Page 9 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 9
VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID $1
GUVERNAMENTALE ROMÂNE LA MOSCOVA
MOSCOVA 2. — Corespon Membrii delegaţiei au fost brii delegaţiei au semnat în
denţii noştri la Moscova, S. In90ţiţl de N. A. Tihonov, Cartea de onoare, apreciind
Podinâ şl N. Crlstoloveanu, membru al C.C. al P.C.U.S., expoziţia drept o „expresie a
transmit: Delegaţia de partid vicepreşedinte al Consiliului muncii creatoare a poporului
şl guvernamentală a Republi de Miniştri al U.R.S.S., V. M. sovietic, a marilor sale reali
cii Socialiste România, con Buşuev, şef de secţie Ia C.C. zări obţinute sub conducerea
dusă de tovarăşul Nicolae al P.C.U.S. şi de alte persoa Partidului Comunist al Uniu
Ceauşescu, secretar general al ne oficiale. nii Sovietice în construcţia co
C.C. al P.C.R., care participă Oaspeţii au vizitat pavilio munismului*’ şi au felicitat pe
la manifestările prilejuite de nul central, pavilioanele ener organizatorii expoziţiei.
sărbătorirea celei de-a, 50-a a- giei atomice, industriei chimi Tovarăşilor Nicolae Ceauşescu
niversâri a Marii Revoluţii ce, realizărilor în domeniul
Socialiste din Octombrie, a vi cercetării spaţiului cosmlo şi şi Ion Gheorghe Maurer le-au
ANUL XIX. NB. 9092 VINERI 3 NOIEMBRIE 1997 4 pictat 25 bani zitat joi dimineaţa Expoziţia noul pavilion al bunurilor de fost înmînate din partea con
realizărilor economiei naţiona larg consum. ducerii expoziţiei medalii de
le a U.R.S.S, La încheierea vlzlteî, mem aur ale expoziţiei.
Dezbaterea documentelor Plenarei
C. C. al P. C. R. din 5-6 octombrie 1967 Secvenţe
dintr-o
PREMISE DE VALORIFIC AR E EFI toamna
petrileană
CIENTĂ A RESURSELOR LOCALE prin cartierul m8 Martieu
vizită
Facem o scurtă
din oraşul Petrila. Avtm
ca ghid pe tov. Emil Tuna
se, preşedintele comitetului
executiv al sfatului popu
Am citit cu un sen de mărfuri solicitate gional de construcţii. ră a variatelor resur ţirea administraliv- lar din localitate. E o zi pli
timent de deosebită la fondul pieţei. .Noile Restul au fost livra se naturale existente teritorialâ va afecta nă de soare, poate prea
satisfacţie proiectul măsuri vin să regle te unor întreprinderi în zonzle de activita şi structura organiza călduroasă pentru luna oc
de Directive ale C.C. menteze şi să impri situate la 3—400 km te ale - întreprinderi torică a întreprinde tombrie. întregul cartier se
al P.C.R. cu privire me un nou avînt a- distanţă. Oricine îşi lor de industrie loca rilor de Industrie lo scaldă parcă Intr-o lumi
la perfecţionarea con cestul sector econo poate da seama de lă. Sporind volumul cală. O dată cu apli nă primăvăratică. Senzaţia
ducerii şi planificării mic. efectele unei aseme şi î m b u n ă t ă ţ i n d carea acestei măsuri primăverii e accentuată de
economiei naţionale. Prin creşterea atri nea' practici nejudi- structura producţiei, consider că ar fl ne forfota muncii, caracteristi
Realismul măsurilor buţiilor organelor re cioase. Prin aplicarea aceste întreprinderi cesar să se înfiinţeze că acestui anotimp.
