locuitorilor de la I Toate acestea sînt, fireşte, nu. La O.S M. nr. 2 există o
De asemenea, ca urmare a In localitatea Bohlen din noastră va livra Siriei şl o sate şi la îndeplinirea pla­ demne de laudă. Dar pe pal­ condică de semnalare a acestor
maresul bunelor rezultate gri­
I R.I.L. Haţeg. La atelierul de montare a camerelor com­ altor aranjamente, specialişti R.D. Germană, unde se află Instalaţie de concentrare a nului anual la prestări in­ ja pentru ca tot ce iasă pe abateri din care maistrul ia
binate de tip „Constanţa" lucrează muncitori cu experienţă, români se află in prezent in in construcţie un mare com­ minereurilor .de fosfaţi cu o dustriale şi neindustriale poarta uzinei să se ridice la cunoştinţă operativ de orice
anomalie. De primirea rapor­
binat chimic, ingineri şi teh­
care îşi depăşesc planul. In foto : doi dintre aceşti munci* diferite ţări, unde acordă a­ încă din data de 20 noiem­ nivelul prestigiului cîştigat,
tori — Grama Aurel şi Macra Dorin, execută asamblarea u­ sistenţă tehnică in industria nicieni români acordă asis­ capacitate de 300 mii tone pe brie. continuă, uneori, să arunce tului zilnic semnează însuşi
Ia
Ceea ce,
Şeful secţiei
nor dulapuri. petrolieră şl chimică. In Gha- tenţă la montarea şt punerea an. pete întunecate. In 10 luni din O.S.M. nr. 1 lipseşte. Mai mult,
acest an de pildă, valoarea re­ la oţelăria Martin nr. 1 au fost
fuzului la clienţi se ridică Ia introduse cuplele de lmersiune
25 tone îngrăşăminte chimice ea peste 14 milioane lei. O sumă pentru măsurarea temperatu­
Cu îngrijitori pricepuţi şi furaje pe păşune a făcut posibil ca iernii destul de mică în comparaţie cu prilejul unor sondaje, s-a
rii oţelului în cuptoare însă,
producţia de iarbă să ajungă
cu valoarea totală a produc­
la 15 000 kg masă verde la
hectar, faţă de 4.000 kg cît se (Urmare din pag. 1) dorm cu sâplăminile tot felul ţiei care se vînde; vor spune constatat că nu toţi cei des­
unii.
realiza înainte de fertilizare. de oameni. S-ar putea înfiinţa Dar ea spune destul de mul­ tinaţi să le folosească stăpî-
nesc tehnologia de lucru Sint
Aspectele relatate reflectă — Am considerat că nu e un birou de informaţii şi ba­ te. Nu ne propunem să facem destul de frecvente abaterile
îndestulătoare—producţia ani­ doar o parte din măsurile ini­ încă necesar — ne-a răspuns. gaje, omul care ar • fi pus în o analiză amănunţită a cau­ de la procesul tehnologic de
ţiate de consiliul de condu­
Cele două, presupuse, săli
cere a l, cooperativei, sub în­ de aşteptare din gara Orăştie acest loc, să se ocupe şi de zelor care au generat-o. O dezoxîdare a şarjelor de ofel
ordinea din săli.
