Page 82 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 82
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 24 noiembrie t967
Votul Consiliului de Securitate România aleasă
în Consiliul F. A. O.
în problema Orientului Apropiat tul Agerpres, N. Pulcea, trans ticipat activ la lucrările con
ROMA 23. — Coresponden
ferinţei, fâoînd propuneri în
mite : Joi dupâ-amiazâ 6-au oadrul comisiilor, care au în
încheiat la Roma lucrările ce lesnit adoptarea unor măsuri
NEW YORK 23 — Trimisul a. — Retragerea forţelor ar te cu statele direct interesate lei de a 14-a Conferinţe a Or avînd ca scop sporirea eficien
special Agerpres, R. Câplescu, mate izraeliene din teritoriile în direcţia realizării unei re ganizaţiei Naţiunilor Unite ţei activităţii F.A.O. Ca o re
transmite i Consiliul de Secu ocupate In timpul recentului glementări paşnice şl să pre pentru Alimentaţie şi Agri cunoaştere a contribuţiei po
ritate, întrunit in cursul dupâ- conflict şi zinte cît mai curînd posibil cultură (F.AO.). Timp de trei zitive a României Ia activita
amiezii de miercuri, ora 20.56 b. — încetarea tuturor ape Consiliului de Securitate un ra sâptâmîni, delegaţii celor 116
GMT, a adoptat în unanimita lurilor la beligeranţă sau a ori port de activitate asupra efor ţâri membre au dezbătut pro tea F.A.O., a experienţei pe
te proiectul de rezoluţie bri cărei stări de beligerantă, res turilor desfăşurate de repre bleme privind utilizarea mai care ea o are in domeniul a
tanic. pectarea şi recunoaşterea suve zentantul special eficientă a resurselor fiecărei griculturii, ţara noastră a fost
Acesta, exprimînd neliniştea ranităţii, a integrităţii terito In vederea asigurării unei ţâri In vederea asigurării creş aleasă în Consiliul F.A.O., or
provocată de situaţia gravă riale şi a independenţei poli unanimităţi a voturilor, auto terii potenţialului alimentar
din Orientul Apropiat, subli tice a tuturor statelor din a- rii celorlalte proiecte de rezo mondial, măsurile referitoare gan de conducere al organi
niind înadmisibilitatea achi reastâ regiune şi a dreptului luţie (cele trei state afro-asia- la îmbunătăţirea structurii or zaţiei intre conferinţele care R. P. ALBANIA. — Noile case de locuit pentru oamenii
ziţionării unor teritorii prin lor de a trăi în pace în inte tice — India, Mali, Nigeria — ganizatorice a F A.O., bugetul au loc o dată la doi ani muncii din oraşul Korce.
război şi necesitatea de a se riorul unor frontiere sigure şi precum şi SU.A. şi U.RS.S.), pe urmâtorii doi ani şi altele.
acţiona pentru o pace justă şi recunoscute, la adăpost de a- au renunţat la supunerea la In ultimele zile ale Conferin
trainică care să permită tutu meninţâri sau acţiuni de forţă. vot a textelor respective. ţei au fost adoptate în şedin
ror statelor din această regiu In document se afirmă, de Adoptarea în unanimitate a ţele plenare rapoartele celor
ne să. trăiască in securitate, a- asemenea, necesitatea de a se proiectului britanic reprezintă, trei comisii, precum şi diferi niul- relaţiilor economice cu le naţionale şl a exportului
firmâ câ aplicarea principiilor garanta libertatea de naviga aşa cum au arătat o serie de te rezoluţii care conţin reco străinătatea, finanţelor şi ser produselor finite, precum şi a
Cartei cere instaurarea unei ţie in apele internaţionale ale vorbitori in cursul şedinţei de mandări în vederea traducerii R.S.F. Iugoslavia viciilor . sociale. S-a subliniat, cooperaţiei industriale cu par
păci juste şi trainice in Orien regiunii, de a se realiza o re miercuri, un prim pas în direc Prezenţe româneşti peste în viaţă de către F A.O. a pre printre altele, că principiile tenerii din străinătate. Pentru
