Page 81 - Drumul_socialismului_1967_11

Vineri 24 noiembrie 196? DRUMUL SOCIALISMULUI

.SAPT AMIN A ECONOMIEI M r 7 şede lectură Oare stabilirea INSTANTANEE asa
grăsimii laptelui

A devenit o frumoasă tra­ depunătorilor 104. autoturis­ ce favorizează promptitudi­ poate fi făcută Accidentul nu a
diţie ca în fiecare an, intre me de diferite mărci în va­ nea servirii publicului la ghi­
24-30 noiembrie sâ se orga­ loare de 5.244.900 lei. şeu. De asemenea, s-au luat şi la tîrguială? avut loc
nizeze în patria noastră ,Sâp- Semnificativ este şi faptul măsuri pentru organizarea ac­
tâmîna economiei-. Această că un număr de 6 cetăţeni tivităţii pe schimburi în aşa Reforma agrară din 1864 Aceasta este problema adusă
acţiune are drept scop de a din raza oraşuluf care şl-au fel ca să asigure primirea şl deseori in discuţie la prelua­ £ In ultima zi din oetom-
veni în ajutorul cetăţenilor depus economiile pe librete deservirea cetăţenilor în tot rea laptelui de către I.C.I.L. tombrie, seara, pe str. Clu­
care vor să-şi păstreze econo­ cu dobindâ şi cîştiguri în au­ cursul zilei de la orele 7 di­ Monografia este consacrată In partea a doua a lucră­ Brigadierii zootehnici Szok jului din Teiuş, mergea în­
miile la C.E.C. toturisme, au riştigat diver­ mineaţa pînâ la orele 21. O reformei agrare din 1864, tra- rii este urmărită aplicarea le­ Ladislau de la C.A.P. Deva şi cărcat cu mobilă, autocamio­
Pâstrind bănit la C.E.C., se tipuri de maşini. Printre altă măsură care este în curs tînd evoluţia problemei a­ gii rurale în condiţiile îm­ Aronim Ocoş de la Sîntandrei nul 21-HD-1643. In dreptul
depunătorii beneficiază în a- aceştia se numără Mărginean de aplicare este mecanizarea grare în România Ia mijlo­ potrivirii moşlerimii, contes­ şi-au exprimat nu o dată ne­ magazinului „Universal'* şo­
farâ de dobinda stabilită şl Emilia, Weber Niculina, unor operaţiuni contabile. De­ cul ş( în cel de al treilea taţiile şi revoltele ţărăneşti ferul a pus frîna, a redus
de felurite dştiguri. In mo­ Csampol Anton şl alţii. oarece înainte existau greu­ sfert al secolului al XlX-lea. mulţumirea faţă de modul, de­ brusc viteza şi a trecut in
mentul de faţă aproape Ju­ Păstrarea banilor la C.E.C. tăţi în ceea ce priveşte rela­ După prezentarea cadrului cauzate de nedreapta aplica­ fectuos în care se face anali­ str. Avram lancu. Din cau­
mătate din locuitorii oraşu­ oferă evidente avantaje atît ţiile cu alte unităţi C.E.C. re a legii, împroprietărirea za laptelui Ia preluarea din za inerţiei* din maşină a că­
lui Deva sînt depunători Ia pentru cetăţeni cît şl pentru din ţară — pentru confirma­ general european al refor­ însurăţeilor, vînzarea moşi­ unitate. zut o masă chiar în clipa
ilor statului în loturi mici
melor agrare din această pe­
C.E.C., iar soldul mediu al economia statului nostru. rea sumelor — Ia' Casa oră­ la ţărani, urmările reformai Operaţiunea de măsurare a în care mergea pe trotuar dr.