scurtă privire asupra sesiză­
drumarea organizaţiei de par­ (pentru că nu scrie, nu e indi­ Acestea ar fl eîteva din în­ rilor făcute de unii benefi­ aliat In plus, la laminorul de
800 mm sînt frecvente cazu­
tid, pentru creşterea produc­ cat nicăieri acest lucru), nu semnările făcute cu ocazia rai­ ciari mai importanţi însă, prin­
ţiei animaliere şi ridicarea seamănă cu ceea ce trebuie dului anchetă prin riteva gări tre care Uzinele „1 Moi" din rile de nerespectare a tehnolo­
malieră creşte gradului de rentabilitate al zo­ să fie. Băncile, una într-alta, din regiune. Evident, timpul Ploieşti, Fabrica de rulmenţi (apar adesea arsuri, lingouri
giei de încălzire a lingourîlor
otehniei. Completate cu grija
pentru adăposti rea corespunză­ stricate, murdare, cărbuni îm­ a fost încă destul de frumos din Birlad, . Uzinele „23 Au­ reci ş.a.m d )
prăştiaţi . pe Jos, murdărie. O şi cald, dar nu va fl întotdeau­ gust" din Bucureşti, „Steagul Poate cauzele refuzurilor Ir»
Urmărind valorificarea su­ tiv al animalelor pe care le au lor pe terenurile cele mai bu­ toare a animalelor şi cu o atmosferă de-a dreptul dezo­ na aşa. Sînt necesare deci pre­ roşu" din Braşov şi alţii, pre­ oţelul ce se elaborează şi pre­
lantă. Sobele stau reci, cu co­
gătiri din vreme. Călătorilor
perioară a condiţiilor existen­ în primire. Măsurile între­ ne, suprafeţe însemnate au preocupare atentă faţă de gos­ nu le putem explica cîte-n lu­ cum si asupra unor aspecte ale lucrează pe această „aripă" a
te pentru creşterea animale­ prinse în acest an de către fost fertilizate, ceea ce a per­ podărirea chibzuită a nutre­ şurile de cărbuni lîngâ ele, nă $i-n stele. Să le oferim, a­ muncii din princiDalele secţii, combinatului se găsesc şi în
ne face să desprindem că în
deşi ni se spune că au înce­
lor, in special a bovinelor, an consiliul de conducere al. co­ mis ca de pe fiecare hectar ţurilor în perioada de stabu- put să se încălzească de la 1 tunci cînd vor fi oaspeţii gării, marele angrenaj al combina­ aspectele de mai sus. La care,
de an acestui sector la coope­ operativei au dat roade din • cultivat cu leguminoase să re­ laţle, rezultatele vor îi mereu octombrie. pentru eîteva minute sau mai tului, o rotiţă nu funcţionează am mai adăuga carenţele în
rativa agricolă din Apoldul cele mai bune. Ele sint puse coltăm cîte 5.500 kg finuri. îmbunătăţite. Fâcîndu-i cunoscută starea mult, condiţii de confort, pen­ sincronizat. pregătirea profesională şi exi­
de Sus i s-a acordat o aten­ în evidenţă de eîteva exem­ tru a se simţi cît mai bine. genţa unor controlori ai cali­
Majoritatea sesizărilor pri­
ţie sporită. Rezultatele înre­ ple. Brigadierul zootehnic Pentru a obţine producţii total necorespunzâtoare ki ca­ Direcţia regională C.F.R. va mite pentru oţelul produs la tăţii. In orice caz, ele pot con­
re se află cele două săli, losif
gistrate pînă la 15 noiembrie Klusch Samoilă lucrează în a- sporite şi constante de lapte, TEODOR APOLZAN Neamţu, impiegat de mişcare, trebui să analizeze cu ' toată O.S.M. nr 1 (şi laminate la stitui baza unei analize atît
a.c. constituie o dovadă grăi­ ccastâ funcţie de 11 ani, iar • producerea furajelor nu a fost inginer Ia C.A.P. ne-a spus : atenţia această problemă şi să din partea conducerii combi­
toare în acest sens. Iată eîteva îngrijitorii Uie Beju, Glatz neglijată nici pe perioada pâ- Apoldul de Sus, — Nu se pot întreţine mal ia cele mai operative măsuri laminorul de 800 mm) se re­ natului, cît şl a comitetului
feră la deficienţe ca: crăpă­
dintre ele. David, Kramer Gheorghe, şunatului. Aplicarea a peste raionul Sebeş bine, pentru că vin aici şi pentru a elimina lipsurile exis­ turi, fisuri, defecte de supra­ sindicatului.
Wand-
Muntean,
Gheorghe
Pînă la data amintită, de la schneider Ion şl alţii practică tente. faţă, ce vizează conducerea şi GH. C.
cele 179 vad furajate s-a ob­ meseria respectivă de cîte 7-8
ţinut o producţie medie de
2.200 1 lapte pe cap de ani­ ani. Cunoştinţele pe care le-au
mal, faţă de 2.300 1 cît este ; acumulat în această perioadă In echipele de control o b şte sc
planificat pe întregul an. A­ le dau posibilitatea să obţină
vem astfel posibilitatea să de­ rezultate superioare mediilor
păşim producţia stabilită cu înregistrate pe cooperativă,
peste 30.000 1 lapte. Din pro­ producţiile de lapte realizate
ducţia totală de aproape de ei fiind mai mari cu 50­
394.000 1 lapte, mal mult de 200 1 pe cap de vacă.