preconizate,1 temeiul • gionale-în privinţa a- noilor măsuri, cînd vor contribui la creş întreprinderi judeţene Constructorii şantierului
lor profund ştiinţific, provizionârii şi des atit producţia, cît şi terea gradului de o- mari, puternice, care nr. 2 fac ultimele finisări
relevă, cu cea mai facerii produselor, în desfacerea vor fi diri cupane a populaţiei, prin comasarea între la blocurile B.l şi B.3, pre
: mare forţă de suges- , special pentru mate jate de un organ cu la ridicarea economi prinderilor mici să o gătesc frontul de lucru pen
tie, mijloacele şl.câi- rialele de construc corn peten ţe sporite, că a localităţilor mai fere posibilitatea pro tru anul viitor la alte trei
. le cele mal eficiente ţii, prin renunţarea există posibilitatea puţin dezvoltate. In filării producţiei pe blocuri. Tabloul construc
prin. care pqrtidul . la repartizarea lor reglării producţiei în regiunea noastră, zo o gamă rit mal va ţiilor se întregeşte cu alte
nostru conduce între centralizată, se va a funcţie de necesităţi ne mai puţin dezvol riată de bunuri, asi şl alte secvenţe cum sint
gul popor pe drumul sigura o mai eficien le de consum existen tate ca Vata, porţiu gurării şi organizării cele ale complexului co
bunăstării şi progre- tă posibilitate de aco- r te In teritoriul de ac nea cuprinsă • între unor serii de fabrica mercial şi meşteşugăresc,
suiui. : . peri re a necesităţilor tivitate al întreprin Ilia şi Zam, Zeicani, ţie rentabile. Consi ale viitorului restaurant şl
Din contextul mă locale şi eliminarea derii. Bineînţeles că care oferă largi' posi der că această măsu viitoarei farmacii ce-şi tnal-
ră va putea prinde
surilor preconizate unor cheltuieli supli o astfel de posibili bilităţi pentru valo viaţi, fiindcă formele lă siluetele de beton si sti
mi-au reţinut în mod mentare. Un exem- . tate va crea efecte rificarea unor rezer teritoriale preconiza clă in partea estică a car
tierului.
special atenţia, dat piu elocvent din re din cele mai pozitive ve de materiale de te sint în m&sură să
fiind * specificul meu giunea noastră va fi în privinţa reducerii construcţii, vor cu asigure o piaţă de Se nivelează, se teraşează.
de activitate, proble sugestiv. In 1967, din unui volum însemnat noaşte o nouă înflo desfacere corespun Se aştern straturi de cri
mele aferente ramu- totalul celor 21.000.000 de cheltuieli de trans rire. Dezvoltarea şl zătoare. blură roşie. Maşini, maca
modernizarea unită
rei industriei locale bucăţi de cărămidă pe port. de ţilor deja existenta Ing. P. PRODAN rale. Un du-te-vino perma Viteza de avansare— factor primordial
nent. Dar ceea ce izbeşte
Noul complex
— sector menit să care le fabricăm, nu şeful secţiunii de in mat mult in această toam
mai 11.000.000 bucăţi măsuri ce va fi apli vor aduce avantaje
diversifice şi să com au fost repartizate cat va determina o economice nebănuite. dustrie locală a Sfa nă, aici la Petrila, stnt zo
pleteze sortimentele trustului nostru re valorificare superioa Desigur că împăr tului popular regional nele verzi ce (şl răsfaţă al creşterii productivităţii muncii
pajiştile printre blocuri pe
zeci şl sute de metri pătraţi.
Cum spuneam şl mal sus,
trednd pe aid, al senzaţia
acută a febrelor de primă
vară. Ponderea abatajelor cameră
De la Universitatea serali verzi pe oare le vedeţi — ne
— Aproape toate zonele
spune tov. Emil Tunase, au
fost amenajate tn această
de marxism-leninisni—Deva toamnă. S-au plantat peste
3000 de trandafiri.