depunerilor pe cap de locui­ La cele amintite se poate şenească Deva a fost Instalat rioadă, înfăţlşîndu-se refor­ grâsimii o fac, în cele mai Ovary Ioaif. Accidentul nu a
tor a crescut în 1967 cu 28 adăuga faptul că numai Casa un aparat „telex-, cu ajutorul ma din România ca o verigă agrare pentru dezvoltarea e- multe cazuri, şoferii de la avut loc. Cel periclitat a fi
conomicâ şi socială a Româ­
la sută faţă de aceeaşi pe­ de Economii şl Consemnaţi- căruia se dau şl se primeso a unul proces fireso şl gene­ niei şa. I.C.I.L. în prezenta brigadie­ accidentat a dat dovadă de
rioadă a anului 1966. uni Deva a plătit anul tre­ operativ confirmări de sol­ ral, se studiază stadiul de rilor zootehnici sau a unui alt spirit de prezenţă. Dar dacă
Monografia subliniază câ
Un însemnat număr de de­ cut depunătorilor dobînzi în duri. In felul acesta depună­ dezvoltare a agriculturi! din reforma agrară din 1(164 a delegat din partea cooperati­ omul era preocupat de alt­
Principatele Unite în perioa­
punători au folosit banii eco­ valoare de 2.300000. iar anul torii interesaţi nu trebuie să da premergătoare reformei fost determinată de dezvolta­ vei agricole. Cum nu a existat ceva....?
niciodată un grafic bine sta­
nomisiţi pentru construirea acesta valoarea dobînzilor va mai aştepte mult timp în agrara din 1864, relaţiile a­ rea economică şi socială a bilit şi un orar precis de ridi­
de locuinţe proprietate per­ fi de circa 4 000 000 lei, toc­ faţa .ghişeelor. grare şî regimul agrar exis­ societăţii româneşti şi a des­
sonală, sau procurarea de o­ mai datorită creşterii volu­ Acţiunea „Săptămîna eco­ tent, lupta ţărănimii împo­ chis larg drumul dezvoltării care a laptelui, în cazul co­ Vor veni ploile..
biecte cu valoare mare. In mului depunerilor. nomiei*' va constitui un bun relaţiilor capitaliste în agri­ operativelor amîntile, analiza
perioada 1 Ianuarie — 16 no­ In cadrul „Săptămînli eco­ prilej de popularizare a a­ triva exploatării feudale şl a făcut-o simbolic doar şofe­
iembrie 1967 s-au confirmat nomiei'’ şl în continuare co­ vantajelor economisirii la pentru o reformă a relaţiilor cultură, constituind un eve­ rul. înscriind în carnet pro­
228 de cereri pentru constru­ lectivul Casei orăşeneşti de C.E.C. şi 'un îndemn pentru agrare în deceniul anterior niment marcant în făurirea centul care îi convenea, deza- 0 In oraşul Hunedoara,
irea de locuinţe în valoare Economi! şl Consemnaţiuni colectivul nostru de a asigu­ realizării acesteia. României moderne. vantajind unitatea furnizoare. lingă autogarâ, se află bu­
de 5380000 din care s-a şi Deva va urmări să asigure ra o deservire conştiincioasă Este plastică expresia folo­ fetul „Rapid** — unitatea nr.
virat la Banca de investiţii publicului o deservire ope­ şi operativă a populaţiei. sită de brigadierul de la Sîn­ 25 a T.A P.L. Bufelul nu duce
Deva suma de lei 2.944.000 rativă şi conştiincioasă. In IOAN ROŞCA Acuma stnt mare, mă fncalţ tandrei care spunea câ deseori lipsă de marfă, nici de cli­
stabilirea calităţii la smîntî-
pentru 120 locuinţe. Tot în ultima vreme a-a simplificat directorul Casei de Economii singură. Programarea calculatoarelor electronice nâ se face la „tîrguială-. Dacă enţi, ci duce lipsă... de spi­
această perioadă s-au livrat controlul operaţiunilor fapt şl Consemnaţiuni Deva rit gospodăresc. In dupâ-a-
şoferul susţine câ este calita­ miaza zilei de 17 noiembrie
tea a doua, iar brigadierul zice bufetul a pus în vînzare mici
Monografia se ocupă de Importanţa lucrării constă câ este a-ntiia, se ia o nouă şi gogoşi care se consumau
structura unul calculator e- în sistematizarea materialu­ probă şi se ajunge la conclu­ pe loc. Fiecare produs se
ledronlc, de descrierea al­ zia câ e calitatea I. vindea cu ambalaj. După
goritmică a proceselor de lui şl în aplicaţiile numeroa­
X este pornit împotriva lui O altă problemă ce merilă consum, ambalajul era arun­
V Unul dintre ei a zis sau a ÎN FATA C O M IS IE I calcul şl de programarea în se, reprezentînd probleme sâ fie rezolvată grabnic de că­ cat Jos. Pină seara, locul din
făcut ceva ce nu-I convine ce­ cod a unei maşini de calcul concrete pe care autorul le-a tre I.C.I.L. este procurarea a­ jurul bufetului a fost plin de
luilalt. Intre el apare un con­ electronic cu aplicaţie la ma­ rezolvat la maşinile de cal­ cidului sulfuric necesar anali­ hîrtii unse, cioburi de paha­
flict ce ameninţă să ia pro­ şinile de calcul existente în cul electronice C.I.F.A. zei calităţii laptelui In pre­ re, resturi de pîine, scobi­
porţii. Apelează şi unul şi ce­ ţară. zent, cooperativele agricole tori etc, deşi lingă bufet e­
xista un coş pentru aşa ceva.
