Page 83 - Drumul_socialismului_1967_11

/ Hi j nec| „a i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
" ■ \
In Inllnipinarea (onicrlnlcl PAGINA 2

Naţionale a P t-P.
DEZBATERI

DOMINANTA Documentele

ÎNTRECERII Plenarei C.C.

Ne sosesc zilnic veşti de la precise, a măsurării forţelor al P.C.R. din
unităţile industriale ale re­ după criteriul realităţii in
giunii care vorbesc modest balanţa căruia au atirnat
despre succesul ce, de fapt, greu potenţele de hărnicie a­
se înscrie cu majuscule in le oamenilor. 5-6 octombrie
cartea de onoare a întrecerii Aceleaşi calcule, dar alte SlMBATA 25 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 da ban)
socialiste. Ne-au fost trans­ cifre, le-au făcut chimiştii ANUL XIX. NR. 4011
mise de la U.C.M Zlatna, de din Orăştie. Ele s-au confir­
la Lupeni şi Hunedoara. mat in cea de-a 23-a zi a
Le-am primit cu bucurie şi lui noiembrie and au reali­
şi-au găsit loc de frunte in zat sarcina anuală la pro­
coloanele ziarului. Lor li s-au ducţia globală şi marfă. Co­ In activitatea pionierească
adăugat in aceste zile alte incidenţă ? NU! Evenimen­
colective care au reuşit să tul a fost pregătit cu luni
desprindă din •calendarul înainte prin organizarea mai
producţiei anului 1967 ulti­ bună a - producţiei. Cind me­ STILUL DE MUNCA SA RĂSPUNDĂ
ma filă, cu mult înainte ca canicii de întreţinere a ma­
ornicul vremii să bată răs- şinilor de injecţie au fost
pintia anilor. Ele vin de la trecuţi să lucreze ca opera­
chimiştii din Orăştie şi din tori, s-a mizat pe producti­
inima munţilor, de acolo de vitate ridicată, pe reducerea
unde constructori ai I. C. F. orelor de staţionare acciden­ NOII FORME ORGANIZATORICE
Deva taie drum nou trun- tală, pe exploatare raţiona­
chlurilor şi catargelor spre lă. Tot pe creşterea produc­
fabricile prelucrătoare. tivităţii muncii s-a scontat şi .Reorganizarea activităţii pio­ Activitatea pionierească trebu­ cu pionierii, cadrele didactice despre trecutul de luptă al
Aparent nu ies din comun, cind au fost luate măsuri ca niereşti — sublinia tovarăşul ie si fie interesantă, vie, astfe' au fost chemate să învioreze, poporului nostru. Drumeţii pe
Unt frecvente, caracteristice timpul de lucru să fie folo­ NICOLAE CEAUŞESCU. la incit copiij să participe cu plă­ să dea prospeţime şi sâ îmbo­ dealurile din Împrejurimile o­
zilelor premergătoare Con­ sit din plin. De aceea pare Consfătuirea de constituire a cere şi bucurie la toate mani­ găţească întreaga viaţă pionie­ raşului, la cules de măceşe sau
ferinţei Naţionale a partidu­ obişnuit succesul. El a fost Consiliului Naţional al Organi­ festările ce le sînt destinate şi rească. Comandanţii de unităţi la Jocuri de orientare... Mem­
lui. Şt sint totuşi deosebite. prezent zi de zi în mintea zaţiei Pionierilor — Înseamnă In rlndul cărora excursiile, jo­ şi detaşamente — învăţători şi brii cercului „micilor geografi*
Ele materializează entuzias­ oamenilor, In acţiunile lor. nu numai schimbarea formelor curile, sporturile, clntecele, profesori cu experienţă sau ca­ au făcut un .tur de orizont*
mul unui an de muncă a că­ Cele 59 tone de oxizi de fier organizatorice, ci şi îmbunătă­ marşurile trebuie să ocupe un re de curind au primit nobiia intr-un punct din Valea Seacă
rui dominantă este dăruirea, realizate peste prevederi, cele ţirea stilului de muncă cu pio­ loc de frunte”. misiune de a se ocupa de edu­ pentru recunoaşterea de roci.