299.000 1 o reprezintă produc­ Cointeresarea materială a
ţia marfă. Calculele dovedesc îngrijitorilor constituie, de a­
că de la fiecare vacă s-au li­ semenea, un factor stimulativ
vrat în medie peste 1.670 1 pentru creşterea producţii.
lapte, ceea ce echivalează cu Aplicând de mai mulţi ani sis­
aproape 76 Ia sută din canti­ temul retribuţiei suplimentare
tatea realizată. Sînt satisfăcă­ ne-am dat seama că acesta
toare şl rezultatele dobîndite este un mijloc eficient de îm­ Prin atribuţiile şl menirea chipe este să sesizeze toate as­ au venit în stare de ebrieta­
în privinţa îngrâşării şi livră­ bunătăţire a activităţii desfă­ lor, echipele de control obştesc pectele negative din comerţ, te să facă control. Bineînţe­
rii bovinelor. Cele 102 anima­ şurate în sectorul zootehnlo. sînt chemate să vină în spriji­ reţeaua medico-sanitară etc, les, nu l<Ham dat voie".
le livrate lâ I R.I.C., în greu­ Anual îngrijitorii de anima­ nul mai bunei deserviri a să combată tot ce este râu şi Şi mai este un aspect: Cum
tate de peste 30 tone, majo­ le care depăşeso producţia populaţiei, atît în sectorul co­ învechit pentru a contribui la se explică faptul că doar anu­
ritatea au fost predate la ca­ planificată primeso în medie mercial (alimentar, industrial, o mai bună deservire a cetă­ mite echipe au reclamaţii, pe
, litatea I. In ce se concretizea­ fiecare dte 1.200-3.000 lei drept alimentaţie publică etc.) rit ţenilor. In cadrul instructaje­ cînd altele primeso laude pen­
ză eficienţa activităţii desfă­ retribuţie suplimentară. şl în cel sanitar (spitale, cir­ lor pe care le facem li se a­ tru modul conştiincios în care
şurate la ferma de bovine ? După cum se ştie, este de cumscripţii sanitare, farmacii, trage atenţia să nu consume îşi fao datoria. Este cazul e­
Veniturile încasate prin va­ neconceput ca producţia d* * * I. policlinici etc.). Comitetele sin­ băuturi alcoolice în timp ce chipelor conduse de Victor
lorificarea laptelui şl cărnii lapte să crească fără a avea dicale care răspund şi coordo­ controlează, dar din păcate mai Duduii â şi loan Arteartu de la
însumează, pînă la 15 noiem­ asigurate furaje în cantităţi nează activitatea acestor echi­ sînt cazuri cînd se întîmplâ a­ I. C. S. H. Alexandru Udrea,
brie, 799.124 lei. Din suma suficiente şi de bună calitate. pe au sarcina de a face tri­ cest fenomen, care ştirbeşte Marin Cruşoveanu, MarlaVlad
respectivă mai mult de 65 la Deşi suprafeţele destinate pro­ mestrial instructajul membri­ autoritatea şl prestigiul con­ de la oombinat, Nicolae Orpi-
lor lor, de a-i informa asupra
sută provine de pe urma li­ ducerii de nutreţuri nu sînt troalelor noastre. şor, Deccbal Florea de Ia Câ-
vrării laptelui. prea mari, reuşim totuşi să noilor reguli de comerţ etc., loan Şerban, membru în e­ lan, loan Badiu, Remus Cis-
pentru ca oamenii o dată ple­
Asupra rezultatelor aminti­ obţinem întreg necesarul a­ caţi pe teren în control să ştie chipa de control obşteso a co­ maş de la Teliuo şi alţii.