Acţiunile de gospodărire implică măsuri concrete
şi înfrumuseţare a cartie
PROGRAMUL ZILEI DE LUNI, 6 NOIEMBRIE 1907 rului continui. Pini la că
derea zăpezii vor mai fi
Secţia economie, anul n — predare, orele 17-20, în sala Co plantaţi ctteva sute de pu In acest an Ia E.M. Lonea au fost extrase Dar condiţiile geologo-miniere specifice,
misariatului militar Deva ; teţi de mesteceni şl molizi, peste prevederi aproape 6.000 tone de cărbune punerea în exploatare a noi blocuri de cărbu
Secţia economie, anul HI — predare, orele 17-20, în sala — Să veniţi la. primă — volumul producţiei fiind mai mare cu pes ne accentuat tectoni2ate fac ca şi în viitor sâ
Sfatului popular orăşenesc Deva ; vară şt o să vedeţi aici un te 27.000 tone faţă de anul trecut — producti se menţină ponderea de producţie de aproxi
vitatea planificată a fost depăşită cu 32 kg pe
Secţia filozofie, anul II — predare, orele 17-20, în sala Co cartier al florilor şi al ver- post, iar la preţul de cost s-au înregistrat e- mativ 80 la sută ce se va realiza din abataje
le cameră. Or, rezultatele pe care le-am înre
mitetului orăşenesc Deva al P.C.R.; deţll — ne îndeamnă preşe conomiii în valoare de 2.300.000 lei. gistrat în acest an în abatajele cameră nu ne
Secţia construcţii de partid, anul I — predare, orele 17-20, dintele. O analiză atentă a bilanţului activităţii noas pot satisface. Este adevărat, s-au realizat vite
în sala Comitetului regional U.T.C.; Se seamănă iarbă, se tre evidenţiază însă. dincolo de aceste rezulta-; ze de înaintare chiar şl peste 200 m.l. pe lună
Secţia istorie, anul I — predare, orele 17-20, în sala Consi plantează flori, arbuşti, se te bune, aspecte care au condus la utilizarea (în două abataje) dar 12 din cele 32 „camere**
liului «indicai regional. fac terasărl, se amenajează nerationalâ a n-au atins îna
locuri de joacă pentru co- capacităţii de „
pU. Cum s-ar spune, locui producţie. . A intări decît în
torii cartierului „8 Martie* • SPORUL DE 100.000 TONE IL VOM REA tre 50 şi 100
PROGRAMUL ZILEI DE MARŢI, 7 NOIEMBRIE 1967 ceastă analiză m. I. lunar. E
ţin să pregătească de pe a este necesară LIZA PRIN CREŞTEREA RANDAMENTELOR. vident că în ra
Secţia economie politică, anul I — predare, orele 17-20, în cum haine oraşului pentru cu atit mai • CONDIŢIILE SPECIFICE IMPUN STUDIU port direct au
sala Sfatului popular orăşenesc Deva ; anotimpul primăverii. Un mult cu cît sar ATENT PENTRU GASIREA CELOR MAI BUNE variat atit ran
Secţia filozofie, anul I — predare, orele 17-20, în sala Uni lucru frumos, care merită cinile anului vi SOLUŢII TEHNICE. damentele cit
toate laudele.
unii regionale a cooperaţiei de consum ; Părăsim tinărul şi fru itor vor marca şi producţia
Secţia filozofie, anul III — predare, orele 17-20, în sala Co mosul cartier petrllean cu o creştere de realizată. Li
misariatului militar Deva ; sentimentul continuei trans 100.000 tone de cărbune, ceea ce impune ca mitele foarte largi ale randamentelor — între
Secţia construcţii de partid, anul II — predare, orele 17-20, formări şl împliniri ce are încă de pe acurn sâ se stabilească căile ce vor 2,30 şl 8,12 tone pe post — pe de o parte, iar
în sala Comitetului regional U.T.C.; loc tn peisajul oraşului, dt duce la realizarea lor. Dat fiind faptul că va pe de altă parte, volumul de producţie cu
Secţia construcţii de partid, anul III — predare, orele 17-20, şi tn viaţa de fiecare zi a trebui sâ real:zâm un volum maj mare de pro prins între 550 şi 4 950 tone pe lună — arată că
Staţiunea medico-balneară Geoagiu. Indiferent de ano ducţie. din acelaşi cîmp minier, cu aceeaşi for în organizarea muncii, tn folosirea utilajelor
în sala Comitetului orăşenesc Deva al P.C.R.; locuitorilor săi. ţă de muncă, unica modalitate de creştere a
şi timpului de lucru, iri aprovizionarea tehni-
timp, la această staţiune pacienţii sint îngrijiţi eu atenţie Secţia istorie, anul II — predare, orele 17-20, în sala Con volumului extracţiei este productivitatea mun cft-materialâ au existat neajunsuri care au gre
şi solicitudine. siliului sindical regional. GR. JURCA cii. La acest indicator preliminăm un spor de vat asupra posibilităţilor dc realizare a sarci
In fotografie: aspect din sala de fizioterapie, unde se 130 kg. pe post faţă de cel realizat în acest an. nilor de plan.
