Page 86 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 86
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbâto 25 noiembrie 1967
Q»N.U. Discuţii Tranzacţiile pe Consfătuirea miniştrilor să
piaţa aurului au nătăţii din ţările socialiste
in Comitetele bătut toate
recordurile tul Agerpres, E. lonescu, trans feiinţei a fost semnat un pro
FRAGA 24. — Coresponden
In încheierea lucrărilor con-
Adunării Generale LONDRA 24 (Agerpres) Vi mite : La Pi*aga s-au încheiat tocol în care se fac recoman
dări cu privire la extinderea
vineri lucrările celei de-a IX-a
specialiştii
neri, cererea de aur pe piaţa
colaborării dintre
londoneză a continuat să creas Consfătuiri a miniştiilor sănă din ţările socialiste şi totodată
tăţii din ţările socialiste, Ia
că. Vinzârile au bătut toate re care au participat delegaţii din extinderea colaborai ii cu toate
NEW YORK 24 Trimisul formare şi cercetare (UNITAR), cordurile anterioare La Bursa R.P. Bulgaria, R.P D. Coreeană. ţările. Participanţii la confe
special Agerpres, R. Câplescu, reprezentantul român Niţâ Con din Paris, tranzacţiile pe piaţa R.S Cehoslovacă, RD. Ger rinţă au făcut schimb de pâ-
transmite : Comitetul Politic al stantin a remarcat modul raţi aurului s-au desfăşurat, de a mană, R.P. Mongolă, R.P. Po leri în unele probleme refe
Adunării Generale a ON U onal în care este orientat pro semenea, într-o atmosferă fe lonă. Republica Socialistă ritoare la activitatea Organi
discută în continuare problema gramul de cercetare al institu brilă Recordul fără precedent România, R P Ungaiâ şi zaţiei Internaţionale de ocio-
încheierii unei convenţii pentru tului, care elaborează studii al vînzârilor de aur (evaluate U.R.S.S. Delegaţia Ministeru lire a sănătăţii. A fost accep
interzicerea folosirii armelor importante pentru forurile na la 30.8 mi Ioane de franci), înre lui Sănătăţii şi Prevederilor tată propuneiea delegaţiei po
nucleare. In intervenţiile lor de ţionale şi activitatea practică gistrat joi, a pălit în faţa celui Sociale din Republica Socia loneze de a se organiza cea
plnă acum, vorbitorii au arătat a O.N.U El s-a referit la exo înregistrat vineri, cînd valoa listă România a fost condusă
că o asemenea măsură trebui© dul de personal de înaltă cali rea tranzacţiilor a întrecut de dr. Eugeniu Mareş, adjunct de-a 10-a consfătuire a miniş
considerată ca un pas în direc ficare din ţările în curs de toate aşteptările. Au fost vîn- trilor sănătăţii din ţările so
ţia dezarmării nucleare, în dezvoltare în ţările industriali dute peste 10 tone de aur eva al ministrului sănătăţii şi pre- cialiste în anul 1U69 în Polonia.
contextul căreia se înscriu şi zate, transferul de cunoştinţe luat la 62,8 milioane franci. vederilo» sociale Participanţii
alte măsuri parţiale, cum ar fi tehnice la nivel de întreprin Banca Naţională a Elveţie» au realizat un schimb de expe A fost aprobat planul de mă
stabilirea de zone denuclearl- deri din diferite ţări, noi meto precum şi alte patru mari rienţă în probleme curente ale suri concrete comune pe vii
zate şi încheierea unui tratat de şi tehnici de foi mare pro bănci din această ţară au hotă- ocrotirii sănătăţii. torii doi ani.