pasiunea, neliniştea căutării 135 tone de produse din mase nierii, Împrospătarea şi Îmbo­ A trecut mai bine de un an carea tinerelor vlăstare — se Acţiuni frumoase, atrăgătoa­
celor mai bune căi care să plastice înscrise In graficele găţirea mijloacelor de educa­ de dnd, prin schimbarea for­ străduiesc sâ găsească activi­ re iniţiate de copii, realizate
ducă, nu la realizarea cifre­ de producţie cu semnul plus, ţie, a întregii vieţi pioniereşti. melor organizatorice în munca tăţi plăcute şi interesante care de ei, acţiuni ce-şi au semnifi­
lor cuprinse In plan, ci la de­ ca şi utilajele tehnologice şi sâ dea frumuseţi noi anilor caţii adînci, ce plac şi educă,
păşirea lor. Numai privind piesele de schimb pentru in­ copilăriei. Dar se face oare to­ care antrenează şl creează un
prin această prismă !i înţe­ dustria chimică, li se par tul pentru ca acţiunile pionie­ cadru plăcut în care predomi­
legi pe constructorii drumu­ normale. Sintetic prezentate, reşti sft nu fie o continuare a nă voia bună. La această uni­
rilor forestiere care au apro­ plusurile ce au marcat rea­ orelor de curs, să nu fie stati­ tate, pionierii au luat asupra
piat cu mai bine de o lună lizarea planului anual în­ ce ? Răspund ele noilor cerin­ lor o sarcină căreia ii acordă
data stabilită pentru recepţia seamnă de fapt 5.463.000 Ici ţe ale stilului de muncă pio­ o deosebită atenţie: serviciul
arterei ce leagă Valea Cugi- beneficii peste prevederi şi nieresc ? Factorii numiţi să se pe şcoală. Profesorul a fost de­
rului de Valea Frumoasei 5.393.000 lei economii supli­ Îngrijească de viaţa de orga­ grevat de această muncă. In
din Munţii Sebeşului, ultima mentare la preţul de cost. nizaţie slnt preocupaţi de gă­ pauză, ordinea pe coridoare, pe
scări, Jocurile din curte sînt
sirea unor manifestări care si
ce trebuia terminată In a­ Sfera cifrelor, a bilanţuri­ fie dorite, aşteptate de copii ? supravegheate de pionieri; în­ In faţa galeriei minei Paroşeni, cu clteva clipe Înaintea
cest an. S-au căţărat pe stlnci lor, trebuie însă mult lărgi­ Ancheta pe care am între­ intrării în schimb. Foto: N. MOLDOVEANU
ca nişte veritabili alpinişti, tă pentru a-l putea pătrunde prins-o în cîteva şcoli generale tr-o zi e de serviciu un deta­
legaţi in corzi de funii, au sensul, semnificaţia. Ea cu­ din oraşul Hunedoara încear­ şament, într-alta, altul.
— Activităţilor din aer liber
făcut să vulască văile de ră­ prinde munca minerului, a că. într-o măsură, sâ răspun­ li se adaugă numeroase altele
bufnirea exploziilor, au îm­ oţelarulul, a constructorului dă acestor întrebări. pe care le organizăm în clase Zestrea oraşelor
pletit zumzetul motoarelor de drumuri, a chimistului, sau în laborator — ne spune
cu şipotul apelor Intr-o ar­ oameni care işi măsoară pu­ Şcoala generală nr. 6. Peri­ prof. Octavia Henegariu, co-
monie ce poartă numele: terile cu timpul şi i-o iau oada trecută din acest trimes­ rr.andanta unităţii de pionieri.
succes. Nu este o simplă co­ înainte. Toate acestea ni se tru şcolar a dăruit elevilor de Am realizat un ciclu de filme Pini la această dată zes­ După cite sintem infor­
incidenţă realizarea celor transmit lapidarprin tele­ aici multe acţiuni ce merită sâ documentare — beneficiem de trea urbanistică a oraşelor maţi, pe şantierele trustu­
fie consemnate excursia cu
100 de kilometri de drum fon, cu tonul cel mai obiş­ caracter ştiinţific organizată la un aparat de proiacţie care ne regiunii noastre a crescut lui se fac în prezent pre­
forestier, planificat a fi croit nuit. Cind de fapt este vor­ Cioclovina, la care au partici­ e de mare ajutor. Copiii au re­ cu încă 1896 de apartamen­ gătiri febrile pentru recep­
in munte tn 1967, cu ajunul ba despre dominanta, carac­ pat pionieri din toate detaşa­ uşit sâ vizioneze filmele „Co­ te finisate, 180 sem(finisate ţia a Încă 302 apartamen­
Conferinţei Naţionale a parti­ teristica întrecerii socialiste. mentele. excursii intitulate „Pe mori de artă populară româ­ şi 28 de locuinţe individua­ te, care vor intra in pose­
dului. Nici intlmplare. Este urmele istoriei*'. în care aşe­ nească*. «Dacă freci riui Sele- le. Autorii acestui succes sia beneficiarilor la sfîrşi-
confirmarea unor calcule 8. POP Se pregăteşte noul concert al orchestrei de muzică uşoa­ zări ca Sarmizegetusa, Alba sînt constructorii din ca­
ră de la Clubul din Lupeni. Foto : V. ONOIU LUCIA LICJU drul Trustului regional. tul acestei luni.