lălalt Ia legi pentru confirma­ în faţa acestor comisii. Multe de pe raza oraşului Deva îl F.sfe oare nevoie ca T.AP.L.
ceasuri întregi pe Ja uşile tri­ DE ÎMPĂCIUIRE procese pentru calomnie, de Texte dialectale Oltenia aduc de Ia oficiul din O- Hunedoara să' mai afişeze o
rea adevărului. Se pun în miş­
răştie. Pentru procurarea reac­
care oameni, hîrtii, se pierd
pildă, se sting prin împăcare
interdicţie la adresa clienţi­
tivului se cheltuiesc de 7-8
bunalelor... Ia tribunal, remarca tovarăşul ori mai mulţi bani decît cos­ lor unităţii respective ? Noi
Florin Indrea. Dar procedura
De mai multă vreme Ioana a fost deja pusă în mişcare. Volumul este o culegere se­ reprezintă o completare a da­ tul produsului, care s-ar pu­ credem câ nu. In definitiv,
Dumitru, salariată la A.D.A.S. — Ia creşterea rolului co­ lectivă din textele dialectale telor anchetei pentru atlas, tea aproviziona, ca şi pînâ a­ aici e vorba de bunul simţ
I’etroşani, este ameninţată de lipsit însâ — aşa cum li s-a venţă mare au şl plîngerile misiilor de împăciuire — şî-a înregistrate de către cercetă­ în special în ceea ce priveş­ cum. de la Simorîa. al celui ce consumă prepi-
rudele ei apropiate, sojii Ele­ spus şi în faţa comisiei de îm­ împotriva ameninţărilor sau spua părerea şl tovarăşul Ni- torii Centrului de cercetări te sintaxa, lexicul şl, în ge­ Necesitatea reglementării ratele bufetului napid.
vătămărilor integrităţii corpo­
păciuire — doar un singur lu­
na şi Titu Diaconu. Pentru a colae Gherghin, Judecător la fonetice şl dialectale din Bu­ neral, stilul vorbit. Ele ofe­ modului de preluare a lapte­ Tot la acest bufet, stau în
se apăra, ea îi cheamă în faţa cru, aimplu dar esenţial: do­ rale (loviri) prilejuite la „un Tribunalul popular al oraşu­ cureşti. pentru Arhiva fono­ ră totodată date interesante lui şi analizei calităţii Iul, aer liber 5 mese cu 5 um­
instanţei Judecătoreşti. Simul­ rinţa de restabilire a respectu­ pahar de băutură". lui Petroşani — ar contribui graf ic â a limbii române în şi pentru particularităţile de prin întocmirea şi respectarea brare. De mese e nevoie, dar
tan şi ea este chemată în Ju­ lui reciproc şi cea de păstrare Apar însâ In faţa comisiei şl chemarea părţilor de mal cele 98 de localităţi din Ol­ grai pe sexe şi pe generaţii. cu stricteţe a unui grafic o­ de umbrare ? Pe ele s-a de­
decată de către partea recla­ a onoare! cetăţeneşti. Fiecare de împăciuire şi oameni că­ multe ori. Articolul 8 din De­ tenia în care s-au efectuat Volumul pune, astfel, la rar şi determinarea reală a pus un strat gros de fum,
mată. Dintr-odată două proce­ parte se tînguie că ceataltâ i-a rora le place sâ-i pună pe al­ cretul 132/57 prevede un ter­ şi cercetările pentru Noul a­ dispoziţia cercetătorilor un procentului de grăsime, de că­ praf şi zgură. Vor veni şi
se. Cine a mal deschis uşa tri­ încălcat onoarea. ţii pe drumuri sau care vor men de cel mult 30 de zile pen­ tlas lingvistic român pe re­ material documentar care re­ tre persoane instruite în acest poile La vara viitoare vor
bunalelor, îşi dă seama ce ur­ Onoarea nu stă însâ atîrna- să-şi impună asupra altora (cu tru ca procedura de împăciui­ giuni — Oltenia. flectă stadiul actual de dez­ scop, nu suferă amînare şi mai fi bune?
