Page 84 - Drumul_socialismului_1967_11

Sîmbătâ 25 noiembrie 1967
DRUMUL SOCIALISMULUI

Dezbaterea documentelor Plenarei C.C.

al P.C.R. din 5-6 octom brie 1967

Devenite mina dreapta a omului in producţie, utilajele, indiferent de natura lor,
sini principalele pirghii prin a căror utilizare eficientă productivitatea muncii atinge ni­
vele tot mai ridicate.
IN FOTOGRAFIE : La sectorul de industrializare a lemnului de la I. F. Sebeş, în­
cărcarea cherestelei în vagoane se face cu un elevator cu o capacitate de
producţie de 150 mc material lomnos fn 8 ore. Cu ajutorul acestuia brigada condusă do
Cornel Wagner realizează o producţie care atrage după sine şi o remunerare stimula­
torii Foto: f. TEREK

Faţă de celelalte unităţi
Organizarea raţională a muncii sporeşte producătoare de bunuri ma­
teriale, Uzina da reparat ma­
terial rulant din Siraeria are Actualul sistem de salarizare
un specific aparte ce constă
în condiţionarea reciprocă
eficienţa timpului de lucru dintre ritmicitatea reparaţi­ nu tine seama de unele laturi
ilor ş,i calitatea execuţiei. Da­
că într-o fabrică de bunuri
de larg consum, bunăoară,
Măsurile preconizate de proiectul de pentru a lămuri masa de mineri asu­ luţia în bine a rezultatelor înregistrate produsele ce nu corespund ce­
Directive ale Plenarei C.C. al P.C.R-. din pra conţinutului şj scopului experimen­ de EM. Petrila în primul trimestru de rinţelor maxime de calitate
5-6 octombrie dau un nou impuls- între­ tării. Practic, conducerea exploatării a experimentare. sînt trecute în calitatea a
gii activităţi economice prin realismul discutat cu fiecare brigadă de mineri în doua, puţind fi totuşi vîndu- principale ale producţiei
lor profund, condueînd la creşterea parte, cu fiecare colectiv de muncă de te la un preţ mai mic, lo­
cointeresării şi responsabilităţii materi­ la suprafaţă, şi din activitatea de deser­ Productivitate comotivele şi vagoanele ce se
ale faţă de realizarea sarcinilor de plan. vire. Discuţiile purtate au evidenţiat _______ A tone pe post repară la noi în uzină nu de calitate, dar cu toate aces­ ze, de natură obiectivă, de­ tării lor neraţionale. De a­
Un exemplu concludent' în această di­ necesitatea unor măsuri drastice de în- Perioada Cărbune tone Reducerea personalu­ pot pleca decît dacă sînt în tea după cursa de probă lo­ terminate de întîrzierile in ceea cred că ar fi util sâ ur­
recţie îl oferă Exploatarea minieră Pe- tâiire a disciplinei. Cei ce s-au abătut extras lui plani­ reali­ perfectă stare. Or, această livrarea unor piese şi mate­ mărim produsele noastre —
trila unde se experimentează cu bune de la disciplină, care au lipsit nemoti­ Iu ficat zat calitate nu poate fi opera u­ comotivele mai trebuie sâ riale de către uzinele furni­ locomotive şi vagoane repa­
rezultate un nou sistem de acordare a vat sau au părăsit mai devreme fron­ nui singur om sau maşini, ci stea citeva zile în uzină pen­ zoare. Acest aspect a devenit rate — în exploatare pentru
premiilor. El vizează direct stimularea tul de lucru au fost discutaţi în colecti­ iulie —2354 —227 1.400 1,335 a întregului colectiv al uzi­ tru remedieri. a vedea cura sînt folosite şi
întregului personal in vederea creşterii vul din care au făcut parte cerîndu-se nei. a tuturor secţiilor. Ea După părerea mea perpe­ un paravan in spatele căruia întreţinute. Aceasta ar duce
productivităţii muncii şi, pe această sancţionarea lor. Interesul colectiv s-a august -f 2003 —150 1.351 1,517 implică în mod deosebit rea­ tuarea acestui neajuns se da- se ascunde slaba preocupare
cale, reducerea numărului de salariaţi. dovedit a fi strîns legat de cel Indivi- lizarea ritmică a sarcinilor toreşte insuficientei legări a pentru calitate, superficiali­ la creşterea duratei lor de
Ho târî rea Consiliului de Miniştri nr. sept. + 1044 —180 1,351 1,485 conform calendarului de ter­ salariaţilor — muncitori, mai­ tatea. De aici provin şi imo­ întrebuinţare şi s-ar realiza
1.446 din 20 iunie 1967 prin care s-a tre­ mene ce se întocmeşte în fie­ ştri. ingineri — de ritmicita­ bilizările mari in reparaţii o legătură directă întro uzi­