v â Iul ia, Sebeş, au fost documen­
tele de piatră ce le-au vorbit (Continuare tn pag. a 3-a)
Tratamentele fitosanitare de La redacţie continuă sâ so­
Sistem
de autoservire sească scrisori prin care se ex­
primă nemulţumirea faţă de
In condiţiile actuale pre­ modul în care întreprinderea
darea şi preluarea lămpi­ iarnă şl calitatea fructelor regională de electricitate exe­ luh popular comunal Oarda :
cută lucrări în medltil rural.
lor şi a măştilor de auto- — Luna trecută, prin adresa
salvarc la lămpâria din Printre măsurile agrotehnice fructe infestată, do âeeşt dâu-, te, în mod corespunzător. In „Din sat şi plnă la gară — ne jV)f;.,9Ş4/67 a lotului III, ni
scrie tovarăşul Vasile Stupa-
Vulcan răpeşte muncitori­ care se aplică în plantaţiile nâtor nu ă fost prea mare. în 6ele mai frecvente cazuri nu riu, membru al comitetului de ‘s-âu c^rut doar. «,'024 lei „pen­
lor mineri 25 pină la 30 de pomicole, acţiunile fitosanMa­ 1967 ea a totalizat 89 tone me­ se execută lucrările de igienă tru clarificarea situaţiei fi­
minute. In vederea înlătu­ re au un rol important întru- re dintre care 60 tone sub for­ culturală. în livezi. cetăţeni pentru electrificarea nanciare". Vrem sâ ştim şi noi
rării acestui neajuns au în­ dli de ele depind cantitatea mă dezhidratată. satului Târtâria, raionul Orâş- îmbunătăţire ’cit de rit vizi­ dări provizorii.-Prin adi'eşa nr. pentru ce plătim atîţia bani
/
bilă.
tie — este o distanţă aprecia­
ceput lucrările de pregăti­ şi calitatea fructelor ce se va­ Combaterea păduchelui din Q altă problemă care se ri­ bilă pe care o parcurg zilnic Iată însă că' sesizările la a­ 475/67. din 8 septembrie, a.c., fiindcă lucrări în plus faţă de
re a introducerii sistemului lorifică pe piaţa internă şi mai San Jose a fost şi râmîne una dică este şi aceea a eficienţei sfatul popular comunal de aici deviz nu s-au făcut. Ni se
peste 500 de muncitori. Deşi
de autoservire. ales la export Tocmai de a­ din preocupările principale ale economice a tratamentelor. In noi am plătit suma cerută şi dresa I.R.E.H. nu contenesc. a cerut secţiei respective insta­
larea contorului la iluminatul
Am mers pe urmele cîtorva
In urma executării tutu­ ceea în cadrul regiunii noas­ centrele pomicole unde acţiu­ pentru electrificarea acestei din ele pe raza de activitate I CIOBANU
ror lucrărilor şi instalaţi­ tre pentru combaterea boli­ nile fitosanitare sînt finanţa­ porţiuni, bîjbîim încă prin în­ a secţiei de reţele din Alba public şi înlocuirea becurilor
ilor, efectivul personalului lor şi dăunătorilor din livezi, te de către stat. costul aces­ arse. Pînâ acum însă, nu s-a (Continuare în pag. a 3-a)
tuneric pînâ la gară şi de aici
Iulia. Primul popas, Ia şeful
de deservire actual al lăm- statul a acordat în fiecare an tora nu afectează în mod di­ spre casă. Electrificarea satu­ secţiei, ing. Petru Zama, care făcut nici o mişcare. Despre
operativitate, secţia de reţele
păriei se va reduce cu 20. sume ce depăşesc 2 milioane Acţiuni actuale rect preţul de cost al produ­ lui Târtâria a fost de mult ne-a spus:
In acelaşi timp timpul lei. selor. Dar, chiar şi în cazul declarată ca terminată ? r. respectivă „flutură*4 cuvinte e­
pierdut de muncitori la cind cooperativele ar suporta logioase...