te a acţionat un complex de nual datorită lucrărilor de îm­ ce să controleze şi cum. mitetului sindical regional: Este un lucru cert că în
factori, dintre care socotesc că bunătăţire pe care le aplicăm. In ultima vreme, din oraşul — Trebuie să recunosc că au multe unităţi comerciale mai
fost cazuri ca cele relatate de
cei mai importanţi sint perma­ Numai în 1967 au fost admi­ Hunedoara am primit mai tovarăşul Farcaş. Dar lucrăto­ persistă o serie de deficienţe
nentizarea şl cointeresarea ma­ nistrate 252 tone îngrăşăminte multe scrisori în care sîntem atît în ceea ce priveşte buna
terială a îngrijitorilor, precum organice şi 28,5 tone azotat şl sesizaţi că unii tovarăşi, mem­ rii T.A.P.L.-ului le exagerează deservire, aprovizionare, con­
Si asigurarea unei baze fura­ superfosfat pe o suprafaţă de bri ai echipelor de control în mod conştient deoarece nu duita lucrătorilor în relaţiile
jere corespunzătoare. peste 150 hectare destinată obştesc, fac abuzuri în con­ Ie convin controalele pe care cu publicul larg, curăţenia,
le facem, în urma cărora mulţi
Experienţa ne-a dovedit cît producerii de fibroase. Drept troalele lor, îndeosebi la uni­ se aleg cu sancţiuni. Vreau să respectarea gramajului, expu­
de important este ea îngriji­ rezultat, producţia de fîn şl tăţile T.A.P.L. menţionez că au fost şl cazuri nerea mărfurilor, păstrarea
torii să aibă continuitate în otavă a întrecut 4.300 kg la _ Cum s-a ajuns la aceste ne­ cînd au vrut să ne „cumpere" lor, aranjarea vitrinelor, ţi­
hectar. Şi nutreţurile cultiva­
înţelegeri între unele echipe
muncă, să cunoască şi să pună te s-au bucurat de o atenţie de control obşteso şi lucrăto­ pentru a închide ochii la anu­ nuta vestimentară a vfnzâtori-
mite nereguli
lor etc., eto. Pentru înlătura­
în valoare potenţialul produc­ sporită. Pe Ungă amplasarea rii T.A.P.L. ? Iatâ-ne deci într-o dilemă : rea grabnică a acestora sînt
loan Cătană, preşedintele Cine are dreptate ? Să mai chemate .să acţioneze cu promp­
comitetului sindical Ia T.A.P.L.: dăm cuvîntul la cîţiva tova­ titudine şi simţ de răspundere
— In multe şedinţe de grupă răşi pentru a limpezi lucrurile. echipele de control obştesc, nu
sindicală, în care am prelu­ loan Pascu. responsabilul să se pifirdâ în amănunte ne-
Curs de ridicare crat cu lucrătorii noştri obser­ bufetului Expres : Jn anii tre­ semnificcitive de dragul de a
vaţiile făcute cu ocazia con­ cuţi echipele de control ob­ controla, să-şi plătească poliţe
troalelor acestor echipe, mi s-a ştesc m-au ajutat foarte mult mai vechi etc.
a calificării spus direct: Vin în control, în activitatea mea. Făceau ob­ Acum cînd se fao noi ale­
• consumă băuturi şl nu plătesc. servaţii juste, discutau princi­ geri pentru echipele de con­
Din iniţiativa conducerii Sectorului 504 instalaţii şi Despre acest aspect am infor­ pial ce şi cum să facem pen­ trol obştesc, trebuie avut gri­
construcţii Sebeş-Alba, s-a organizat un curs de ridica­ mat consiliul local al sindica­ tru o mai deplină mulţumire jă ca să fie selecţionaţi cei
re a calificării lucrătorilor. Fără a fi scoşi din produc­ telor dar n-am primit nici un a consumatorilor noştri. In ul­ mai bun: tovarăşi, oameni in­
răspuns.
ţie, cej 70 de cursanţi primesc cunoştinţele teoretice ne­ tima vreme se întîlnesc în n- tegri, pătrunşi de simţul res­
cesare în meseria de dulgheri şi zidari, de la Ingineri Farcaş Alexe, activist la Con­ nitatea mea două, trei echipe ponsabilităţii pe care-1 au, de
şi maiştri cu vechime si multă experienţă in producţie. siliul local al sindicatelor Hu­ şi nu mai ştiu de care să as­ importanţa mandatului şi a
PREDA IULIU Pentru punerea în valoare a noi rezerve de substanţe minerale utile, lucrătorii în­ nedoara, care răspunde direct cult. Toţi controlează. misiunii ce le este încredin­
corespondent treprinderii de explorări miniere Hunedoara folosesc instalaţii moderne de foraj. de activitatea echipelor de con­ Suruceanu Vscvolod, respon­ ţată.
Cea mai im­
obştesc :
trol
— ■ ■■■■■— portantă sarcină a acestor e- sabilul restaurantului „Meta­
lul" t — „Au fost cazuri cînd
GEORGE IGNAT