cut la experimentarea noului sistem de ■ wm -— g r ------ 1 ■ 1 Rezultă deci că, deşi s-au prestat în care lună. tea îndeplinirii planului de pentru care uzina plăteşte nă şi beneficiar. Creşterea
premiere prevede ca stimularea mate­ medie pe zi 135 de posturi mai puţin, Practic însă. lucrurile nu reparaţii şi de calitatea lu­ beneficiarilor penalizări. Par­ responsabilităţii materiale fa­
rială a tuturor lucrătorilor exploatării productivitatea muncii şi producţia ex­ se petrec chiar aşa. Analiza crărilor executate. La ce raâ te dintre ele se impută celor ţă de îndeplinirea sarcinilor
să reprezinte plata unei părţi de pînă Tribuna experienţei realizărilor decadale eviden­ refer ? ActualuJ sistem de vinovaţi, iar parte este su­ încredinţate va avea un e­
la 70 la sută din economiile realizate la trasă au crescut faţă de prima lună de ţiază- neuniformitatea în e­ salarizare nu ţine seama de portată de preţul de cost. fect pozitiv şi asupra bene­
fondul total de salarii ce se acordă tri­ experimentare, trimestrul fiind încheiat xecuţia reparaţiilor. In pri­ aceste două aspecte princi­ Aplicarea măsurilor preco­ ficiarului deoarece reducin-
cu un plus de 693 de tone în condiţiile
mestrial, neplafonat, muncitorilor şi înaintate în care cărbunele s-a încadrat în indi­ ma decadă a lunii se înregis­ pale ale producţiei, cei care nizate în documentele Ple­ du-se cheltuielile inutile pen­
tru remedieri prin îmbună­
narei C.C. al P.C R. din 5-6
personalului tehnîco-administrativ care cele de calitate. Pe lingă aceste creşteri trează realizări slabe, pentru execută lucrările de repara­
prin activitatea depusă a contribuit la l s-a înregistrat şi o scădere a preţului de ca în a doua jumătate tim­ ţii nu sînt legaţi material de octombrie a.c. cu privire la tăţirea calităţii pe flux şî
realizarea lor, în cazul asigurării unei cost. Ponderea o deţin salariile directe, pul de lucru sâ fie redus în calitate decît după ce loco­ creşterea cointeresării şt res­ realizarea ritmică a planului,
economii corespunzătoare la preţul de (capitol la care faţă de48,09 lei pe tonă dauna calităţii. Mai cu sea­ motiva lese din U2inâ Dacă ponsabilităţii materiale vor pe de o parte, iar pe de altă
cost. Evident că aplicarea acestor pre­ a-au cheltuit doar 43 lei), consumul de mă în această a doua parte a căzut în termenul de ga­ pune capăt acestei stări, de­ parte, eliminindu-se penali­
vederi a afectat întreaga activitate cte dual şi orice abatere leza activitatea energie electrică şi pneumatică la care a lunii se obişnuieşte ca din ranţie cei vinovaţi de defec­ oarece salariul se va acorda zările pentru credite restante
producţie a exploatării. Sub îndruma­ brigăzii. reducerea este de 4,15 lei pe tona de căr­ secţia de montaj sâ fie ..îm­ ţiunea tehnică suportă doar in funcţie de cantitatea şi şi cele afectate de imobili­
rea comitetului de partid, conducerea In perioada scursă, organizaliile da bune. Faţă de aceeaşi perioadă a anului pinse" la probă locomotive costul manoperei ce se con­ calitatea muncii. Aceasta în­ zarea pentru reparaţii, va
tehnică a întocmit un plan de măsuri partid şi grupele sindicale din exploa­ trecut s-a extras mai mult cu 11.449 tone incomplete care se întorc din sumă suplimentar pentru re­ să implică în uzina noastră scădea şî preţul de cost. A­
conform căruia s-a trecut la cron'ome- tare au acordai o deosebită atenţie în­ folosîndu-se cu 63 de muncitori mai pu­ cursă cu multe remedieri. Pe mediere. Dar pentru timpul organizarea activităţii de re­ ceasta ne va permite ca Ia
trarea tuturor genurilor de lucrări din făptuirii întocmai a măsurilor luate. In ţin. Calculele arată că în perioada de lingă imobilizarea forţei de cit locomotiva se afla în u- paraţii locomotive-vagoane în sfîrşitul anului sau trimes­
subteran pentru a se putea determina adunările generale şi în adunările luna­ experimentare productivitatea muncii a muncă pentru rezolvarea lor, zinâ, deci şi remedierile du­ flux, urmărirea calităţii pe trial să acordăm premii du­