predarea şt preluarea măş­ Ca urmare a unei munci or­ in livezi cheltuielile ocazionate de apli­ Iată ce ne scrie şi un grup Tot aici, la Oarda, se menţin
tilor şi a lămpilor de au- ganizate In unele centre po­ carea tratamentelor, eficienţa de cetăţeni din Pianul de Sus, Pe urinele unor încă în suspensie lucrări mă­
tosalvare, se va micşora cu micole cum sint cele din Be- lor este destul de edificatoa­ raionul Sebeş: .Trec zile şi runte dar de importanţă ma­ Phenian
15 pină la 20 de minute. nic, Stremţ precum şi în cel re. Spre exemplu, merele din săptămâni întregi fără sâ vină sesizări la adresa joră. „Numai legătura la stîlp
mucuta teodor din Daia s-au obţinut rezul­ pomicultorilor. Lichidarea fo­ grupele A sau B din categoria cineva sâ ne facă reparaţiile, ne mai trebuie şi avem lumi­
tate bune. Aici peste 90 la su­ carelor existente în unele extra şi I au fost achiziţiona­ instalaţiile sau legătura la in­ nă în casă. Ne-am cumpărat
tă din recolta de fructe n-a plantaţii din centrele pomico­ te cu preţul de 4-5,50 lei pe stalaţii. Cît priveşte ilumina­ I. R E. H. şi contoare — preciza tova­ In mijlocul Phenianului, pe
fost atacată de boli şi dăună­ le Stremţ, Benîc şi Daia de­ kg (in acest preţ intră şi prima tul public, becurile din aceas­ răşul Manole Ordean din Oar­ colina Mansudai se inalţă
tori. Prin valorificarea aces­ monstrează cu prisosinţă că de export), iar merele ataca­ tă reţea n-au mai fost com­ da de Sus. Intrebaţi-i dumnea­ statuia impresionantă a lui
La Valea de Peşti tei producţii, cooperativele a­ este posibilă combaterea aces­ te de boli şi dăunători au fost pletate de cel puţin 4 luni". voastră pe tovarăşii de la Cenlima — calul înari­
— Ca să sporim operativita­
gricole din localităţile amin­ tui dăunător prin stropiri în achiziţionate numai cu 1,90­ Sesizări privind iluminatul tea în intervenţii, am stabilit I.R.E.H. cît mai au de gînd pat, care potrivit legendei,
tite au obţinut venituri de sute
lucrările avansează de mii de lei. perioada repaosului vegetativ, 2,15 lei pe kg. Iată deci cît public am mai primit şi de la cu sfaturile popuiane comunale sâ ne amîne racordarea". L-am străbate cite 400 km pe zi
încălecat de un muncitor şi
întrebat pe maistrul Nicolae
de importantă este acţiunea
şi în timpul vegetaţiei pomi­
Pe şantierul complexului Rezultate destul de bune lor cu Hortitox 5 la sută şi de combatere a dăunătorilor, dr. Diomid Chiriloviciu din Şi- să ne transmită telefonic cu pla­ Drâghici de la lotul III Alba o ţărancă, el pare intr-ade­
bot, Constantin Mihart din Pe-
ta la noi, toate defecţiunile ce
hidrotehnic de pe Valea de s-au obţinut şi în livezile ti­ Dibutox 1 la sută. Tratamen­ motiv pentru care se Impune trila, Vladîslav Silviu din Po­ apar. Cu iluminatul public al Şantierului de oonstrucţli- văr că se avintă spre cer şi
Peşti a început betonarea nere din centrele pomicole tele se fac toamna după că­ ca în fiecare unitate deţină­ nor, raionul Haţeg. David Ion n-am avut pînâ acum (15 no­ montaj aparţinător I.R.E.H. simbolizează iniţiativa crea­
galeriei de fugă şi s-a ter­ Geoagiu şi Romoşel. In plan­ derea frunzelor şi primăvara toare de livezi să existe mai din Ungurei, raionul Sebeş. iembrie — n.a) sesizări. Du­ Iată şi răspunsul său: toare a locuitorilor acestui o-
minat săparea puţului in taţiile de producţie ale coope­ pînâ Ia pornirea vegetaţiei. multă preocupare pentru exe­ Ştiam că I.R.E.H aplică une­ ceam într-un timp lipsă de be­ — Amînâm racordarea deoa­ roş, a întregului popor co­
