Page 87 - Drumul_socialismului_1967_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ /
Dezbaterea documentelor Plenarei

C«C» al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967

ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ A

PRODUCŢIEI Şl A MUNCII -

0 PREOCUPARE PERMANENTĂ

ANUL XIX. NB. 4012 DUMINICA n NOIEMBRIE 1967
In proiectul de Directive ale fapt, exploatarea noastră a tul de Directive se subliniază că
C.C. al P.C.R. cu privire la primit documentaţia tehnică activitatea de organizare şti­
perfecţionarea conducerii şi pentru deschiderea altor două inţifici a producţiei şi a mun­
planificării economiei naţiona­ orizonturi — 10 şi II — unde cii trebuie să devină o preo­
le se subliniază că organiza­ vor fi plasate noi abataje. cupare permanentă şi compe­ 0 nouă marcă de otel
rea ştiinţifică a producţiei şi Măsuri pentru creşterea ca­ tentă in fiecare unitate econo­
a muncii in întreprinderi a pacităţii de producţie au fost mici; ceea ce am realizat pini Pe ruta
devenit, In condiţiile industriei luate şi la celelalte sectoare. acum în acest domeniu re­ La oţelăria Martin nr. 1 au şi fost livrate sub formă
moderne, un imperativ al pro­ La cariera Tulea s-a pus în prezintă începutul unui pro­ de la C.S. Hunedoara, a fost de lingouri laminorului de
gresului, o necesitate general funcţiune o nouă staţie de ces continuu, ce urmează si asimilată a noua marcă de la Combinatul siderurgic Caransebeş-
recunoscută. Introducerea pro­ sortare a dolomitei, s-au ex­ fie adîncit şi extins în toate oţel din acest an. Ultima Galaţi, unde se vor trans­
gresului tehnic nu poate da tins puşcârile In masă, s-au ramurile economice. Tn lumi­ marcă realizată In aceste forma în tablă groasă nece­
rezultatele dorite dacă nu este introdus foreze universale, un na acestor sarcini ne-am pro­ zile, se caracterizează prln- sară construcţiilor metali­ Pefroşani
sprijinită de o organizare co­ granulator şi un ciur mecanic. pus să aprofundăm şi să dez­ tr-o rezistenţă mai mare ce din cadrul Complexului
respunzătoare a producţiei şl Acţiunile întreprinse şi mă­ voltăm studiile întreprinse în dedt oţelul carbon obiş­ hidroenergetic şi de navi­ In întimpinarea cererilor
a muncii. De această proble­ surile luate au contribuit !a cadrul acţiunii iniţiate, să ur­ nuit. Primele 600 de tone gaţie de 14 Porţile de Fier. unor cetăţeni din cele doua
mă ne-am dat seama şi am obţinerea unor realizări fru­ mărim descoperirea şi utiliza­ regiuni învecinate — Hune­
luat măsuri eficiente în cadrul moase. In cele 10 luni planul rea rezervelor existente în doara şi Banat — se expe­
acţiunii de organizare superi­ producţiei globale şi marfă a toate fazele procesului de pro­ Sim pozion rimentează deschiderea u­
oară a producţiei şl a muncii. fost îndeplinit în proporţie de ducţie Dacă în cele 10 luni nui nou traseu de autobuze
La începutul anului au fost 118,74 ia sută şi, respectiv, acţiunea de organizare supe­ Sala festivă a Liceului dowska, laureată a premiu­ pe ruta Caransebeş—Petro­
formate comisii din cadre de 124.46 la sută, iar productivi­ rioară a producţiei nu s-a des­ „Decebal" din Deva a găz­ lui Nobel. Organizat de că­ şani. Pe această rută circulă
specialitate care au studiat di­ tatea flfcfcâ a muncii a fost făşurat corespunzător, în viitor duit un Interesant simpo­ tre Comitetul orăşenesc de un autobuz ce pleacă din