de neproliferare. fesională. rlt să suspende vineri opera
Paralel, este examinat un Comisia a adoptat in unani ţiunile de vinzare anticipată a R. S F IUGOSLAVIA. — Vedere a zonei noi a Belgra
proiect revizuit de rezoluţie aurului pentru a împiedica dului — Novi Beograd — aşezată pe malul stîng al Savel. VIETNAMUL DE SUD
propus de reprezentanţii a 20 mitate o rezoluţie prin care a- specula cu acest metal preţios
de ţări latino-americane in le probâ activitatea UNITAR pe declanşată în zilele care au ur Paradă militară la Kinshasa
gătură cu tratatul pentru inter anul în curs. mat devalorizării lirei sterline.
zicerea armelor atomice P » R I S Lupte
în America Latină. Pro KINSHASA 24 (Agerpres). — şedintele Mobutu a trecut în
iectul recomandă Adunării Ge In capitala Republicii Con levistâ evenimentele care au
nerale să ia act de încheierea în apropierea go (Kinshasa), a avut loc vi avut loc in Congo de ia dobîn-
tratatului şi să invite puterile După adoptarea proiectului de rezoluţie neri o paradă militară organi direa independenţei, elogiind
nucleare sa semneze un proto EXPUNERE DESPRE Saigonului zată cu prilejul impliniiii a pei-sonalitalea primului preşe
col prin care recunosc denu- doi ani de la evenimentele din dinte congolez. Palrlce Lu-
clearizarea Americii Latine şi cu privire la Orientul Apropiat 24 noiembrie 1965, în mma că mumba. Festivităţile organiza
îşi asumă obligaţia de a nu a SAIGON 24 (Agerpres) — rora a fost instituit guvernul te cu acest piilej se vor des
meninţa cu armele nucleare POLITICA EXTERNA Patrioţii sud-vietnamezi au condus de preşedintele Joseph
sau a folosi aceste arme contra acţionat din nou în imediata Mobutu. Intr-o cuvîntare ros făşura in întreaga ţaiă timp
Proiectul stipulează totodată că Ţările arabe şi Izraelu! îşi A ROMÂNIEI apropieie a Saigonului, mai tită )a posturile de radio, pre de trei zile.
ţărilor participante la tratat.
de-
clanşînd
joi noaptea
tratatul este deschis fără res multe atacuri cu mortiere a
tricţii tuturor statelor din zona supra unor poziţii ainericano-
latino-americană. precizează poziţiile PARIS 24 — Coresponden participat aproximativ 300 de saigoneze. Aproximativ 100 de
★ tul Agerpres, Al Gheorghiu, studenţi, precum şi cadre di obuze au căzut asupra unei
Luînd cuvintul în şedinţa transmite : „Cercul Europa" al dactice ale Iinstitutului. poziţii americane de la An
Comitetului pentru probleme AMMAN 21 (Agerpres). — KHARTUM 24 (Agerpres). studenţilor Institutului de stu După ce ambasadorul român Poc; Ia 70 kilometri nord de
economice şi financiare al A .Iordania esle satisfăcută de dii politice al Universităţii din a expus liniile principale ale Saigon. La 82 kilometri de Sai-
dunării Generale a O N U., ca adoptarea, în unanimitate, a Guvernul Sudanului cere Paris — institut care pregăteş politicii externe a României, gon, unităţi ale Frontului Na
re a analizat raportul Institu rezoluţiei britanice de către reunirea de urgentă a unei te cadre pentru administraţia participanţii au pus numeroase ţional de Eliberare au atacat
tului Naţiunilor Unite pentru conferinţe arabe la nivel înalt, de stat, activitatea economică întrebări la care □ răspuns am cu arme de diferite calibre, pre
Consiliul de Securitate", a de care să examineze situaţia din