mează de-acum înainte. Pînâ tâ în cui pe pereţii tribuna­ ce drept ?) un ton de supe­ re sâ fie îndeplinită. S-ar ajun­ Textele dialectale Oltenia voltare a graiurilor olteneşti. concesii nici din partea fur­ V. STREMŢAN
alunei, părţile se învinuiesc lului ci se cîştigâ şi se menţi­ rioritate. Caizer Ioana, de pil­ ge la un procent mai mare de nizorilor «i nici a beneficia­
mai mult, ascuţişul certurilor ne prin muncă şi respect iar dă, este nelipsită de pe lista împăcare dacă ar creşte ter­ rului. corespondent
si al ameninţărilor la am­ atunci cînd ea este lezată, Ju­ reclamanţilor iar şeful gării menul de conciliere Ia 40 sau
ploare. Cum se vor rezolva lu­ decata colectivă a comisiei de din Peştera Bolii, Ion Lăcea- chiar la 60 de zile.
crurile ? împăciuire, mandatară a opi­ nu, de pe cea a pîrlţllor. Prin .împăciuire*. Termenul ex­ cipozitic
— Este unul din puţinele niei publice, are un cuvînt .glume- revoltătoare, bătăi, primă satisfacţia reciprocă a
insulte şi injurii repetate, şe­
cazuri scăpate prin „filtrul" greu de spus. Cei caie o neso­ ful •fcârii s-a compromis to'far părţilor aflate în litigiu. La Uzina „Victoria
comisiei de împăciuire — ne cotesc şi apelează cu motive în faţa cetăţenilor din satul ea se poate ajunge, desigur, a- de arid
spunea tovarăşa Viorica Se- minore La tribunal nu îşi a- respectiv. Cum se complace el tuncl cînd este dorită de am­
reşi, secretara uneia din cele 3 părâ onoarea ct dau frîu u­ într-o asemenea situaţie ? Să bele părţi. La o privire mal a- cnlinarâ
comisii de împăciuire de pe nor ambiţii. Este adevărat, cele tentâ însâ, observăm că se
lingă Sfatul popular al oraşu­ peste 300 de cazuri înregistra­ nu ştie el oare câ doar con­ cheltuie încă multă energie In­
lui de subordonare regională te la comisiile de împăciuire duita morală este bunul cel telectuală cu dezbaterea unor La restaurantul „Şurla- Căian
Petroşani. Din cele 312 cazuri amintite, nu seamănă unul cu mai de preţ al omului ? cazuri ce pot fl stinse chiar nul" din Sebeş a-a organizat
Dacă aici, în faţa comisiei
înregistrate de la începutul a- celălalt. Totuşi, ele au izvoare de împăciuire, se deschid ochii de cel care le-au aprins, câ o expoziţie Interesantă de
nulul pînâ la 10 noiembrie, au comune. mai multor oameni care au este mal uşor sâ păstrezi re­ artă culinară, cu vînzare.
fost rezolvate aproape 70 la — Majoritatea conflictelor cerut poate prea mult celor gulile de convieţuire socială De la început, expoziţia a oferă spre vînzare din stocuri
sută. In aceste cazuri, respec­ sînt între femeile casnice, pre­ pe care i-au tîrît după ei, sau (obligaţie a fiecărui cetăţean), fost vizitată de numeroşi ce­ disponibile fără repartiţii urmă­
tul reciproc a înlocuit învinu­ cizează tovarăşul Florin In- ai celor care, din ambiţie, in­ sâ-i respecţi pe cel din Jur, tăţeni, care au apreciat pre­
irile, reproşurile, injuriile re­ drea, şeful oficiului Juridic al tenţionau sâ menţină o atmos­ decît sâ cauţi pricină în stin­ paratele cu specific local toarele :
ci proce. sfatului popular orăşenesc. Ce­ feră încordată cu cei din jur, gă şi-n dreapta, să ceri apoi ca: ciorbă de zarzavat, sâr-
Putea fi găsită şl altă cale le care au depus plîngeri la îămîn încă deschise o serie de bunăvoinţa altora sâ-ţf gă­ mâluţo, piftie din carne de — rulmenţi ;
porc, papricaş de pul şl de­
de rezolvare a nemulţumiri­ noi, n-au găsit motive decît „portiţe" celor puşi pe harţă.- sească dreptatea. Sâ nu uităm licioasa plăcintă cu brlnzâ
că ea, dreptatea, există şl a­
lor celor care bat acum la uşa câ .mi se sperie copilul de Mai sînt încă în Codul penal vem datoria s-o respectăm. şi smintînâ.
tribunalului ? Din absurditatea elinele vecinului- sau „vecina infracţiuni' la care se poate ex­ 1ULIU PREDA — reactivi şi sticlărie de labo­
învinuirilor rezultă că da. A ml-a certat copilul" etc. Frec­ tinde procedura de împăciuire I. CIOBANU corespondent rator ;
— curele trapezoidale ;
IMPORTANT PENTRU ŞOFERI Pentru fenpu — aparate termotehnice de
măsură şi control;
re, unităţile interesate au obligaţia ca pînă la BSikmmMvoBstinS Biber — obiecte de inventar (pile,
In conformitate cu instrucţiunile în vigoa­
data de 15 decembrie 1967, să depună la Di­ burghie etc.) ;
IULIA s Nu eîut demn de tine Formaţia Riehard Osehanittki ; 22.30
Moment poetie. „Un reflei din 'nalta
recţia regională transporturi auto Hunedoara (..23 August") i Selul sectorului «nllete pace*, versuri de Al. Macedoniehi :
Victoria") î TEIUS : Acel oameni mi­
— Deva, str. Cuza Vodă nr. 17-19, tabele Vineri nimali In maşinile lor iburSloare ţ 23.00 „Reverie* — mutică ujoara; 2,02 — furtune cauciuc ;
ZLATNA i Printre vulturi ; GURA- Melodiile nopţii.
nominale cu şoferii pe care îi propun pentru a 2 4 noiem brie RAR7.A i Călătorie fantastică • HAŢEGi — materiale feroase şi nefe­
Şapte băieţi ţi o flrengăriţA | BRAD i
fi examinaţi în vederea promovării în clase de Fericirea in IraistS j Ape llropeti 1 Televiziune
ILIA i Ta» 0» geocral. roase ;
calificare. 18.00 Stadion ; 18,30 Pentru copil — organe de asamblare.
Tabelele se vor întocmi după modelul Cinema Radio A.B.C. — De ce ? Mie atlas fu ima­
gini ; 19.00 Pentru lloeretu) ţcolar : Mu­
,,Anexa nr. 1‘* la ,,Instrucţiunile pentru... în­ zica yi.. toamna ; 19.30 Telejurnalul de Pentru informaţii se pot adre­
seară : 19,45 Agenda dv. ; 20,00 Stu­
D E V A : Subteiaoul («laem alogralyl
dioul mutica). Valsul (i) ; 20.30 Ecran
cadrarea şoferilor" cu respectarea punctului 4 (..P atria") ; Clsftforie îo stil italiao PROGRAMUL I ; «,00-5.25 Mutică «i literar : 21.00 Reflector ; 21,30 Film
(„ A n a " ) ; S1M ER IA : Şeful aefloruluî actualitlti ; 8.25 Moment poetie inter­ artistie : ..Doamna de pe ţine* ; 22,40 sa serviciului aprovizionare» tele­
din instrucţiuni, care se pot consulta la toate •uilcte i H U N E D O A R A t Om ul care pretat de Şlejan■ Bănici ; 8.90 La mi­ Telejurnalul de ooapte.
|-a ucia pc Liberty Valance („C o n ­ crofon. melodia preferată ; 9,30 File de fon 58.
autobazele din regiune. structorul1*) i Siodbad m arinarul i Tes­ legendă. „Cetatea Pnenarî* : 10,10 Cura
de limba nisă ; 10,90 Recitalul pianistu­
tamentul Incaşului (,,l?laeăra*‘): T E L T U C i lui Artbur Sehnabel ; 10,40 Estrada ar­ Vremea
Comisia va funcţiona în trimestrul I 1968. Rtdem cu Stas oi Bran P B T R O Ş A N Ii tistului amator ; 11.03 Crooîca econo­
Sua ouiotlc, dom nilor iio liţifti ! („K coo-
b)ica“ ) j Succouff tigrul celor 1 «A ri (..7 mici ; M.I5 Recital de opera Tlaian
N oiem brie") i L U P F .N I : Castelanii t Popeseu ; 12.20 Succese ale muticii u- PENTRU 24 ORE
V U L C A N i Draga B rijitle ; Larly M acb- soare ; 12,55 lolllnite cu melodia popu­
beth din Siberia ; LO N E A : Comisarul lară sî interpretul prefera"! ; 13,30 Pa­ Vremea ie menţine rece co cerul OOBm IPN CADOU PIMOT
X (..M inerul") ; Faotomas ac dezlănţuie rada soliştilor si a orchestrelor de mu­ noroa. Izolat vor cădea ploi aub formă
secţia I. c. M. R H e C a a ra (,,1 Noiem brie") ; A N IN O A S \ t Pen­ tică u|narâ : 14.15 Dumbrava minuna­ de lapoviţă «I ninsoare. Viol moderai — Ce-i cu tine, Nicule ? Te văd încărcat ca o albină. Pleci unde­
tă ; 15,05 Orchestra de mutică populară
tru un puroi,
de dnlarî; R A R B A T E K I i
din nord. Temperatura staţionară : tîua
IMo Cnnelioi ; O R A Ş T IE : Clinele din a întreprinderii „Independenţa* din Si­ va fi cuprinsa Intre 2 fi 5 grade iat
Rashcrvilie („Flaeara**) s Agonie »i ee- biu : t* -15 Coordonate culturale ; 16,15 noaptea Intre —2 fl —7 grade. va de-ai făcut atîtea cumpărături ?
angajează de urgenţă pentru depozitele i,n („P a tria ") ; G E O A C JU BAlt D m - Nnutali fn repertoriul corului „Gavriil
partea fi «nd a • C U G IR i Soeces. Muricescu* din lnji : 16,90 Documen­ PENTRU URMĂTOARELE — Păi tu nu ştii ca e luna cadourilor ?
din Hunedoara şi Livezeni : Charlie ! („M uneilo reic") t Cel 1 tele PI oarei, amplu program al viito­
dîo Teba („7 Nojem btie") ; SEBEŞ i rului ; 18.01 Cronica eeooomică 10.10 2 ZILE — Grozav ! Mi-ai dat o idee. De unde le-ai cumpărat ?
— 1 şef depozit Livezeni — oraş Petro­ Fantomele ae grăbesc (,.S eb fo «r) ? Muzici uşoara de Rado Şcrban ţi Pal- Vreme rece co cerul noroi. Temporar
M arele restaurant („Progresul") t A P O L - lavicini : 19,50 O melodie pe adresa
şani. D U L DE SUS i Se tnlimpIS numai du­ dumneavoastră : 20.09 Radio-magarin vor cădea precipitaţii sub formă ne la-
poriţă ai ninsoare.
minica t Evadare în tieere i A l-B A • pottiv ; 21.00 Revista etntecelor : 22.15
salar 1.200 lei ;
— 1 şef depozit Hunedoara —
salar 1.200 lei ; COMBINATUL DL ÎNGRĂŞĂMINTE
Condiţii de angajare: studii medii cu diplo­
ma sau 7 ciase elementare cu vechime de 6 AZOTOASE TG. MUREŞ
j ani în funcţii administrative din care 4 ani cu
gestiune. Regiunea Mureş Autonomă
Cei care doresc să se angajeze se pot adre­
sa personal la sediul Secţiei I.C.M. Hunedoara Maghiară, telefon 2883
B-dul Republicii nr. 5.
produce şi livrează pe
Transportul de mobilă şi bază de comandă fermă,
fără repartiţie, oxigen
obiecte de uz casnic
tehnic şi medicina! îm­
este organizat de către I.G.O. Deva cu au­ buteliat în orice canti­
tofurgoneta care staţionează în staţia de parca­
tate. LA UNITĂŢILE COMERŢULUI DE STAT GĂSIŢI CADOUL
re din faţa magazinului de mobilă.
POTRIVIT PENTRU ORICE VIRSTA ŞI PREFERINŢA*.