tratează zilnic circa 110—120 pacienţi. _________________________. Articolul „Viteza de avansare — factor Cred că însăşi preocuparea şefilor de bri
primordial al creşterii productivităţii muncii'* gadă, a maiştrilor şi şefilor de sectoare n-a
publicat în ziarul „Drumul socialismului** evi fost îndreptată corespunzător spre creşterea
Modele noi de Incăllâmlnfe denţiază o seamă de rezerve care. puse în va vitezei de înaintări în abatajele cameră. A
loare vor duce la creşterea producţiei de căr
buni în bazinul Valea Jiului. Problemele ridi ceasta pentru că n-a existat o strictă corelare
între viteza de avansare şi producţia realizată,
In raionul Haţeg întreprinderea .Ardeleana*4 şi Softy, şi cu talpă de du- cate au corespondent şi în activitatea noastră cît şi datorită faptului că rezultatele pe care
Creatorii de modele de la
roflex şi cauciuc, noile mo
de producţie. Condiţiile de zâcâmînt ale cîm-
din Alba Iulla au pregătit dele de încălţăminte sînt pului minier Lonea se pretează, parte la ex te-am înregistrat în primele trei trimestre nu
pentru anul 1968 şi au tri deosebit de durabile şi co ploatare prin abataje frontale, precum şi prin au urmat, aşa cum era firesc, o linie ascenden
tă Dacă în trimestrul T s-a realizat o viteză
mis pentru omologare 32 mode. De fapt, la concepţia abataje cameră. Abatajele frontale de mare medie lunară de avansare de 108,9 ml. iar în
modele noi de încălţămin şi realizarea lor, creatorii productivitate au dat rezultate bune. Ajci s-au
te pentru bărbaţi. Ele au o au ţinut seama de preten înregistrat randamente cuprinse între 6 şi 8 Ing. GHEORGHE FEIER
Nici acum nu a începui linie simplă, modernă şi ţiile şi doleanţele cumpără tone pe post Datorită eficienţei economice ri şeful E.M. Lonea
dicate, în planurile de exploatare s-a prevăzut
torilor, de rezultatele obţi
sînt în pas cu
cerinţele
modei vestimentare. Con nute în acest domeniu pe extinderea acestei metode de exploatare acolo
fecţionate din piele de box plan mondial. unde*permite zăcămîntub. (Continuare !n pag a 2-a)
< . - -
plantatul pomilor cantinei nr. 4 Bluming, — nu ni S u c c e s l a
CIND VOR SERVI se asigură toate condiţiile pen
tru a-i mulţumi. La cantina pe
care o conduc, doar tocatul T i m i ş o a r a !
cărnii se face cu maşina, restul Miine începe la Timişoa
In ziarul „Drumul socialis executare a plantărilor. Evi 20 de hectare ocupate cu li lucrărilor — şi sînt destul de ra spectacolul fazei finale
mului** nr. 3983 din data de dent, o parte din lucrări au vezi pe rod, 270 tone de fructe multe — se fac manual. Ni se a celui tle-al VIIMeu Con
24 octombrie a.c., a fost pu fost realizate. Bunăoară, din care au adus însemnate veni MENIURI CONSISTENTE ? promite mereu dar nu ni se curs pc ţară al artiştilor
blicat articolul rLa plantatul cele 53 de hectare au fost pi turi. Deci cooperatorii' şi-au dă nimic. amatori. Pc scena timişo
pomilor se acţionează încă a chetate 21 hectare, iar pe 90 dat seama de avantajele deo Este de datoria conducerii reană sc vor înfîlni forma
nemic" — în care se arăta sla la sută din . acestea s-au şi să sebite pe care le prezintă cul La cantina nr. 1 a combina pentru tocat zarzavat şi cea administrative a combinatului ţii artistice din Hunedoara
bul interes manifestat de con pat gropile. tivarea pomilor fructiferi pe In oraşul Hunedoara, al că tului am constatat cu prilejul pentru curăţat cartofi, care şi a comitetului sindicatului de şi Banat, selecţionate la fa
ducerile unităţilor agricole Realizări mai bune sînt înre terenurile în pantă şi mai slab rui număr de locuitori a cres unui raid-anchetâ, o serie de stau nefolosite, în timp ce toa a analiza actualele condiţii in zele regionale ale concursu
pentru efectuarea pregătirilor gistrate la cooperativa agrico productive şi totuşi ei nu s-au cut vertiginos în ultimii ani, lucrurj îmbucurătoare. La loc tă munca se face manual de care servesc masa muncitorii lui.