basadorul român întrebările
clarat primul ministru iorda Orientul Apropiat, relatează a şi diplomaţie — a invitat joi au scos în evidentă interesul cum şi cu obuze de mortiere
dupâ-amiază pe ambasadorul
timp de o oră poziţiile unei
Activitatea guvernului iordanian a adău surse autorizate din Khartum. Republicii Socialiste România crescând manifestat în Franţa companii a prime* divizii de
nian, Bah.jat Talhouni. Şeful
genţia France Presse,
citind
faţă de politica
gat că guvernul său consideră Referindu-se la această pro la Paris, Victor Dimilriu. să României externă a infanterie americană In apro
pierea plantaţiei de la
Dau
preşedintelui ,rezoluţia britanică drept un blemă, postul de radio Bagdad facă o expunere în faţa stu Tieng, alte poziţii americane
Mulţumind ambasadorului
pas pozitiv spre stabilirea pă arată că „Irakul se pronunţă denţilor despre politica exter României pentru expunere, au fost bombardate în cursul
nă a României şi despre con
Adunării cii mondiale". In ce priveşte în favoarea unor contacte in- cluziile practice privind dez Philippe Toussaint, preşedin nopţii de joi. Tn provincia de
problema palestiniană, a spus
terarabe in vederea examină
voltarea relaţiilor
economice
el, Iordania râmine solidaiă cu rii situaţiei creaie în urma vo dintre Franţa şi România Au tele .Cercului Europa", a sub coastă Binh Thuan, continuă
puternice
să aibă loc lupte
aceasta a oferit o
liniat că
Generale toate celelalte ţări arabe fră tării rezoluţiei britanice în mai bună cunoaştere a politi între un batalion a) F N.E. şi
ţeşti.
Consiliul de Securitate.
Ar cii externe a României. El a unităţi ale primei divizii aero
purtate a S.U.A. Agenţia Fran
NEW YORK 24 (Agerpres). TEL AVIV 24 (Agerpres). — relevat' totodată rolul impor ce Presse relatează că în
Preşedintele Adunării Gene .Rezoluţia asupra conflictu PARIS 24 (Agerpres). — Re tant al politicii externe a cursul acestor ultime opera
rale a O N.U„ CorneJiu Mâ- lui din Orientul Apropiat, ca gele Hussein al Iordaniei, care Cd mal României pentru destinderea ţiuni 72 de americani auv fost
nescu a participat joi la o ma re a fost voiatâ de.Qoaşil.iul.tle a făcut recent o vizită la Pa între Est şi Vest. ucişi sau răniţi. Unităţii pa
să care a fost oferită în cinstea Securitate, nu va modifica în ris, a acordat presei un inter lung pud Cu prilejul acestei expuneri, triotice au atacat prin surprin
sa de ministrul afacerilor ex nici un fel hotărîrea izraelin- viu înainte de a părăsi capi la sediu) Ambasadei române dere şi un post saigonez de la
terne al Izraelulni, Abba Eban, nă de a rămîne pe liniile de tala Franţei, în care a arătat din Paris a fost organizat un graniţa Cambodgiei Garnizoa
cu ocazia plecării acestuia în încetare a focului. Această ho că după părerea sa. rezoluţia «in Europa stand cu publicaţii româneşti na saigoneză a suferit pierde» i
ţară. Au mai luat parte Mircea tărîre nu va putea fi modi britanică aprobată de Consi de politică externă, economi grele. Patrioţii au ocupat acest
Maliţa, adjunct al ministrului ficată decît în cazul în care un liul de Securitate „este pozi ce, culturale, ştiinţifice şi tu post şi au distrus toate irtsta- GUINEEA. — Noul hotel „Kamaien" cu 120 de camere.