ferite probleme ce vizau creş­ depăşită cu 3,59 la sulă. Re- ea va deveni pentru întregul zion, realizat cu prilejul luptă pentru pace şi Comi­ Caransebeş la ora 6, soseşte
terea eficienţei economice a zitlfcrtele puteau fi mai bune colectiv o preocupare perma­ împlinirii a IM de ani de tetul orăşenesc pentru cul­ în Haţeg după două ore,
exploatării ; mărirea capacită­ dacă ne preocupam perma­ nentă Studiile efectuate pînă la naşterea fizicienel şl chi­ tură şi artă din Deva, in staţionează aici S minute şi
ţii de producţie, sporirea ran­ nent şi cu mai multă compe­ în prezent vor fî adîncite’ şi miste! franceze, da origină cadrul manifestărilor „Mari ajunge la Petroşani la ora
damentelor, reducerea numă­ tenţă de organizarea ştiinţifi­ concretizate în măsuri cu efi­ poloneză, Maria Curfe-Sklo- aniversări culturale pe 9,18. Plecarea din Petroşani
rului muncitorilor auxiliari, că a producţiei. La exploatarea cienţă economică ridicată. La 1967", simpozionul de la spre Caransebeş are Ioc Ia
Introducerea şi extinderea me­ noastră iu fost perioade cînd ele vor fî adăugate altele, cum Liceul „Decebal" a oferit ora 13.
canizării şi metodelor moder­ acţiunea a fost lăsată pe un sînt mărirea capacităţii de celor prezenţi un veridic ta­ Se află in studiu şi des­
ne de exploatare a zăcămîn- pian secundăr Aceasta din transport pe orizontală*şi ver­ blou al cuceririlor ştiinţifi­ chiderea unui alt traseu
tului. Pentru creşterea capa­ două monVă subiective. O par­ ticală, evacuarea mai rapidă In întîmpinarea Conferinţei ce dăruite omenirii de că­ între Haţeg şi Timişoara,
cităţii de producţie s-au exe­ te dintre ingineri au privit cu a sterilului din subteran, mo­ tre Maria Curie-Sklodow- care să fie deservit de un
cutat o serie de lucrări de neîncredere înfăptuirea unor dernizarea susţinerii lucrări­ ska. autobuz din cadrul Auto­
prospecţiuni geologice sol­ acţiuni db mare importanţă, lor miniere etc. bazei nr. 7 Haţeg.
date cu descoperirea de ca de exenîjflu Introducerea Aceste măsuri, alături de Naţionale a P.C.R.
zone puternic mineralizate; avi metodelor de mare producti­ cele oare au fest deja traduse
fost depistate noi lentile cu vitate — înmagazinarea mine­ Şef ut de echipă Pa vel Moca
minereu, ceea ce va permite reului şi sxpftfatarea în sub- în viaţă, vor asigura realiza­ de la Uzina de reparat utilaj
extinderea numărului de aba­ etaje — în cîmpul minier Ghe- rea sarcinilor ce ne stau în ^,6 m o rile d in
taje. In prezent, la Ghelar — lar-est, deşi rezultatele - lor faţă — sporirea producţiei şi rulant din Simeria. este cunos-
est se lucrează în 6 abataje, sînt certe. Atenţia unor cadre îmbunătăţirea calităţii mine­ .cut ca un bun meseriaş. Iată-1
cîmpul minier avînd deschise de specialitate din comisiile de reului extras. în fotografie reglînd funcţio­
organizare superioară" a "pro­
3 orizonturi — 8. 9 şi 19 ; dar ducţiei şi a muncii a fost sus­ Ing. IO AN HUMA narea unei maşini-unelte. a d in e u ii
fncepînd cu anul viitor, numă­ trasă de rezolvarea anumitor şeful Exploatării: miniere
rul abatajelor va creşte. De probleme operative. In proiec­ Ghelar Foto : I. TEREK
IJuietul de explozii s-a de undeva, din întuneric. Ne
* pierdut undeva In Intlmpină un miner, potrivit
negura galeriilor. Ne a- de statură, cu o şuviţă rebe­
Jlăm pe rampa noului puţ lă prelinsă pe frunte, de sub
De la Universitatea Expoziţia de informare tehnico-economică de transport şl aeraj, denu­ caschetă.