tul Apropiat, care ar trebui să ţia netezirii terenului pentru hotare, ha Theatre du Ca vederilor planului indicativ stabilite cu prilejul trecerii la a se stimula investirea capita
presupună aplicorea următoa glementare justă a problemei reglementarea unei situaţii de pitole din Toulouse a fost pentru anul viitor. In şedinţa reforma economică continuă lului străin în republicile şi
relor două principii : refugiaţilor, de a se garanta criză şi încordare, care durea prezentat spectacolul mLa de închidere, conferinţa l-a nu Hotăriri ale Vecei
inviolabilitatea teritorială şî ză de peste două decenii mit pe M Gemayel (Liban). în să râmînâ de actualitate şi că regiunile insufioient dezvolta
independenţa politică a tuturor Favorite”, In regia lui Ge- funcţia de preşedinte indepen nu sînt necesare modificări în te economic, se va propune ca
rald Van Ham. Direcţia mu
statelor din această regiune, + zicală — Hoger Guayaral, dent al Consiliului F.A.O. Tot Executive reea ce priveşte esenţa poli impozitul pe venit realizat în
prin măsuri care să cuprindă TEL AVIV 23 (Agerpres) — decoruri •— Claude Perrier% odată, directorul general nou ticii’ vamale. aceste regiuni să râmînâ aces
Lucrările din şi crearea de zone demilitari ţă că R A.U. şi Izrael au ac costume — Theatre du Ca ales, A H Boerma (Olanda), Prin noua hotârire luată de giuni vor fi, de asemenea, îm
Agenţia France Presse anun
tora. Aceste republici şi
re
a acceptat în faţa Conferinţei Federale
tot
zate Proiectul prevede,
odată, ca secretarul general al ceptat ca numărul observato pitole. numirea sa în acest important Vece cu privire la cooperarea puternicite să acorde unele în
industrială — subliniază agen
Scenă din primul act, ta
rilor O N U. în regiunea Cana
Comitetele prezentant special care să ple lului de Suez să fie mărit şi bloul II. Pe malul apel post. BELGRAD 23 (Agerpres). — ţia Taniug — se asigură con lesniri de impozit persoanelor
O.N.U. să desemneze un re
străine care investesc capital
Vecea Executivă Federală a
Delegaţia Republicii Socia
ce în Orientul Apropiat pen ca reprezentanţii O.N.U. de pe (Duet : Leonora (Viorica liste România, condusă de că R.S F Iugoslavia, a examinat diţii mai favorabile pentru sti in organizaţiile autohtone de
Cortez) şi Fernavd (Tony
ambele maluri alo canalului
0. N. U. tru a stabili şi menţine contac să poată comunica prin radio. Poncet). tre prof dr. N Giosan, a par o serie de probleme in dome- mularea producţiei industria producţie de pe teritoriul lor.
NEW YORK 23. — Comite
tul Politic Specia! al Adunării L U P T E L A ia K m D E SA IG O N
Generale a O.N.U. a aprobat
în şedinţa sa de miercuri sea In Comitetul celor 18
ra, cu mare majoritate de vo
turi, un proiect de rezoluţie SAIGON 23 (Agerpres). —
prezentat de 50 de ţâri — ma Unităţi ale Frontului naţional de
joritatea afro-asiatice — în le eliberare din Vietnamul de sud au
gătură cu problema politicii de state pentru dezarmare atacat in cursul nopţii de miercuri,
apartheid a guvernului Repu In trei rinduri, poziţiile americane
blicii Sud-Africane. Proiectul, situate la numai 12 km sud-vest de
care urmează să fie recoman Saigon, transmite agenţia France
dat spre adoptare Adunării GENEVA 23. — Corespon lian prevede, deci, ca tratatul damentele care au fost supuse Presse. Timp de două ore, patrioţii
Generale a O.N.U., califica dentul Agerpres, H. Liman, să fie reînnoit automat la pe de diverse delegaţii înlr-un au tlnut sub locul armelor automate
drept crimă împotriva umani transmite : Intervenind în şe rioade fixe de timp, dacă nici spirit constructiv şi cu ţelul si mortlerelor postul de la Tan Tuc.