afacerilor externe, şeful deJe- tratat de pace va fi semnat în tivă şi ar putea deschide ca STOCKHOLM — Con ristice. )a 1 iile. recent construit în capitala Guineei,
gaţiel române Ia actuala se tre Izrael şi vecinii săi", a de lea. prinlr-un mediator numit struirea celui ma; lung pod
siune şi Gideon Rafael, repre clarat joi ministrul izraelian de U Thant. spre o pace justă din Europa va începe în
zentantul permanent al Izrae- al informaţiilor. Israel Galii». şi durabilă intre Izrael şi ţări Suedia în primele zile ale
lnlul la O.N.U. ★ le arabe". anului 1968. Nou! pod, care vernuluî a declarat că „există de Miniştri că atîta vreme cît
★ DAMASC 24 (Agerpres). — va avea o lungime de 6060 indicii care permit să se speie vor continua ameninţările la
metri, urmează să lege li
Vineri, Corneliu Mânescu Intr-o cuvîntare rostilă la toralul suedez de Insula CRIZA CIPRIOTA în evitarea unei ciocniri mi- adiesa populaţiei turce din
l-a primit în vizită de rămas Rakka.. şeful statului sirian. TUNIS 24 (Agerpres). — Jilare”. Cipru nu poate fî vorba de tra
bun pe ministrul afacerilor ex Noureddin ElAtassi.a declarat „Nu este posibil ca ţările a Olanei, important centru La Alena se desfăşoară o vie tative bilaterale cu Giecia.
terne al R.A.U., Mahmoud că guvernul său „denunţă şl rabe să recunoască Izraelul de turistic. activitate diplomatică. La Mi- In cadrul contactelor diplo
Riad, înaintea întoarcerii aces respinge" rezoluţia britanică jure Totuşi, existenţa Izrae- Construcţia are 155 de ® Acţiune diplomatică comună a S.U.A., Angliei şi nistei ul de Externe au avut loc matice de la Ankara, primul
tuia in patrie A fost de faţă cu privire la Orieatul Apro lului fiind o realitate, este ne arcuri, fiecare cu o deschi Canadei. numeroase convorbiri şi con ministru tu»c Demirel a avut
reprezentantul permanent al piat, adoptată de Consiliul de voie. în primul rîr.d, de înce dere de 130 metri. Intensa $ Intense consultări in sinul N.A.T.O. sultări între oficialităţi gre o întrevedere cu ambasadorul
R.A.U. Ia O.N.U., Mohamed el Securitate — relatează agen tarea stării de război", a de navigaţie maritimă din a- $ Secretarul general adjunct al O.N.U. in drum ceşti şi diplomaţi străini. Mi Uniunii Sovietice în Tuicia,
Kony, ţia France Presse. clarat ministrul afacerilor ex ceastâ regiune nu va fi stin spre Nicosia. nisterul păstrează contacte Andiei Smirnov.
terne al Tunisiei. Habîb Bur- gherită de loc de nou) pod, ® Guvernul cipriot a chemat sub arme ofiţeri de sti*înse cu ambasadoiîi S.U.A.,
★
ghiba jr., înlr-urj interviu a aflat la 36 metr* deasupra Angliei şi Canadei Joi, minis NICOSIA 24 (Agerpres). —
cordat ziarului tunisian .Al nivelului mării, ceea ce va rezervă şl urmează să decreteze mobilizarea ge trul de externe Pipinelis a
Amal", relatează agenţia Fran permite trecerea unor nave nerală. avut o convorbire cu ambasa- După cum anunţă agenţiile
ce Presse. de mare tonaj. doi-ul Uniunii Sovietice in de piesă, în sectorul locuit de
cip» ioţii gieci din Nicosia, au
P H E N I A N LONDRA 24 (Agerpres). — Din Nicosia se anunţă că Grecia, Nikolai Koriukin. explodat joi noaptea două
NICOSIA 24 (Agerpres). —
S.U.A., Marea Brîtanie şi Ca
bombe.