— Aţi ţi început aici, Pe­
serală de marxism- mit laconic de mineri, aici tre 7 Dar dincolo 7 — il în­
la Lupeni, cu o ctiră : 14! Lu­
crătorii din echipa comunis­ trebă inginerul
— Ultimele retuşări, tova­
leninism — Deva tului Trandafir Blaj, ’ mon­ răşe ingineri
tează cu îndeminare ultime­
le instalaţii de semnalizare. — E Petru Modoroş — ni-I
PROGRAMUL ZILEI DE Impresionează verticalitatea recomandă şeful sectorului.
pereţilor puţului cit şl căile A executat cu brigada sa ex-
LUNI 27 NOIEMBRIE 1967
de acces In orizonturile 650 cavarea puţului orb nr. 14.
şi 750, adevărate metrouri a- Acum, s-a apucat de adincl-
— Secţia economie, anul rea puţului mCarollna\ Mai
II — predare, orele 17—20, jlate la sute de metri sub are dţiva oameni la „Şte­
pămint.
in sala Comisariatului mili­ fan". Fac finisarea jompulul.
tar Deva. — Terminarea puţului, ga­ Amenajările de acolo des­
— Secţia economie, anul leriilor principale şl a celor­ chid drum minerilor de la
III predare, orele 17—20, lalte construcţii aferente cu . producţiem spre orizontul
o lună mal devreme, înles­
10 sala Sfatului popular o­ 300, cel mal adine al minei...
răşenesc Deva. neşte transportul cărbunelui Simţi In vorbele şefului de
— Secţia filozofie, anul din straturile aflate in blo­ sector admiraţie şi deosebit
11 — predare, orele 17—20, cul Ul-est şi IV — ne spune respect pentru aceşti oameni,
în sala Comitetului orăşe­ ing. Ioan Căruntu, şeful sec­ care, croind cu tenacitate
nesc P.C.R. Deva. torului. E o lucrare impor­ drum prin inima muntelui,
«— Secţia construcţie de tantă, executată la un înalt au realizat şl depăşit de pe
partid, anul I — seminar, nivel calitativ, menită să u­ acum planul anual de inves­
orele 18—20 la şcoala „Dr. şureze munca minerilor. tiţii pe exploatare.
Interlocutorul nostru e în­
Petru Groza". trerupt. a „ziuă" vor ieşi deci,
— Secţia istorie, anul I — evrind, zeci de mii de
predare, orele 17—20 In sala — Mă scuzaţi — ni se a­ vagonete cu neagra şi preţi­
Consiliului 9indica) regional. dresează după un timp.
Merg la puţul „CaroUna',„. oasa comoară a adlncurllor,
î l urmăm. In lungul ga­ cărbunele. Cărbune cocsifi-
PROGRAMUL ZILEI DE * leriilor . ploaia" cade cobii, cum ne precizează in­ Cu planul anual fndcplinil
MARTI 28 NOIEMBRIE 1967 din abundenţă peste pele­ ginerul. Dar cftă strădanie
rinele oamenilor, prelingîn- pentru aceasta, cită dlrzenie înscriind lună de lună vităţii muncii s-a reuşit ca
*— Secţia economie poli­ du-se pe pereţii albiţi de şi abnegaţie în luptă cu du­ rezultate frumoase pe gra­ în perioada scursă de la în­
tică, anul I — predare, o­ gheaţă, din apropierea puţu­ ritatea rocii Şi condiţiile — ficul producţiei, colectivul ceputul anului şi pină In
rele 17—20 în sala Sfatului lui. Deschizătorii de drumuri de cele mai multe ori vitre­ de muncă de la Fabrica de prezent să se realizeze o
popular orăşenesc Deva. spre aurul negru al pămintu- ge — ale subteranului! De hîrtie „l Mai" Petreşti, ra­ producţie globală în va­
— Secţia filozofie, anul I lui tşi marchează fiecare su­ unde iau minerit aceste ca­ portează acum, cu 5 săp- loare de 67.900.000 Iei.