în mod ştiinţific norma de lucru cu mo­ re ale grupelor sindicale au fost;traşi la crescut faţă de plan cu 7 la sută, fiind acest lucru provoacă greu­ pă cursa de probă, nu avem fiecare fază de producţie, în­ pă criterii stimulative, pen­
tivare tehnică. S-au efectuat observaţii răspundere acei care au arătat o atitu­ practic depăşită sarcina stabilită pentru tăţi financiare uzinei. Lu­ posibilitatea de a-i face răs­ drumare tehnică operativă şi tru contribuţia excepţională
instantanee la activitatea de suprafaţă dine indolentă- faţă de producţie. S-a anul 1968. In acelaşi timp, prin reduce­ crăm cu dobînzi penalizatoa­ punzători material pe cei ca­ control tehnic exigent. Pe adusă la realizarea unui be­
cuprinzînd atelierele mecanice şi o par­ format astfel o atmosferă‘propice apli­ rea consumului de forţă de muncă, fon­ re care încarcă preţul de re au executat lucrul neco- de altă parte, s-a constatat neficiu cît mai ridicat.
te din activitatea de regie de la depozi­ cării măsurilor organizatorice şi tehnice dul de salarii consumat a fost mai mic cost şi reduc beneficiile As­ respunzâtor calitativ, tocmai că unele locomotive şi va­
tul de lemn şi din circuitul puţului cen­ care au vizat folosirea deplină a capa­ cu 703.188 lei decît cel alocat, iar eco­ pectul a fost mult discutat, din cauza neritmicîtâţii. Aş goane cad în termen de ga­ Ing. GHEORGHE ZUDOR
tru în vederea determinării gradului de cităţii de producţie, gospodărirea, raţio­ nomiile la preţul de cost însumează s-au luat şi măsuri de în­ vrea sâ precizez însă. că ne- ranţie. sau sînt aduse pen­ directorul Uzinelor R M.R.
ocupare a muncitorilor luaţi in studiu. nală a materialelor, energiei electrice 875.130 lei. tărire a controlului tehniG ritmicitatea are şl alte cau­ tru reparaţii datorită exploa­ Simeria
Concomitent, s-a executat şi cronome­ şi pneumatice, s-a cristalizat o opinie Evident că acolo unde s-au ob­
tra rea producţiei pe baza căreia s-a tre­ colectivă împotriva acelora care prin a- ţinut rezultate deosebite, fondul
cut la reducerea efectivului de regie, baterî disciplinare dezorganizau lucrul de premiere nu va fi plafonat,
parte dintre muncitori deveniţi liberi în brigăzi iar colectivele care, datorită activităţii
fiind trecuţi în activitatea de bază. Cu Din rîndul lucrătorilor exploatării au nesatisfâcâtoare. nu şi-au realizat sarci­
toate că efectivul de deservire a scăzut, jzvorît propuneri menite sâ ducă la îm­ nile nu vor beneficia de premii Aceas­
printr-o mai bună organizare a muncii bunătăţirea activităţii de producţie şi la ta va duce Ia analizarea lipsurilor ce au
am reuşit sâ îmbunătăţim aproviziona­ reducerea preţului de cost. Mă refer la frlnat activitatea fiecărui colectiv şi, de­
rea locurilor de muncă cu materiale ca urgentarea lucrărilor de rambleere ca sigur, la măsuri corespunzătoare, la
şi activitatea de transport. şi la adaptarea forezei SBM3U pentru creşterea cointeresării fiecărui lucrător
Paralel cu îmbunătăţirea muncii de săparea mecanică a suitorilor în steril. în realizarea şi depăşirea sarcinilor de
normare, s-a pus un accent deosebit pe In prezent un suitor de aeraj este săpat plan. Calculele operative pentru luna
folosirea deplină a timpului de lucru. de numai 6 mineri în 5 schimburi, ceea octombrie şi noiembrie arată interesul
S-a întocmit un program special de in­ ce echivalează cu munca unei brigăzi crescînd al colectivului de muncă de la
trare şi ieşire a personalului din mină, formate din 7 muncitori care săpau ma­ E.M. Petrila pentru perfecţionarea con­
urmârindu-se ca în frontul de lucru nual acelaşi suitor în 45 de zile tinuă a procesului de producţie şi rea­
timpul sâ fie utilizat din plin. In acest Este interesant de urmărit evoluţia
scop a fost întărită asistenţa tehnică pe rezultatelor obţinute, evoluţie care de lizarea exemplară a sarcinilor de plan,
fiecare schimb prin repartizarea cîte u­ fapt marchează gradul de însuşire şl a­ eficienţa experimentării noului sistem
nui cadru din conducerea exploatării plicare a măsurilor preconizate în ve­ propus.