tăţii politica de apartheid prac dinţa de joi a Comitetului ce un stat semnatar nu-şi va fi de a perfecţiona un acord care care se află pe şoseaua ce leagă
ticată de guvernul R.S.A. exprimat, cu şase luni înainte are o importanţă atît de ca
lor 18 state pentru dezarmare, Saigonul de localitatea Mytho, unde
★ delegatul Italiei. Caracciolo, a dorinţa de a se retrage. O ase pitală pentru viitorul umani slnt instalate importante unltătl a
NEW YORK 23. — In Comi menea modalitate ar constitui, tăţii. Cu cit tratatul de nepro- mericane de geniu. In urma acestui
tetul nr. 2 (pentru problemele făcut unele precizări în legă după părerea delegatului ita liferare va ţine cont de exi atac, mai mulţi soldaţi americani
economice şi financiare), au tură cu propunerea prezentată lian. „stimulentul cel mai bun genţele legitime ale diverselor au fost scoşi din luptă. Agenţia cita
continuat discuţiile asupra anterior privind reînnoirea va pentru a determina puterile state — a declarat el — din tă remarcă laptul că „este pentru
proiectului de rezoluţie pre labilităţii tratatului la inter nucleare să ia măsuri concrete care amendamentele propuse prima dată cînd F.N.E. atacă poziţiile
zentat de 6 delegaţii (Ceho tot mai eficace şi tot mai largi pînâ în prezent constituie o americane attt de aproape de Sai
slovacia. Italia, Polonia. Româ vale fixe de timp El a subli în direcţia dezarmării nuclea parte importantă, cu atît fie gon" Comandamentul SU A a tăcut
nia, Siria şi Sudan), privind niat câ menţinerea valabilită re, fără de care tratatul de ne- care parte la tratat va fi dis cunoscut că noi unităţi ale F.N.E. au
cooperarea industrială între ţii tratatului pe o perioadă ne- proţiferare n-ar mâi. aveai. nici pusă sâ dea prioritate avanta fost semnalate In regiunea cunoscu
ţâri. determinatâ, aşa cum prevede o raţiune de a exista”. jelor care vor decurge pentru tă sub numele de „triunghiul" de
In şedinţa de miercuri seara Vorbitorul a sublimat în ansamblul comunităţii interna fier", In apropierea provinciei Blnh
a luat din nou cuvîntul repre proiectul de tratat prezentat continuare că „este indispen ţionale şi pentru fiecare dintre Duong, unde de mal mutle zile se
zentantul ţări» noastre. Costin comitetului de UR.SS. şi sabil să se supună Adunării membrii săi, şi sâ accepte po desfăşoară lupte violente între ameri
Murgescu, care vorbind în nu SUA., ar avea consecinţe pe Generale a O.N.U. un tablou verile inevitabile pe care a cani sl unitătl patriotice. Potrivit
mele coautorilor proiectului de riculoase, între altele, tratatul oit mai complet şi constructiv ceasta le implică unei ştiri transmise de agenţiile de
rezoluţie, a făcut un bilanţ al In aceeaşi şedinţă, delegatul presă. în primele ore ale zilei de joi,
discuţiilor purtate şl a insis ar înceta după perioada ini cu putinţă al diverselor pozi britanic, Harold Beeley, a pre in regiunea cotei 875 de la Dak To
tat asupra importanţei pe care ţială de cinci ani de a mai fi ţii care au fost prezentate în zentat un amendament prin au fost paraşutate trupe americane
o are valorificarea experienţei un instrument capabil să de scopul îmbunătăţirii proiectu care s-ar prevedea convocarea pentru a cuceri puternicele poziţii
existente pentru promovarea termine puterile nucleare să lui de tratat. Va fi dec! ne la Geneva, după cinci ani de definule de mai bine de două sâptă*
unor forme variate de coope depună noi eforturi în vede la intrarea în vigoare a tra mini de către patriot!. Coresponden
rare interstatală în interesul cesar, a continuat delegatul tatului, a unei conferinţe a sta ţii amintesc cu acest prilej că în
accelerării industrializării pe rea atingerii obiectivelor de îtatîan, sâ se aducă la cunoş telor semnatare care să exa operaţiile de la Dak To, plnă în pre
scară mondială. După ce a dezarxnare Amendamentul ita- tinţa Adunării Generale, amen- mineze modul în care tratatul zent au fost ucişi sau răniţi peste Partizanii din My Tho (Vietnamul de sud), aşează ţepu
prezentat unele modificări in a fost aplicat şi sâ se asigure şe de bambus şi capcane eu mine în calea unor unltătl
troduse de coautori in proiect câ obiectivele preambulului şi 1.100 soldaţi şl ofiţeri americani.