— predare, orele 17—20, fn flare cu nori groşi de abur. lităţi 7 tămini mai devreme, reali­ Incepînd cu ziua de 25
sala Uniunii regionale a Pichamerele Insă nu-şi con­ — Stntem in întrecere — zarea planului anual la pro­
cooperaţiei de consum. tenesc tic-tacul trepidant, ne spun ei. Apropierea Con­ ducţia globală şi producţia noiembrie la Fabrica de
hîrtie din Petreşti au fost
— Secţia filozofie, anul vrlnd parcă să repete cu mai ferinţei Naţionale a parti­ marfă vindută şi încasată. fabricate primele produse
III — seminar, orele 18—20 multă intensitate ropotul dului ne dă forţe înzecite. Prin creşterea producti­
Ia şcoala „Dr. Petru Gro­ continuu al apei — ce vine E. BERGHIAN în contul anului 1968.
za". _________________________J
— Secţia construcţie de
partid, anul II — seminar,
orele 18—20 la şcoala .Dr.
Petru Groza". CORCSPONDENŢII NOŞTRI
— Secţia construcţie de
partid, anul III — seminar Culegători de
— orele 18—20 Ia şcoala
„Dr. Petru Groza". temperatura — 70°C. Pini în
— Secţia istorie, anul II mare tehnico-economică îşi poate da seama de actualul stadiu de dezvoltare în care au TRANSMIT: prezent, ea a fost aplicată în frumuseji
— predare, orele 17—20 în In citevadatesintetice.de o rară putere sugestivi, vizitatorul Expoziţiei de infor­ 30 de cazuri, fără nici o com­
sala Consiliului sindical re­ plicaţie postoperatorie. Impor­
gional. ajuns întreprinderile de industrie alimentară din regiunea Hunedoara. tanţa ei deosebită constă în a­ Metodiştii Casei regiona­
le de creaţie se află in a­
Lucrâri de pregătiri şi des­ ceea ci extracţia cristalinului ceste zile prin satele T*r»»
opacifiat se face 100 la sută.
Abataje noi chideri miniere se execută şi Haţegului. Gazde le sînt as­
în stratul 13 al minei, unde
tăzi Sălaşul de Sas, Boşo-
Cursurile au început, dar tin Mateescu). Brigăzile de îna­ vor Intra în producţie încă 5 Dotarea unităţilor cu bătrinii satelor readuc
rod şi Nucşoara. Discuţiile
PETROŞANI (de la Constan­
f
abataje «u front scurt avînd
intări de la E. M. Aninoasa au fiecare o producţie zilnică de în prezent cfntece şi jocuri,
terminat lucrările de pregătire circa 150 tone de cărbune. culturale obiceiuri şi datini, păstra­
te cu sfinţenie din
nu se cunoaşte tematica a exploatării stratului 15. Aici îmbunătăţirea şiu). Valoarea bazei materiale strămoşi. Cu ajutorul vnag-
moşi-
HAŢEG (de la Petre Fârca-
va începe extracţia cărbunelui
într-un nou abataj frontal, pe
netofoanelor sînt culese fru­
înclinare deschis în sectorul a unităţilor culturale din ra­ museţile acestor zone fol­
III, blocul 2. Noul abataj are ionul Haţeg a sporit cu încă clorice, la care se vor adău­
După terminarea muncilor buna desfăşurare a învăţâ- ele nu au fost trimise coope­ selor agricole, a fost interesan­ o producţie zilnică de peste aerajului 11.800 lei. Suma se află inves­ ga alte bogăţii tradiţionale
agricole in oîmp, an de an. mii mintului agrozootehnic". rativelor agricole. Vinovaţi de tă. Şi la cooperativa agricolă 200 tone de cărbune şi este tită în garnituri de jocuri de de pe întinsul regiunii noas­
de ţărani cooperatori, meca­ Din constatările noastre re­ situaţia creată sînt tovarăşii din Rapolt există un cerc de înzestrat cu transportoare şi DEVA (de la Ioan Drighîci). şah, rummy şi table, instrumen­ tre.