sau din sector care sâ răspundă de bu­ derea reducerii consumului de foiţă de
nul mers al producţiei. O atenţie deose­ muncă şj creşterii productivităţii. Ta­ Ing. EMIL MURI)
bită am acordat muncii de la om la om belul alăturat evidenţiază pregnant evo­ şeful E M. Petrila
I 1 ------------ ■ '
de R E M U N E R A R E
Un loc însemnat în ansam­ prevederi statistice de mult din acest stimulent „un mâr producţie au fost realizate
blul măsurilor elaborate de depăşite de vreme. Aşa s-a al discordiei", in sensul că integral in fiecare loc
Plenara din octombrie a. c., întâmplat la montarea sub- am lăsat la latitudinea lor sâ muncă. Subliniez acest as­
a Comitetului Central al par­ ansamblelor de la maşinile fixeze o medie procentuală pect deoarece existenţa unui
tidului, îl ocupă îmbunătăţi­ de spălat rufe. unde norme­ egală pentru toţi muncitorii, raport nejust între salariul W
rea sistemului de salarizare. le nefilnd fundamentate ştiin­ neţinind seama de contribu­ total şi salariul tarifar a dus
Noul sistem de salarizare ţific. au fost corectate de zeci ţia reală adusă dc fiecare lu­ la crearea unei concepţii po­
trivit căreia salariul tarifar
preconizat are ca scop spo­ de ori, fixîndu-se de fiecare crător la realizarea sarcini­ ar reprezenta un drept ce S T IM U L A T IV A , D U P
rirea cointeresării materiale dată timpi inferiori posibili­ lor.
a tuturor salariaţilor la în­ tăţilor şi condiţiilor nou cre­ De primă urgenţă in apli­ trebuie acordat chiar şi pen­
deplinirea exemplară a sar­ ate. In asemenea situaţie s-a carea noului salariu tarifar tru simpla prezenţă la servi­
cinilor de plan. ajuns în scurtă vreme In de­ a cărui pondere va creşte, ciu, iar pentru realizarea
Carenţele şi neajunsurile păşiri de normă pinâ la 80 este normarea muncitorilor sarcinilor obligatorii de plan,
loo M U N C A P R E S T A T A
premii cît mai mari.
Plimbările dîntr-o secţie
în alta, de la un
•de muncă la altul, sînt ge­
nerate şi de „îngăduinţa" cu
Normele trekse să reflecte care sînt fixate normele. Ele Măsurile preconiza­ tuaţie existentă chiar stimulării, cointere­ faţă de calitatea me­
uşor,
realizindu-se
relativ
muncitorul nu lucrează efec­
tiv opt ore şi îşi permite lu­ te de partid cu privire In cadrul Fabricii de sării materiale a talului produs este a­
refractare
la perfecţionarea con­
produse
proape egală. Cu toa­
muncitorului de bază,
xul de-a răpi şî timpul alto­ ducerii şi planificării din Alba Iulia. La Lipsa acestor mijloa­ te acestea, reţelele
ansamblul condiţiilor create ra. In curmarea acestor acte economiei naţionale noi, remunerarea se ce a determinat, im­ tarifare aplicate în
de indisciplină va trebui sâ
au drept scop sporirea
plicit, o diminuare a
face pe baza a două
amintite
domeniile
dovedim maximum de exi­
interesului
pentru
genţă, si avem permanent în cointeresării materia­ reţele tarifare: mate­ creşterea nivelului diferă mult ca valoa­
le. simplificarea actu­
riale refractare (pen­
re de remunerare o­
atenţie indicaţiile date de to­ alului sistem de sala­ tru muncitorii de ba­ profesional, a price­ rară. De aceea pro­
varăşul Nicolae Ceauşescu, rizare şi orientarea ză) şi construcţii de perii, ceea ce s-a răs­ pun ca atunci dnd re
actualului sistem de salari­ la sută. La atelierul de cro- ce actualmente lucrează în la Plenara C.C. al P. C. R. lui spre reducerea nu­ maşini (pentru perso­ frânt nemijlocit asu­ vor stabili definitiv,
zare s-au manifestat şi în u­ maj galvanic unde nu s-a regie şi extinderea muncii in din octombrie 1966. „Faţă de mărului de reţele ta­ nalul auxiliar care se pra calităţii şi chiar reţelele de salarizare
zina noastră in sensul că nu respectat procesul tehnologic, acord şi la personalul tehni- cei care nu-şî găsesc justi­ rifare (6-8) faţă de 18 ocupă de repararea, cantităţii produselor să se ia in conside­
s-a asigurat o corelaţie justă s-au înregistrat depăşiri mari co-administrativ care repre­ ficarea in muncă nu sc adop­ cîte se aplică in pre­ întreţinerea şi func­ finite. rare şi criteriul res­
intre cîştigul total al munci­ de norme şi cîştiguri e­ zintă 16,79 la sută din nu­ tă întotdeauna o atitudine zent. Acest lucru mi ţionarea utilajelor). AnaJizînd situaţia ponsabilităţii care
torilor, ritmul de creştere a xagerate. Insist asupra a­ mărul salariaţilor uzinei. In justă... Putem transforma oa­ se pare deosebit de o­ Aceste două sisteme existentă actualmente trebuie manifestat din
productivităţii muncii şî îm­ cestui fehomen pentru că acest sens va trebui sâ găsim re întreprinderile in institu­ portun fiindcă actua­ sînt diferenţiate ca se ajunge la conclu­ partea a doi-trei fac­
bunătăţirea calităţii produc­ e] este tipic tuturor o- şj sâ aplicăm asemenea mă­ ţii de asistenţă socială? Pen­ lul sistem prevede di­ valoare, dar nicide­ zia câ nu a existat o tori principali ce con­
ţiei. Ca urmare a depăşirii peraţlunllor manuale, unde suri care sâ ducă la stabili­ tru aceasta în statul nostru ferenţieri substanţiale cum în sens logic orientare justă in cură la realizarea a-
sistematice a normelor şl mă­ normarea conţine o bună rea şi delimitarea precisă a există instituţii create spe­ ale salariilor tarifare Cel mai avantajos es­ stabilirea salariilor celutaşi produs.
ririi cotelor de premiere, sa­ doză de subiectivism Am a­ sarcinilor şi atribuţiunilor ce cial. întreprinderea trebuie de la o reţea la alta te al doilea, fiindcă în­ orare aie reţelelor ta­ Am convingerea câ
lariul mediu al muncitorilor vut cazuri frecvente cind revin fiecărui salariat în uşa sâ fie astfel organizată, in­ şi între nivelele ace­ globează 8 categorii de rifare. aplicate în ca­ aplicarea noului sis­
a crescut de la un an la al­ muncitori cu înaltă califica­ fel îneît riştigul fiecărui om cit producţia şi munca sâ co­ leiaşi reţele, lucru ce salarizare cu remu­ drul aceleiaşi ramuri, tem de salarizare
tul, in timp ce ponderea sa­ re, absolvenţi ai şcolii pro- să reflecte fidel cantitatea, respundă nivelului mondial, nu a reuşit sâ stimu­ neraţii orare mai ri­ în funcţie de gradul preconizat are meni­
lariului tarifar a rămas re­ fesionalo cu durata de 4 ani calitatea şî răspunderea so­ sâ asigure fiecărui muncitor leze în suficientă dicate. In felul aces­ de complexitate al lu­ rea sâ rezolve astfel1
lativ mică, sjungînd în pre­ în meseria dc matriţcr-sculcr, cială a muncii lui. posibilitatea ca in timpul le­ măsură îndeplinirea ta muncitorul de ba­ crărilor executate şi, în de anomalii, sâ sim­
zent la numai 73,58 la sută. au solicitat sâ fie trecuţi la al­ Creşterea salariului tarifar gal de lucru să-şi valorifice obligaţiilor ce revin ză, cel care fabrică special, faţă de răs­ plifice atît metodolo­
Faptul că în structura sala­ te locuri dc muncă inferioare de încadrare ajungind în me­ pe deplin capacitatea, cores­ fiecărui salariat pen­ de fapt produsul re­ punderea asupra pro­ gia de calcul, cît şi
riului mediu al uzinei noas­ pregătirii lor, dar unde puteau die pe economie la 90 la su­ punzător condiţiilor tehnice tru bunul mers al ac­ fractar. este mai slab
In competiţie eu înălţimile, tre se ia anticipat in calcul sâ cîştigc un salariu mai ma­ tă, ca element determinant al oxistente". tivităţii întreprinderi­ retribuit decît auxi­ ducţiei fabricata. Pen­ cea de încadrare a
constructorii Centralei termo­ depăşirea normelor cu apro­ rc. Nu vreau cj prin aceasta salariului, astfel îneît să sti­ Nu încape nîc» o îndoială lor. Pe de altă parte liarul care se supu­ tru exemplificare ci­ salariaţilor în baza
electrice Deva folosesc metode ximativ 25 la sută, n creat sâ alimentez eventualele ten­ muleze în primul rind ridi­ că mînuînd cu pricepere şî s-au creat o serie de ne, unor eforturi mult tez un alt exemplu. Re­ unor indicatoare tari­
avansate de lucru. Printre a­ un decalaj nejustificat intre dinţe de nivelare a salariză­ carea continuă a nivelului de răspundere pîrghiile cointe­ greutăţi în privinţa mai scăzute. ţeaua tarifară de în­ fare de calificare îm­
cestea este şi ridicarea con­ salariu] total şi cel tarifar. rii. Dimpotrivă, sînt de pâ- pregătire tehnico-profesîona- resării materiale vom face asigurării necesarului In afară de aspec­ cadrare a muncitori­ bunătăţite. sâ contri­
strucţiilor prin glisare. înainte Reflectînrl mai bine asupra rbre că în condiţiile noi ce sc lă a muncitorilor, va duce în paşi însemnaţi pe linia întă­ de cadre bine califi­ tul arătat, nici regu­ lor din sectorul de buie la rezolvarea o-
de începerea turnării betonu­ acestor neajunsuri am ajuns v.or crea va trebui să se pro­ mod sigur la sporirea pro­ ririi disciplinei în muncă, cate. Este vorba des­ lamentul de premie­ materiale refractare perativâ a unor pro­
lui insă, dulgheri» din brigada la concluzia că in mare parte cedeze cu mult tact şi dis­ ductivităţii muncii, asigurtnd creşterii nivelului de pregă­ pre fluctuaţia munci­ re existent nu este este mult inferioară bleme de legislaţie a
lui losif IVlariş montează co- ele se explică prin aplicarea cernământ în aplicarea prin­ in acelaşi timp un nivel ca­ tire profesionali a salariaţi­ torilor spre întreprin­ corespunzător. Pen­ celei aplicate în sec­ muncii, devenind ast­
fragul cu cure se înalţă tronso­ defectuoasă a sistemului de cipiului remunerării diferen­ litativ superior produselor lor, factori esenţiali în ridi­ deri care ofereau ni­ tru cadrele de bază torul metalurgic, (în fel un factor impor­
nul nr. 3, şirul C ul sălii maşi­ normare a muncii. In felul ţiate a muncii complexe, ca­ noastre Foarte importantă carea întregii activităţi eco­ vele avantajoase de se prevede constitui­ speţă, siderurgia) deşi tant în stimularea în­
nilor. Productivitntea ridicată acesta normele n-au mai fost lificate, faţă dc munca sim­ şi binevenită este precizarea nomice la un nivel mai înalt. salarizare sau condi­ rea unui fond mai pentru toată lumea e deplinirii obligaţiilor.
cu care lucrează brigada, i-a mobilizatoare şi şi-au pierdut plă necalificotâ Noi am gre­ câ salariul tarifar, o dată Ing GHEORGHE PRODAN ţii oarecum mai u­ mic decît pentru evident câ cele două
adus în repetate rinduri clşti- caracterul lor dinamic, sti­ şit deseori îngăduind şefilor stabilit se acordă în întregi­ directorul şoare de îndeplinire muncitorii auxiliari. sectoare nu pot co­ Inginer
gurî mari. mulativ, devenind simple dc secţii şi servicii sâ facă me numai dacă sarcinile de Uzinei „30 Decembrie" Cugir a obligaţiilor. In spri­ In acest Iei apar e­ exista unul fără celă­ VICTOR BERTALAN
directorul Fabricii
jinul acestei afirma­ vidente deficienţele lalt, câ pentru ambe­ de produse refractare
ţii am sâ relev o si­ existente in privinţa le responsabilitatea din Alba Iulia