în legătură cu rolul O.N.U D I. americane, interceptate în această zonă.
(Organizaţia Naţiunilor Unite dispoziţiile tratatului sînt pe
pentru Dezvoltare Industria cale de realizare.
lă). în ansamblul acestui pro O ce a n subteran
ces,* reprezentantul României M, SCHUMANN:
şi-a exprimat speranţa câ pro in legătură
iectul va fi adoptat de comisie. MOSCOVA 23 (Agerpres). — impermeabil de 700 metri gro
După o scurtă dezbatere pro Oamenii de ştiinţă au stabi sime. In partea situată sub
cedurală, comisia a adoptat cu lit că sub teritoriul Siberiei de stratul amintit, apa ajunge la R. P. POLONA
majoritate de voturi unele pa vest, se află un mare ocean temperatura de plus 110 grade Despre relaţiile Franţei cu criza din Cipru
ragrafe pentru care Anglia ce subteran, cu un volum pro Celsius. Zona de întindere a
ruse vot separat Pusă la vot babil de 300 trilioane metri acestei părţi a oceanului sub
în ansamblu, rezoluţia a fost cubi de apă. Acest ocean este teran ajunge la regiunile ex O nouă ramură NICOSIA 23 (Agerpres). stantin al Greciei a convocat
de urgenţă pe comandanţii for
„Problema Ciprului nu poate
adoptată în unanimitate împărţit în două de un strat tremului nord. cu ţările socialiste fi soluţionată prin război Noi ţelor armate, pe premierul
Oamenil de ştiin industrială acţionăm în modul cel mai Constantin Kolias şi pe mem
Cabinetului.
brii militari ai
ţă din Siberia ela chibzuit şi sperăm că situaţia După cum au anunţat posturi
nu se va agrava, astfel incit să
borează proiecte PARIS 23. — Coresponden rea ştiinţifică, problemele a constituie un pericol pentru le de radio greceşti, obiectul
pentru folosirea VARŞOVIA 23 (Agerpres). tul Agerpres, Al. Gheorghiu, tomice şi spaţiale ale Franţei, pace“ — a declarat preşedinte consultărilor regelui a fost si
de
care a prezentat o dare
apelor oceanului In ultimii zece ani, in Polo transmite: La încheierea reu seamă asupra vizitei sale în le Makarios miercuri. „O regle tuaţia încordată dintre Grena
niunii obişnuite de miercuri a
subteran, pentru nia a luat fiinţă o nouă ra Consiliului de Miniştri al Fran trei ţări socialiste — România, mentare paşnică a conflictului şi Turcia. în urma evenimente
lor din Cipru. Agenţia Associa
nu este greu de obţinut dacă se
încălzirea locuin mură industrială — cea a ex ţei, care a fost consacrată în Bulgaria şi Cehoslovacia. în respectă principiile Cartei ted l’rcss adaugă câ scopul şe
tracţiei cărbunelui brun. In
ţelor şi a sere prezent, producţia acestuia a mare parte examinării proble această expunere, el a arătat ON U.”, a adăugat el. dinţei extraordinare dc la Pa
latul regal a fost stabilirea mă
lor în localităţile ajuns la 25 milioane tone şi melor internaţionaJe şi euro câ se aşteaptă încheierea unor Agenţia France Presse men surilor pentru punerea foiţelor
acorduri, înainte de sfîrşîtul
pene, ministrul informaţiilor.
nordice. Se elabo este de patru ori mai mare de- Georges Gorse, a făcut unele anului, îndeosebi un plan de ţionează că aceasta este prima armate îu stare dc alarmă.
declaraţie a preşedintelui Ma
c-ît jn urmă cu un deceniu.