nizatori şi lucrători din I.A.S. zultă însă că încă din primele de la I.C.I, dar şi consiliul a­ cultură a plantelor de cîmp a­ alte utilaje de mare producti­ La E. M. Deva se aplici cu te muzicale şi două televizoa­ Culegerile fac parte din
au frecventat în lunile de iar­ zile ale noului an de învăţâ- gricol orăşenesc pentru faptul nul III unde a fost stabilit vitate. succes aerajul refulat prin tu­ re „Dacia". Cu acestea, numă­ marea acţiune de valorifi­
nă cercurile profilate pe cul­ mint se constată numeroase de­ că nu au insistat mai mult în lector inginerul unităţii, tov. buri flexibile cauciucate şi pîn- rul unităţilor culturale dotate care a comorilor folclorice
tura plantelor de câmp, zooteh­ ficiente. Consiliul agricol re­ această direcţie. Luca Frăţitâ La 22 noiembrie zâ presată care permit dirija­ cu televizoare se ridică Ia 24, din regiunea Hunedoara, în­
nie, legumieultură, pomicultu­ gional a cerut consiliilor agri­ In multe raioane s-a desfă­ lectorul ne spunea: „Mîine rea aerului cu uşurinţă la lo­ Pentru casa raională de cul­ treprinsă de către Comite­
ră etc. In marea majoritate a cole raionale sâ prezinte in­ şurat slab şi acţiunea de re­ vom ţine prima lecţie". L-am curile de muncă, montarea şi tură şi noul cămin cultural tul regional pentru cultură
unităţilor cunoştinţele acumu­ formări despre felul în care crutare a noilor cursanţi. La întrebat mai concret despre ce demontarea lor operativă. Tot din Pui, a fost contractat mo­ şi artă şi Casa regională a
late de cursanţi au fost puse expunere era vorba şi ne-a aici se aplică cu succes şi ae­ bilier nou în valoare de 76.000 creaţiei populare.
în aplicare, contribuind efici­ mărturisit că încă nu cunoş­ rajul refulat prin canale în lei care va sosi pînă la sfîr-
ent la sporirea producţiei agri­ tea tematica deoarece nu s-au vatră la abatajele cu tempera­ şilul anului.
cole. Despre utilitatea învăţă- primit manuale. Oare tovară­ turi şi presiuni ridicate. Prin
mîntului agrozootehnic s-au La învătămîntul agrozootehnic şii de la Consiliul agricol o­ îmbunătăţirile aduse, s-a ob­
convins, de fapt, toţi lucră­ răşenesc Deva cunosc oe se ţinut o reducere a temperatu­ Confruntare cu
torii din agricultură. petrece aici ? Astfel au fost rii fn subteran şi creşterea vi­
Acum este vremea când oa­ instruiţi lectorii, îneît nici te­ tezei aerului în abataje de trei exigentele Caravană
menii, dornici de a acumula matica sâ nu o poată cunoaş­ ori faţă de cea existentă in
noi cunoştinţe, se îndreaptă au fost deschise cercurile, ca­ Haţeg, Orăştie, Deva şi Hu­ te ? anul 1965.