funcţionează 9 cantine (5 ale
necesare în vederea bunei des lă din Boşorod, unde s-a pre preocupat în suficientă măsu combinatului şi 4 ale întreprin de frunte notăm preocuparea către personalul cantinei. Apoi din combinat. Satisfacerea ce Reprezentanţii Hunedoa
făşurări a acţiunii. Printre al văzut plantarea unei suprafeţe ră de extinderea livezilor pe necontenită a responsabilului problema curăţeniei trebuie rinţelor lor este o clauză a rei vor duce in întrecere
tele, era semnalat şi faptul ci de 6 hectare. Aici însă au fost noi suprafeţe care în viitor să derii de construcţii siderurgi contractului colectiv şi ea tre erîmpeic din tezaurul fol
în raionul Haţeg, unde de fapt săpate gropi pe 10 hectare. Cu contribuie mai mult Ia conso ce) iar a zecea se preconizează buie respectată în totalitate. cloric al acestor niîndre
sînt suprafeţe mai mari ce tre toate acestea, realizările la ni lidarea economică a unităţii. că va intra în funcţiune 1b plaiuri : doinele ciobăneşti
Chiar şi la cantina din O.M.
buie plantate, există încă le- vel de raion nu sînt satisfă Aici, alături de cele 49 de hec sfîrşituî lunii decembrie a.c — cotată pînă nu demult ca u din Şugag, învîrtitclc, brîu-
renuri nopîchetate, în multe cătoare. La ora actuală pe toa tare ocupate pînă în prezent La cele existente iau masa un in cantinele hunedorene na dintre cele mai burje din rilc, momîrlăncşlilc de pc
locuri nici nu sînt săpate gro cu pomi. mai trebuie înfiinţa număr destul de mic de abo oraş. în ultima vreme se obser Jii, jocurile cătoşHrilor din
pile nu s-a făcut aproviziona tă suprafaţa de 53 de hectare te plantaţii noi pe încă 10 hec naţi, în jurul a 4.000. vă o monotonie a meniurilor Vinerea şi Ruinos: pădu-
rea cu materialul sâdilor ne trebuiau să fie asigurate gro tare. Şi aceste lucrări s-a pre Ce mîncărurl li se oferă a Aproape seară de seară cina renii din flia vor merge U
cesar. In articol se atrăgea a pile necesare astfel incit plan văzut sâ fie realizate acum, cestora, în ce condiţii sînt ele Gugeamanis Costas de a oferi privită aici cu şi maj mare a este compusă dintr-un singur „Intîlnirca cetelor", cu tra
tenţia organelor agricole raio tatul să se poată desfăşura din în toamnă. De aceea, consiliu) servite, care este ambianţa să celor peste 900 dî abonaţi un tenţie, avînd în vedere tocmai fel de mîncare şi ceai. Sîntem diţionalul obicei de iarnă,
nale de a lua măsurile cuve plin. de conducere (preşedinte Aron lilor în care iau masa siderur- sortiment variat de mîncâruri locul unde este amplasată can de acord cu tovarăşa Gruntzer sătenii din Pelnlca vor du
nite care sâ ducă la grăbirea Este de neexplicat de ce la Pâran), are datoria de a an giştii şi constructorii hunedo- şi* cu un ridicat număr de ca tina. ce faima ..Haîdăului" şi a
cooperativa agricolă din Ciula trena forţele existente la pi- reni, cum a fost pregătită că lorii, bine proporţionat pe zile — Deşi numărul abonaţilor
lucrărilor. Pentru a cunoaşte Mare au fost pregătite doar 5 mara cantinelor pentru iarnă şt mese. Dar, in acelaşi timp. noştri creşte mereu ca şi pre GH. I. NEGREA. „Purtatei** — irondrclc Io»*
măsurile întreprinse la inter hectare, respectiv jumătate din Ing. A. POTOPEA etc., iată cîteva întrebări la nu putem fi de acord cu con tenţiile lor faţă de felul cum jocuri locale ctc
Dorim artiştilor amatori
val de o sâptămînâ, ne-am in suprafaţa prevăzută. Unitatea care ne propunem a da răspuns ducerea cantinei care nu se sînt serviţi — ne spunea A hum-doreni, succes- deplin -
teresat din nou de stadiul de a valorificat în toamnă de pt (Continuare In pag. a 2-a) în rîndurile de faţă. îngrijeşte sâ repare maşina vram Puiuleţ, responsabilul (Continuare îo pag. a 2-a)