rează, de aseme precizări reprezentanţilor pre schimburi pe doi ani cu Româ karios de la izbucnirea actua
nea, proiecte pen De extracţia cărbunelui brun sei asupra problemelor dezbă nia şi Cehoslovacia, în mate lei crize cipriote.
este legată şi dezvoltarea In NICOSIA 23 (Agerpres) Li
tru extragerea u dustriei energetice. In apropie tute sau comunicate în cadrul rie de cercetare ştiinţifică şl ★ derul comunităţii ciprioţilor
de
tehnică şi un
protocol
ANKARA 23 (Agerpres). La
nor elemente chi rea minelor noi au fost con Consiliului. El a arătat câ prin schimburi cu România în do încheierea reuniunii de turci din Cipru, K'uciuk. a de
mice importante struite cîteva puternice centra tre cei care au luat cuvîntul meniul nuclear O misiune ro miercuri seara a Consiliului de clarai miercuri corespondentu
care intră în com le termoelectrice. Puterea in la şedinţa Consiliului a fost şi mânească — a adăugat el — Miniştri al Turciei a fost dat lui agenţiei France Presse la
stalată a acestor centrale a a Nicosia câ „orice discuţie în
ponenţa apelor juns la peste 3.000 de mega Maurice Schumann, ministrul este aşteptată in Franţa in luna publicităţii un comunicat în momentul de faţă cu preşedin
subterane. waţi. de stat însărcinat cu cerceta următoare. care se arată că „guvernul turc tele Makarios ar fi inutilă, îna
nu consideră satisfăcător răs
punsul primit din partea Gre inte de retragerea contingen
ciei la nota sa de vinerea tre tului de 15.000 de soldaţi greci
din Cipru*'. Kuciulc a relevat
propriei sale flote de nave-dragă şi alte mijloa litatea de deputat, ci doar la funcţia pe care o cută în legătură cu problema că pretenţiile guvernului de la
C U R I E R ce, dintre cele mai moderne, care vor fi cerute deţinea, deoarece ea II obliga să respecte disci turcilor din Cipru nu va fi în putea duce în cele din urmă
ame
cipriotă. Atît timp cît
ar
Atena de a anexa Ciprul
ninţarea la adresa securităţii
plina de vot.
altor ţări.
H assan al Amri, numit ca membru al Con P rofesorul Benvenido Ramires, inspector ge lăturată, se arată în comuni „la un război între Turcia şi
siliului prezidenţial republican al Yeme neral în Ministerul Invăţămîntului din cat, Turcia nu are nimic de Grecia". Liderul ciprioţilor
turci a indicat câ transforma
O femeie din Brazilia, pe nume Maria Car- nului In locul lui Mohamed Noman, a fost de Costa Rica, a declarat că ţara sa trece prinlr-o negociat cu Grecia'*. rea Ciprului „într-o federaţie
nauba de Souza, a dat naştere marţi
★
Ruanda celui de-al 32-lea copil al său. Dintre aceştia, semnat şi in funcţia de comandant şef al forţe criză ascuţită in domeniu) fnvăţămintului. Trei ATENA 23 (Agerpres) ar reprezenta o soluţie de com
lor armate yemenite, anunţă postul de radio Sa-
zeci de mii de copii nu pot urma cursurile şco
şase au murit, opt sint căsătoriţi, iar restul de 18 naa. Comentînd această numire, agenţia France lilor din cauza lipsei de mijloace pentru edu Miercuri seara, regele Con promis".
trăiesc împreună cu părinţii inlr-o baracă din Presse consideră că Hassan al Amri a devenit caţie. Costa Rica, a spus el, duce lipsă de 2 mii
apropierea capitalei federale. Maria Camauba personalitatea numărul doi a regimului republi de săli de clasă.