nedoara, nu au mai fost în­
spre şcoala recoltelor bogate. re este activitatea acestora etc. fiinţate cercuri agrozootehni­ Am arătat doar câteva din populaţiei comercială
Ne-am interesat mai îndea­ De la Sebeş s-a primit o „fi­ ce pe motivul că nu au existat aspectele ce se întîlnesc în ca­
proape cum s-a pornit la a­ ţuică" pe care erau .notate doai cooperatori care să solicite a­ drul unităţilor şi respectiv al Metodă SIMERIA (de la Ilie Cojo- Din iniţiativa conducerii
cercurile' şi cursanţii. Este o
ceastă acţiune. dovadă de formalism, superfi­ cest lucru. (Chiar aşa sâ fie?). cercurilor. De aici se desprin­ caru.) Conducerea Cooperativei O.C.L. Produse industriale
Tovarăşul ing. Ştefan Popes- cialitate, de lipsă de răspun­ de nota de indiferenţă cu care operatorie meşteşugăreşti „Munca colec­ din Hunedoara, s-a trimis
cum
Referindu-ne la felul
cu, de la Consiliul agricol re­ dere pentru problema ridică­ este pornită activitatea cercu­ este privit in unele locuri în- tivă" din Simeria a organizat în satele aparţinătoare ora­
gional, ne relata: „Pentru bu­ rii nivelului de cunoştinţe al rilor trebuie sâ arătăm că a­ văţâmîntul agrozootehnic. Ne HUNEDOARA (de la Ion în sala clubului sindicatelor şului o caravană încărcată
na desfăşurare a cursurilor, au cooperatorilor. colo unde au existat preocu­ aflăm încă la începutul peri­ Marin). Un colectiv de medici din localitate o întîlnire cu pu­ cu mărfuri de sezon. Săte­
fost stabilite din vreme numă­ pări, rezultatele sînt bune. La oadei şi deficienţele pot fi re­ condus de dr. Dumitru .Tujes- blicul cumpărător. După dez­ nii din localităţile respecti­
rul cercurilor, profilul, tema­ Alte neajunsuri se referă la cooperativa agricolă din Geoa- mediate. Pentru aceasta spe­ cu de la Spitalul unificat din baterile ce au scos în eviden­ ve au avut prilejul să-şi
tica, lectorii şi s-a făcut instru­ slaba preocupare pentru pro­ giu, inginerul Ioan Gheorghiu, cialiştii de la consiliile agri­ oraşul Hunedoara a preluat şi tă cerinţele populaţiei şi pre­ cumpere confecţii, textile,
irea acestora. S-au luat măsuri curarea manualelor. Bunăoară, ieclor la cercul de cultură a cole şi din unităţi, uniunile trecut, la aplicarea unei noi ocuparea membrilor coopera­ articole de galanterie şi ma-
pentru asigurarea unu! bogat Consiliul agricol orăşenesc De­ plantelor de cîmp anul III, a cooperatiste şi consiliile de Platforma turbinci de la metode operatorii denumită tori de a le satisface, a avut rochinărie, produse alimen­
material didactic. Uniunile co­ va a depus Ia 8 noiembrie o ţinut prima lecţie în data de conducere ale cooperativelor au C.T.E. nr. 2 din CS. Hunedoa­ crioexlractie. Metoda constă loo şi tradiţionala paradă a tare industrializate, precum
operatiste au sprijinit consili­ comandă la I C.I. Deva, pentru 20 noiembrie. Participarea ce­ datoria să se ocupe îndeaproa­ ra. Muncitorul Aurel Manolc în extragerea cristalinului modei. Au fost prezentate mo­ şi dulciuri.
ile de conducere in recrutarea 78 manuale de anul II, 38 de lor 17 cursanţi a fost bună, în­ pe de bunul mers al activită­ urmăreşte pe tabloul de co­ opacifiat de Ia ochiul dele noi de îmbrăcăminte, în­ E. BANATEANU
cursanţilor la cercurile din a­ anul III şi 268 broşuri. Deşi trucât şi expunerea făcută, pri­ ţii cercurilor. mandă buna funcţionare a bolnavului cu ajutorul u­ călţăminte şi coafură pentru
nul întîi. S-au întreprins tot­ manualele există în depozit, vitoare la valorificarea produ­ A. POTOPEA instalaţiei. nul instrument răcit la sezonul friguros.
odată şi alte măsuri pentru nici la daia de 21 noiembrie