care se vor monta vanele rativelor agricole de aici însă, Se întîlnesc totuşi chiar şi cutarea stropirilor şi aplicarea le măsuri pentru îmbunătăţi­ curi dar acum problema este rece am primit dispoziţii sâ nu reean. De pe colina Mansu­
pentru reglarea debitului starea fitosanitară nu poate fi în livezile tratate cazuri de lucrărilor curente de agroteh­ rea aprovizionării abonaţilor rezolvată. mai continuăm nici o lucrare dai se deschide întreaga pa­
de apă din baraj. De ase­ considerată satisfăcătoare. A­ atacuri ale acestui dăunător. nică pomicolă, astfel incit a­ cu energie electrică. De alt­ Ce bine ar îi ca şi în teren pină la achitarea integrală a noramă a oraşului. Fluviul
menea, se lucrează intens ceasta a influenţat şi produc­ Aici insă stropirile nu au fost cestea sâ contribuie din plin fel, cu o lună în urmă, redac­ lucrurile sâ stea la fel. Exem­ sumei prevăzute în deviz. Daidon şi riul Boton contu­
Ia căile de acces spre o ţia de fruote. Cooperativele a- corespunzătoare în sensul că la sporirea cantitativă şi cali­ ţia organizase o masă rotun­ plele citate confirmă însă con­ — Dar banii au fost de mult rează dealuri pitoreşti. In a­
nouă carieră de piatră, din grioole din regiunea noastră au emulsia dispersată nu a aco­ tativă a producţiei de fructe. dă cu factorii de răspundere trariul. La Oarda, comună a- depuşi 'în bancă (faptul este propierea colinei se află Par­
caro se vor disloca mat exportat in ultimii 3-4 ani nu­ perit întregul coronament şi Ing. GHEORGHE LEFTER ai întreprinderii prin care au îlată in imediata apropiere a confirmat şi de tovarăşul Per-J cul Tineretului, in mijlocul
knult de jumătate milion mai 60 tone de mere libere de trunchi al pomilor. Uneori în cercetător la Staţiunea fost* aduse la cunoştinţă citi­ oraşului, abia după trei zile nicek Pompiliu, şeful lotului).
lhc material necesar con­ centrele pomicole echipele de agricolă experimentală torilor o parte din măsurile s-au prezentat doi electricieni — Valoarea ultimelor lu­
strucţiei barajului. atacul păduchelui din San Jo­ muncitori însărcinate cu stro­ din Geoagiu preconizate. Se aştepta deci o pentru executarea unei racor- crări depăşeşte pe cea prevă­
se. De altfel, nici producţia de pirile nu au fost supraveghea­ zută în deviz cu 12.000 de lei.
Aşa că.nu putem pune re­
ţeaua sub tensiune pînâ nu ni
se achită şi aceşti bani.
Redăm şi părerea tovarăşu­
Expoziţia de informare tehnico-economică lui Aurel Ciban, preşedintele căruia au fost amenajate un
Comitetului executiv al Sfatu-
lac tn formă de lotus şi nu­
meroase havuzuri minunate.
In ansamblul economiei regiunii Hunedoara un 1.000 lei producţia marfă să scadă pină in 1970 cu a- Bulevardul care trece prin
loc important îl ocupă industria extractivă. între­ proxlmativ 20 de lei. faţa statuii este mărginit de
prinderile carbonifere din Valea Jiului şi cea de la Din rlndul graficelor expuse atrage atenţia cel ca­ imobile cu multe etaje, din­
Ţebea extrag anual mai bine de 40 la sută din pro­ re prezintă mecanizarea operaţiunilor de încărcare şi tre care se remarcă îndeosebi
ducţia de cărbune brut a ţării. De la Teltuc şi Ghe- evacuare a minereurilor din abatajele E.M. Deva. cel in stil naţional — Teatrul
lar porneşte către unităţile siderurgice peste 60 la Efectele acestei măsuri se concretizează în dublarea Mare, restaurantul Okru,
sută din producţia de minereu de fier a întregii eco­ productivităţii, creşterea vitezei de avansare, redu­ poarta Daidon, pavilionul
nomii naţionale. cerea efectivului de muncitori şl a preţului de cost. Rionvan ş.a.
Tocmai de aceea şi in cadrul Expoziţiei de infor­ Unul din panouri ne familiarizează cu noul pro­ La Phenian se mai văd şi
mare tehnico-economică, deschisă la Deva, industria cedeu tehnologic aplicat la l.M. Barza după care ae- astăzi ruinele vechiului zid
extractivă ocupă o suprafaţă importantă Sint expu­ rajul lucrărilor miniere de pregătire se realizează In al oraşului, precum si alte
se aici panouri, grafice, fotomontaje care prezintă timpul săpării prin găuri de sondă tubate cu dia­ vestigii datind de peste 1.500
în mod sugestiv preocuparea colectivelor de la Com­ metrul interior de 271 mm profil Hber. Utilizarea de ani.
binatul carbonifer Valea Jiului, l.M. Deva, J.M. Bar­ găurilor de sondă tn locul suitorilor de aeraj prezin­ Pe celălalt mal al fluviu­
za, I.M. Hunedoara şi l.M. Ţebea, pentru înfăptui­ tă avantajul scurtării duratei de execuţie — pentru lui Daidon se intinde Phe-
rea sarcinilor trasate de partid pe linia organizării cazul exemplificat de la 300 zile la 55 zile, — deci şi nian^Est, cu clădiri cu mul­
ştiinţifice a producţiei şi a muncii, in scopul creşterii o reducere substanţială a costului lucrărilor. te etaje, terminate sau in
volumului producţiei, a productivităţii muncii cît şi Interes deosebit prezintă panourile care vorbesc curs de construcţie Phenian-
al ridicării nivelului eficienţei economice. Sînt oglin­ despre măsurile luate in direcţia îmbunătăţirii gra­ Vest şi Boton respectiv păr­
dite efectele economice obţinute la diferite locuri de dului de ocupare a muncitorilor şi structura forţei ţile din vestul şi nordul o-
muncă prin aplicarea unor măsuri tehnico-organiza- de muncă In unele unităţi miniere. Este exemplifi­ roşului, sînt pline de cvar­
torice. cată, de pildă, dimensionarea optimă a fronturilor tale compacte cu blocuri de
Retine atenţia graficu.1 care prezintă rezultatele de lucru in vederea creşterii producţiei la C.C.V.J. locuinţe cu multe etaje.
superioare obţinute în abatajele frontale din stra­ Un panou redă organizarea raţională a transportului Pretutindeni se tntlnd spa­
tul 3 al E.M. Lupeni, unde, prin introducerea mecani­ muncitorilor de acasă la locul de muncă in cadrul ţii verzi. In afară de pomii
zării la operaţiile de tăiere, încărcare şi transport, I. M. Barza, acţiune ce a condus la creşterea timpu­ care mărginesc toate străzi­
pînâ tn 1970 se va realiza o creştere a producţiei de lui efectiv de lucru in medie cu 68 minute. le, oraşul are o mulţime de
peste 3 ori faţă de anul 1966. In acelaşi timp, me­ Sint expuse in cadrul expoziţiei şi alte aspecte ale parcuri: Botonkan, Moron-
canizarea va conduce şi la reducerea numărului de activităţii desfăşurate in scopul organizării superioa­ bon, Daidon, Parcul din Phe-
posturi la 1000 de tone cărbune extras — de la 210 nian-Est ş.a. Capitala este ea
re a producţiei şi a muncit printre care noul sistem,
in prezent, la 125 posturi. de organizare a controlului calitativ la E.M. Deva, însăşi un imens parc. Cu
Efecte deosebite in sporirea producţiei are şi intro­ modificarea fluxului tehnologic de preparare a mi­ ciţiva ani in urmă, fiecărui
ducerea pe scară largă a metodelor moderne de sus­ nereului complex şi altele. locuitor îi reveneau 24 mp
ţinere in abataje. Acestea sint, de asemenea, prezen­ Sînt doar cîteva dintre acţiunile întreprinse de de spaţiu verde; astăzi ci­
te la expoziţie. Pe un alt panou se arată cd prin a- colectivele de mineri, menite să asigure ridicarea ni­ fra s-a ridicat la 47 mp.
JO CEUN SEU IC
plicarea complexului de măsuri stabilite In cadrul velului cantitativ şi calitativ al producţiei şi care De 10 luni, ttnărul strungar (Din „La Corâe d’Ajourd’hui4*)
acţiunii de organizare ştiinţifică se prevede ca in fac obiectul Expoziţiei de informare tehnico-econo­ Simion Cizmaş de la Uzina
industria carboniferă cheltuielile de producţie la mică. R.M.R. Simeria sa numără (Continuare tn pag. a 4-a)
printre evidenţiaţii fn Între­
cerea socialistă’