★
nada, au iniţiat o acţiune di guvernul cipriot a chemat sub ANKARA 24 (Ageipres). — Tot joi o altă bombă a ex
plomatică comună în legătură arme pe ofiţerii de rezervă din Un purtător de cuvînt al gu plodat în apropierea locuinţei
cu criza cipriotă, se anunţă la forţele armate cipriote, urmînd vernului turc a declarat presei primaiului oraşului Famagus-
(Urmare din pag. 1) nele sint pline de articole Londia Ambasadorii celor trei să decreteze mobilizarea gene după o reuniune a Consiliului ta, Andieas Pouyiouros.
fabricate in capitală — pro ţări au stabilit contacte cu gu rală, relatează agenţia France
La parterul marilor blo duse alimentare, ţesături, vernele Turciei, Greciei şi Ci Presse. citind surse demne de
curi de locuinţe funcţionează ceasuri, maşini de cusut, mo prului. Intr-o declaraţie făcu încredere din capitala Cipru
in general restaurante, maga toare electrice, tablouri de tă în Camera Comunelor, mi lui. Toate dispozitivele de a-
zine, saloane de coafură şi comandă, războaie de ţesut, nistrul britanic al Common- părane de pe coastă au fost în Greva din Chile — o încer
alte unităţi pentru deservi troleibuze, locomotive electrt- wealthului, George Thomson, tărite, iar forţele armate au
rea populaţiei. In toate car ce ş.a. a relevat că situaţia din Medi- fost puse în stare de alarmă
tierele de locuinţe s-au des Phenianul are o industrie terana răsăriteană .a atins un permanentă. Forţele britanice care de forţă între elemen
chis creşe, cămine de copii, de citeva sute de intreprin- nou şi acut moment de încor staţionate în Cipru, Ia rindul
spălătorii, restaurante, şcoli deri. Sint uzine construite dare". El a făcut cunoscut că lor, au instalat reţele de pro
etc. după război, in cadrul miş a discutat problema cipriotă tecţie în jurul bazelor lor. tele de stînga şi guvern
„Străzile Phenianului — cării Cenlima, cind tot ce a cu primul ministru al Canadei, +
spunea un activist japonez fost vechi şi depăşit a fost Lester Pearson, care se află ATENA 24 (Agerpres). — SANTIAGO DE CHILE 24 Centralei Unice a oamenilor
pe tărim social — denotă un inlăturat, iar producţia a luat tn vizită la Londra (se ştie că Criza cipriotă rămîne preo (Agerpres). — Citind cercuiile muncii din Chile, gieva este
urbanism modern şi o ten un aînnt fără precedent. E Canada are un important con cuparea principală a cercuri politice chiliene, agenţia Fian- prima de acest fel în cei trei
dinţă clară de păstrare a tra xemplul capitalei a fost ur tingent de trupe în cadrul for lor guvernamentale din Atena. ce Presse scrie că greva gene ani de cînd tara este condusă
diţiilor. Marele stadion din mat de întreaga Coree de In ultimii ani, vechiul oraş portuar Vidin din R.P. Bul ţelor O.N.U. din Cipru). Inten Deşî, potrivit (relatărilor agen rală de 24 de ore, care a avut de guvernul Eduardo Frei.