Fotografia lualâ recent la de Souza a declarat că Ia naşterea celui de-al can din Yemen după Abdel Rahman Iriani, pre
Shangugu, surprinde epilogul 32-lea copil, simte aceeaşi bucurie ca şi la vlrsta şedintele Consiliului prezidenţial republican P este 4 500 de docheri din portul japonez INDIA
logic al unei triste odisei — de 14 ani, cind a născut primul copil. Fericita A proximativ 2.000 din cei 12 000 de şoferi de Yokohama au declarat joi o grevă de 24
de ore. Docherii, care au declarat de cinci ori
sfirşitul lipsit de glorie al mer mamă are acum 45 de ani. taxi, care deservesc populaţia oraşului New grevă in ultimele trei luni, revendică dreptul de
cenarilor „colonelului” Schram- P artidul Comunist Italian a depus in Par York, au declarat miercuri o grevă, revendicind a nu lucra in zilele de sărbătoare.
roe, cunoscut mai ales sub po lamentul ţării un proiect de lege in care încheierea unui nou contract colectiv de muncă. La Calcutta au reizbucnit
propune majorarea cuantumului minim al pen Ei cer. de asemenea, majorarea salariilor. upă cum anunţă agenţia Taniug, in şe
recla-! de „Jack cel Negru”. Nu siilor în ţară şi o sporire generală a pensiilor cu n discursul rostit de primul ministru al Li D dinţa sa din 22 noiembrie, Vecea Execu
mai cu cîtva timp în urmă, el 25 la sută. I banului, Rashid Karame, cu prilejul aniver tivă Federală a R.S.F. Iugoslavia a acceptat ri incidentele
se instala îa Bukavu, decla- L a 23 noiembrie, Tage Erlander, preşedin sării a 24 de ani de Ia obţinerea independenţei dicarea Ia rangul de consulat general a consu
rind că va rămine acolo atît tele Consiliului de Miniştri al Suediei, a ţării, se subliniază că Libanul trebuie să-şî apere latului R.F. a Germaniei din Zagreb. CALCUTTA 23 (Agerpres). In unui ordin al guvernatorului
sosit într-o vizită oficială în Polonia, la invitaţia şi să-şi întărească independenţa. Pentru aceasta capitala statului indian Ben statului, au arestat peste 500
cît va voi. Dar iată că acum. lui Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului — a continuat el — slnt necesare eforturi susţi enatorul Edward Kennedy, fratele mai galul de vest au reizbucnit de persoane Oraşul Calcutta.
gonit de pe teritoriul Repu de Miniştri al R P. Polone. nute în vederea progresului întregii societăţi. S mic al fostului preşedinte american, John miercuri seara incidentele între c-u o populaţie de 7 milioane
blicii Congo, Schramme, cu C analul de Suez va putea fi redeschis na P entru a protesta împotriva devalorizării li Kennedy, a anunţat că va vizita la începutul adepţii fostului guvern de stin locuitori, este acum paralizat
mercenarii săi stă aliniat, aş- vigaţiei la trei luni după retragerea forţe rei sterline şi a „lipsei de curaj” a guver anului viitor Vietnamul de sud. pentru a sc in gă, demis de guvernator, şi u- de greva generală declanşată
teptind să fie percheziţionat lor izraeliene", a declarat ziariştilor Alimed Ma- nului in această împrejurare, deputatul Richard forma asupra pierderilor suferite de populaţia nitâţile poliţieneşti. După două de partidele de stingă în semn
zile de ciocniri violente, „mai
ghour, un reprezentant al organismului de admi Crawshaw, a demisionat din funcţia sa de vice civilă. Edward Kennedy a mai făcut o vizită si de protest faţă de destituirea
d« către militarii din Ruanda multe persoane au fost ucise, guvernului de coaliţie.
nistrare a Canalului de Suez, anunţă agenţia preşedinte al grupului laburist in Camera Co milară în Vietnamul de sud în luna noiembrie
(foto), pentru ca aă-şi ocupe MEN. El a precizat că R.A.U. va folosi în afara munelor. Deputatul laburist nu a renunţat la ca 1965. iar peste 100 rănite", transmite Demonstraţii similare au a
apoi locul în Interiorul lagă agenţia Associated Press. Au vut loc şi in oraşele Durgapur
torităţile poliţieneşti, pe baza şi Serampore din acelaşi stat.
rului de Ia Shangugu.
:«5
njmanmta ai a nMiNKTP ă Ti a 7T4RHI !ii • *tr nr Vatra Groxa nr. UI. lelafon 12 75. 15 85. 2317. — TIPARUL l întreprinderea poligrafici Hunedoara—Deva.