Phenian cu 70000 de locuri nord şi planurile trienal şi garia, şi-a schimbat aspectul. Au fost constiuile numeroase se consultări în problema ci ţiilor de presă, continuă pre loo joî în Chile, a constituit o Membrii a apioximativ 40 de
este neîntrecut In frumuseţe cincinal au fost îndeplinite noi case de locuit şi clădiri administrative. priotă se desfăşoară şl în si gătirile militare pentru even adevărată încercare de foiţă organizaţii sindicale, care in-
şi eleganţă. Străzile sint ex cu succes. In foto : Unul din noile cartiere de locuinţe din oraşul nul N.A.T.O., din care fac par tualitatea unul conflict armat, între elementele de stînga şi tiâ în Confederaţie, au luat
trem de c u ra te O a sp e ţii Astăzi, Phenianul se dez Vidin. te atit Turda cit şî Grecia. un purtător de cuvînt al gu- guvern. Declarată la chemarea parte la grevă, revendicînd
străini se miră auzind că voltă tot mai mult, traducind majoiaiea salariilor şi iinbu-
toate acestea au fost constru fn viaţă hotăririle Conferin nâtăţiien condiţiilor de mun
ite în numai ciţiva ani după ţei de partid cu privire la că, prolestînd, totodată, împo-
război. In timpul războiului construirea economiei şi a genţia TASS anunţă că guvernele U.R.S.S. ganismul ad-hoc aj O.U.A. despre rezultatele mi < ii va planului guvernamental
din J950-1953' Phenianul a părarea naţională. A siunii încredinţate. de investiţii, care, potrivit
şi Malayeziei au hotărit să stabilească re
fost literalmente ras de pe Pe marea arteră care duce C U R I E R laţii diplomatice la nivel de ambasadă. Acordul greviştilor, nu răspunde cerin
suprafaţa pămîntului. (In spre parcul Daiseunsan se A utorităţile rebele biafreze au anunţat vineri ţelor oamenilor muncii chi
cursul celor 1 400 de raiduri înalţă clădirea nr 1 a Uni de principiu în acest sens a fost realizat in apri că sînt gafa să negocieze in vederea înce lieni. Ca urmare a grevei, ac
efectuate, piraţii aerului au versităţii Kim Ir Sen, dotată lie 1967. tării ostilităţilor militare cu guvernul militar de tivitatea înti-o serie de sectoa
aruncat peste 428.000 de cu peste 300 de laboratoare I n presa britanică a apărut un interviu acor la Lagos, informează agenţia UPI. re* vitale, cum ar fi serviciile
bombe). perfect utilate, care adăpos n tribunal din Madrid l-a condamnat pe dat de Olîver Tambo, preşedinte ad-interiiu G eneralul Chrîstoplie Soglo, preşedintele Re publice, asigurarea cu electri
Dar incă tn timpul acestui teşte diferite facultăţi de şti U Jose Jimenez Cabrera, lider al sindicalelor al partidului Congresul naţional african (R.S.A.), publicii Dahomey, care se află într-o vizită citate, poşta şi telefoanele, spi
război, Partidul Muncii din inţe ale naturii. In clădirea oficiale spaniole (verticale), la închisoare pe un in care se subliniază că luptele între patrioţii oficială Ia Paris, a avut joi o întrevedere cu pre talele a fost complet parali
Coreea trasase deja planul nr. 2, în curs de construcţie, termen de trei ani. Jimenez Cabrera, arestat anul african* şi forţele armate ale guvernului rasist şedintele Franţei, generalul de Gaullc. Cu acest zată, întrucît la grevă au par
noului oraş, incit de îndată care va avea 22 de etaje, vor trecut pentru că a prezenlat administraţiei re din Rhodesia iau amploare. Această luptă de prilej, relevă agenţia France Presse, au fost abor ticipat lucrători din aceste sec-
ce s-a terminat războiul, rui funcţiona facultăţile de şti vendicările muncitorilor privind majorarea sala partizani, a spus Tambo, se va extinde în mod date probleme privind cooperarea intre cele două toaie în proporţie' de 80 la
nele fumegînde s-au trans inţe sociale ale Universităţii. riilor, a fost acuzat de tribunal de activitate inevitabil, nu numai asupra întregului teritoriu ţări, precum şi situaţia generală africană şi în sută. Sectorul în care gieva a
format fn şantiere de con In trecut. Phenianul nu a- „subversivă". al Rhodesiei, dar va cuprinde şi întreaga Africă mod special cea din Nigeria. fost cel mai puternic resimţită
strucţie pe care s-a muncit vea decît două şcoli speciali de sud. P otrivit dalelor oficiale publicate la Lon a fost acela al transporturilor,
cu entuziasm. Dacă Phenia zate şi diferite şcoli de grade ntr-un comunicat difuzat de cartierul gene G uvernul Somaliei a interzis survolarea te dra, numărul şomerilor a crescut în An caie au rămas imobilizate atît
nul a devenit intr-un timp inferioare. In prezent, func I ral al Frontului de Eliberare din Mozambic ritoriului său de către toate avioanele care glia în luna în curs cu 20.369, atingîndu-se un în oraşe, cît şi în afara lor.
record ceea ce este astăzi, a ţionează aici peste 400 de se arată că patrioţii mozambicani au ucis 80 de vin din localitatea Kigali (Ruanda) şi transportă număr loial de peste 618.000 şomeri.
ceasta se datoreşte muncii e şcoli de diferite grade, in soldaţi portughezi şi au rănit mulţi alţii în lupte mercenari albi. ostul de radio Kinshasa a anunţat că pre ★
roice a locuitorilor săi. clusiv 25 de instituţii de în- upă cum anunţă agenţia France Presse, P şedintele Joseph Mobutu a semnal un de SANTIAGO DE CHILE 24
Phenianul este admirabil, văţămint superior. le angajate in luna octombrie in provincia Nîasa D Tribunalul militar din Drama (Grecia de (Agerpies). — Pi-efectura poli
atit pentru frumuseţea sa şi Teatrul Mare şi celelalte In această perioadă, patrioţii au distrus 11 auto nord), a condamnat pe Leonidas Kvrkos, fost de cret în virtutea căruia au fost amnistiate mai ţiei din Santiago de Chile a
multe personalităţi ale vieţii politice congoleze
pentru curajul locuitorilor teatre şi cinematografe, in camioane şi au doborît un avion portughez. putat E.D.A., la cinci ani închisoare pentru acti deţinute in închisori din diferite motive. Decre anunţat că. potrivit datelor
săi, cit şi pentru hărnicia care lucrează mii de artişti, vitate „subversivă" desfăşurată înaintea loviturii tul precizează că persoanele eliberate nu au drep oficiale, cinci persoane au fost
şi spiritul lor creator. El nu au in total citeva zeci de mii C itind surse bine informate din Atena, agen militare din Grecia din 21 aprilie. ucise, 63 rănite şi 223 au fost
mai este parazit ca pe vre de locuri pentru spectatori. ţia France Presse informează că loannis tul de a desfăşura o activitate politici. arestate în cursul gravelor in
mea dominaţiei imperialiste Ixi Phenian este foarte dez Xydopoulos, ministrul muncii în actualul guvern M isiunea consultativă a Organizaţiei Uni D evalorizarea rupiei ceyloneze determină o cidente ce s-au produs joi cu
japoneze. voltată activitatea artiştilor grec, şi-a prezenlat vineri dimineaţa demisia. tăţii Africane in problema Nigeriei a îm creştere a preţurilor în ţară şi se reflectă prilejul grevei generale de pro
înainte de eliberare, majo amatori, in număr de citeva Aceeaşi sursă menţionează că la Atena circulă puternicit pe preşedintele Consiliului Naţional asupra situaţiei oamenilor muncii, a declarat mi test împotriva politicii econo
ritatea obiectelor din vitri zeci de mii. zvonuri potrivit cărora şi ministrul ordinei pu de Eliberare din Ghana, generalul Joseph An- nistrul de finanţe al Ceylonului inlr-o cuvîntare mice a guvernului chilian. Zia
nele magazinelor din Phe Phenian, inima Coreei, con krah, să ia contact cu secesioniştii bîafrezi, după radiodifuzată. Fi a arătat ci preţul orezului va rul „El Siglo" apreciază însă
nian nu erau de producţie tinuă să se dezvolte rapid şi blice, Pavlos Totomis, va părăsi guvernul. care să informeze autorităţile de la Lagos şi or spori cu aproximativ 16 la sută. că numărul victimelor gloan
locală. In prezent, magazi multilateral. ţelor politiei se ridică la şapte
morţi şi la peste 100 răniţi.
•»a
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petro Groza nr. 35. telefon 12 75. 15 85. 23 17. TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva.