Page 90 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 90
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 26 noiembrie 1967
Vizita Ieri, s-a deschis Congresul VIETNAMUL DE SUD L u g l t e
Raţiona! al P. C. din Marea în regiunea p la t o u *
delegaţiei Britanie rilor înalte
guverna LONDRA. — Coresponden buristă, sâ intensifice lupta
tul Agerpres, L. Rodescu, pentru majorarea salariilor,
pentru reducerea cheltuielilor
mentale transmite : Sîn\bâtâ s-a deschis dinară condamnă agresiunea
militare. O rezoluţie extraor
la Londra cel de al
30-lea
Congre* Naţional al Partidu
lui dbmunist din Marea Bri S.U.A. în Vietnam, cere diso
române 500 de delegaţi, precum şi re boiul dus de Statele Unite, în
tanie, la oare iau parte circa
cierea Marii Britanii de răz
prezentanţi ai tinor partide co cetarea bombardamentelor a
muniste şi muncitoreşti din supra R D. Vietnam şi respec-
în Cuba alte ţâri. Delegaţia CC. al namez de a-şi rezolva pro
larea dreptului poporului viet
Partidului Comunist
Român
este formată din tovarăşii Vir- priile sale trebuii.
HAVANA 25. — In cursul gil Trofin, secretar a) C.C. al
zilei de vineri, delegaţia gu P.C.R., şi Ghizela Vass, mem
vernamentală condusă de to bră a Comitetului Centra] al
varăşul Gheorghe Râdulescu, PCR, şef de secţie la CC. Febrilitate la
vicepreşedinte al Consiliului de al P.C.R.
iMiniştrj. însoţit de Marcello
au
. Lucrările Congresului
Fernandez, ministrul comerţu fost deschise de Frank Stan Bursa din
lui exterior, şi de Vasile Mu- ley, preşedintele Partidului Co In luptele de la Dale To (Vietnamul de sud), forţele a
şat, ambasadorul României la mericane au suferit pierderi grele în ciuda celor 100 de
Havana, a vizitat zona agri munist din Marea Britanie. A Londra raiduri efectuate într-o singură zi. . . .
colă din jurul Havanei. In a fost luat apoi în dezbatere ra In foto : Imensul convoi al răniţilor americani, îndrep-
portul de activitate al Comite
ceastă zonă se înfăptuiesc lu tului Executiv, care analizează LONDRA 25 (Agerpres). — lîndu-se spre spital după evarunrea din Dak To.
crări importante de dezvolta pe larg situaţia internă şi ex Febrilitatea a crescut vineri
re a agriculturii — cunoscute
sub numele de „planul cordon ternă a Marii Britanii. In ra după-amiază la Bursa din Lon SAIGON 25 (Agerpres). A vizii de infanterie motorizată
al Havanei" — menite sâ re port sînt criticate măsurile de dra, după ce Banca Elveţiei a genţiile de piesă semnalează a S.U.A. a căzut într-o ambus
cadă, la 4 km de oraşul Pleiku
zolve problema aprovizionării austeritate adoptate de guver anunţat suspendarea operaţiu desfăşurarea unor puternice (localitatea în care americanii
nul laburist, inclusiv îngheţa
nilor de vinzare anticipată a
lupte în regiunea platourilor
populaţiei capitalei cu unele
produse alimentare. In comu Conferinţa miniştrilor rea salariilor şi creşterea şo aurului. „Goana" după aur a Înalte Intre foi ţele americano- au principala bază de „aprovi
na El Cano, delegaţia română majului, precum şi imensele continuat pînâ la închiderea 6aigoneze şi unităţile Frontu zionare" din legiunea septen
a vizitat marea pepinieră de La chemarea sindicatului cheltuieli militare. Pe plan ex băncilor, vînzările depăşind în lui Naţional de Eliberare. Ast trională a Vietnamului de
sud), scrie agenţia France Pre
puieţi de arbori de cafea, şan invătămîntuiui profesorilor, a muncitorilor din tern. raportul se pronunţă cu cursul zilei, potrivit afirmaţii fel, în regiunea Dak To, pa sse. In apropiere de Pleiku,
tierul de construcţie a lacului t transporturi şi a salariaţilor hotărire împotriva dependen lor experţilor, cifra de 100 tone trioţii sud-vietnamezi au ata patrioţii sud-vietnamezi au a-
de acumulare şi a sistemului publici din Japonia, a fost lan ţei britanice faţă de Statele înregistrată în ziua precedentă. cat mai multe poziţii america taeat, de asemenea, două com
Unite şi împotriva sprijinului
ne, precum şi o tabarâ a „for
In decurs de numai 4 zile, can
nuare au fost vizitate planta şi-a încheiat lucrările sată o largă acţiune grevistă, pe care îl acordă guvernul en titatea de aur negociată la ţelor speciale" (unităţi ale re panii de infanterie americană.
de Irigaţii La Ceiba. în conti
cuprinzând 1.600.000 salariaţi,
ţii şl ferme din regiunea Gui- în semn de protest faţă de glez agresiunii americane în Bursa din Londra a totalizat gimului saigonez — N.R ). „Un Ei au instalat alte unităţi de
luptă la un km de locul anga
important convoi al primei di-
nes, pe coasta de sud a provin creşterea îngrijorătoare a pre- Vietnam. De asemenea, docu aproximativ 300 tone. jamentului, pentru a opri e-
mentul se pronunţă împotri
ciei Havana, diferite ferme de VIENA 25. — Conferinţa mi documentul său final ideea că tujfin orezillilî, precum şi pen va aderării Marii Britanii la venlualele întăriri americane.
creştere a vilelor, precum şi niştrilor invăţămîntului din recomandările şi concluziile tru revendicări muncitoreşti — Piaţa comună. Fregata „Dar Po- In sprijinul unităţilor ameri
laboratorul Centrului de in- ţările europene membre ale conferinţei vor contribui, prin salarii mai mari, asigurarea motza" — navâ- cane a sosit şi aviaţia. In cursul
semînare artificială „Rosafe UNESCO şi-a încheiat sîmbâtâ formele de colaborare pe care dreptului şi a posibilităţii de Agravarea situaţiei economi şooală, a fost pri
Signet* din apropierea capi seara lucrările! Conferinţa a le implică, la progresul edu muncă. ce şi consecinţele devalorizării mul vas polonez nopţii de vineri, F.N.E. a ata
talei. adoptat în unanimitate rapor caţiei in Europa şl prin aceas lirei au constituit tema majoră care a efectuai în cat şi un important post saigo-
Peste tot, muncitorii agri tul fina), concluziile şi reco ta la cauza înţelegerii inter In foto: întrunire muncito cuprinsă ;atit în rezoluţia pri conjurul lumii în nez din provincia Phuoe Long,
coli, constructorii, tehnicienii mandările adresate statelor naţionale şi a păcii. Conferin rească la Tokio, In faţa Minis vind politica veniturilor, cît şl anii 1934—1935. la numai 12 km de Salgon.
şi specialiştii care lucrează în membre ale UNESCO. Au fost ţa a adoptat, de asemenea, în terului Muncii, în cursul că în rezoluţia extraordinară asu
cadrul planului cordon al Ha preconizate o serie de măsuri unanimitate, la propunerea pra devalorizării lirei sterline.
vanei au făcut o caldă pri menite sâ îmbunătăţească şi să delegaţiei române, recoman reia muncitorii au cerut „asi In aceasta din urmă, clasa
mire oaspeţilor Şeful delega perfecţioneze aocesul tineretu darea ca UNESCO sâ studieze gurarea posibilităţii de muncă muncitoare este chemată sâ
ţiei române i-a felicitat, urin- lui in instituţiile de învâţâ- posibilitatea organizării în vii pentru şomeri*. respingă politica economică la
du-le succese în realizarea im mînt superior. tor a unei noi conferinţe a mi Reprezentantul permanent al Uniunii So
portantelor obiective econo La propunerea delegaţiei niştrilor învâţâmîntulu! din vietice la Organizaţia Naţiunilor Unite, Ni-
mice. române, conferinţa a inclus in Europa. kolai Fedorenlco, a adresat secretarului ge
Relaţiile economice neral al O.N.U., U Thant, o scrisoare prin
care cere să difuzeze declaraţia Republicii
IN PROBLEMA CIPRIOTA Democrate Germane în problema codifi
cării dreptului internaţional ca document
dintre U.R.S.S. şi Anglia oficial al O.N.U.
Jivko
prim-vicepreşcdinte al
Jivkov,
Consiliului de Miniştri al RP. Bulgaria,
Şedinţa de urgenţă a se dezvoltă continuu şedinte şi director general al firmei fran
a avut o convorbire cu dl. d‘/Vnge!y, pre
ceze „Japy".
Au fost discutate probleme
privind colaborarea economică între firma
Consiliului de Securitate MOSCOVA 25 (Agerpres). — dustriaşilor britanici, se subli Willy Brandt, ministrul vest-german al
amintită şi întreprinderi bulgare similare.
■*■4-
Relaţiile economice şi tehnî-
co-ştiinţifice dintre U.R.S.S. şi niază Interesul reciproc faţă afacerilor externe, a trimis miniştrilor de
de dezvoltarea colaborării în
Anglia se dezvoltă cu succes domeniul construcţiilor de ma
Ca urmare a menţinerii slă netragere, a forţelor armate pinâ la completa lor retragere şl există perspective pentru
vii de incordare din Cipru, se neclpriote prezente pe insulă să primească aprobarea unani lărgirea lor în viitor, se arată şini energetice, energetica a
cretarul general al O.N U., U — cu excepţia celor aparţt- mă a Consiliului de Securitate în protocolul semnat sîmbâtâ tomică, proiectarea de insta
Thant, a adresat în cursul du- nînd O.N.U. — forţe al căror în vederea traducerii sale în la Moscova, în urma convorbi laţii pentru linii de înaltă ten
pă-amiezii de vineri un nou a număr depăşeşte în prezent practică cit mai grabnic. rilor care au avut loc între siune pe distanţe mari, în in
pel preşedintelui Republicii nivelul stabilit. „Aceasta va Şedinţa a fost suspendată dustria automobilelor, meta Preţ record iinm
Cipru şi primilor miniştri al crea condiţiile demilitarizării pentru consultări. conducătorii unor ramuri in lurgie, în domeniul standar
Greciei şi Turciei ; de aseme Ciprului şi va reprezenta un La reluarea şedinţei Consili dustriale ale celor două ţări. dizării şi în alte domenii. Trei tablouri de Picasso au fost vlndute
nea, Consiliul de Securitate a pas decisiv în vederea asigură ului de Securitate s-a anunţat că In protocolul semnat de Vla- Cele două părţi au ajuns la vineri la preturi record în hotelul Drouaut
fost convocat in şedinţă de rii păcii pe insulă", declară s-a adoptat o rezoluţie care ce dîmir Kîrillin, preşedintele Co concluzia, menţionează agen
urgenţă, la cererea reprezen autorul mesajului, apelînd în re Ciprului, Greciei şi Turciei mitetului de stat al Consiliu ţia TASS, că forma cea maî din Paris. Cea mai mare sumă — 185.000
tantului cipriot la ON U. continuare la toate părţile in să se abţină de la orice act lui de Miniştri pentru ştiinţă bună pentru relaţiile de afa franci — a fost oferită pentru tabloul
In apelul său, U Thant arată teresate să accepte aceste mă care ar duce la agravarea si şi tehnică, şi Steven Broxvn, ceri ar consta în crearea în „Carte a jouer, velte bouteille sur gueri-
că, potrivit informaţiilor primi suri, să respecte suveranitatea, tuaţiei preşedintele Confederaţiei in- viitor a unor grupe de lucru don'1 (1916}, în executarea căruia Picasso externe ai Greciei şi Turciei, Pipinelis şî
te din partea reprezentantului independenţa şi integritatea mixte în cadru'l cărora repre a folosit nisip şi lemn Două „uleiuri* — Caglayangil, scrisori in care le adresează
său personal, Jose-Rolz Be- teritorială a Republicii Cipru zentanţii cercurilor industria „Femme accoudee“ (1937) şi „Buste de apelul de a soluţiona in mod paşnic pro
nnett, secretar general ad şl să se abţină de la orice a le sovietice şi britanice ar pu femme** au obţinui 150000 şi respectiv blema Ciprului.
junct al ON U. pentru proble mestec militar în treburile in CHILE Bilanţul unor tea discuta şi găsi noi posi 135.000 franci. Împreună cu alte tablouri ♦
mele politice speciale, situaţia terne ale acestei ţări. bilităţi în vederea lărgirii re in ulei, desene, acuarele si sculpturi, ele
este cît se poate de serioasă. In şedinţa Consiliului de laţiilor tehnîco-ştiînţîfîce şi e au fost vindute la suma totală de 2.104.400 Comandamentul britanic din Aden a
„Secretarul general al ONU. Securitate, care a început in conomice bilaterale. franci anunţat că „evacuarea restului de trupe
adresează din nou în termenii jurul orei 4,00, ora Bueureştiu- evenimente singeroase engleze nu se va face dccit în ultimul mo
cei mai categorici un apel celor lui, au luat euvintul reprezen ment pentru a preîntimpina eventualele
trei state direct implicate — tanţii Ciprului, Turciei şi Gre RIO de JANEIRO 25. Cores salariilor peste limita acordată, incidente".
Cipru, Grecia şi Turcia — ciei, precum şi ai U.R.S.S, pondentul Agerpres, V. Gros. de guvern. Pe lingă faptul că , —
pentru a da dovadă de cea mai SU.A. şi Angliei. Reprezentan transmite : Şase morţi, zeci de procentul de sporire a salarii La Varşovia au luat sfîrşit lucrările Con
mare moderaţie în special în tul cipriot, Rossides, a cerut răniţi şi peste 150 de arestaţi, lor este inferior celui solicitat gresului al 5-lea al cooperaţiei meşteşu
acest moment critic, pentru a adoptarea dc către membrii acesta este, aşa după cum de organizaţiile sindicale, gu găreşti poloneze Congresul a adoptat ho-
evita orice act de folosire a Consiliului a unei rezoluţii am mai anunţat, bilanţul cioc vernul îl reduce şi pe acesta, târîri referitoare Ia principalele direcţii dc
forţei sau ameninţarea cu re care să afirme necesitatea res nirilor petrecute joi în capita mărind astfel discrepanţa în activitate ale cooperaţiei meşteşugăreşti po
curgerea la forţă, pentru a pectării integrităţii teritoriale, la chîlianâ între detaşamente tre cişligurîle salariaţilor şi R. S. F IUGO loneze pe perioada 1968—1970.
manifesta o atitudine ponde a suveranităţii şi independen ale trupelor de asalt şi continua creştere a costului SLAVIA. — Vede 4-
rată în declaraţiile publice cu ţei politice a Ciprului. Repre greviştii care protestau contra vieţii. In capitală, trupele de Intr-o corespondentă din Geneva, coti
privire la problema Ciprului şi zentantul Turciei, Orhan Erlap, proiectului de lege guver asalt au deschis foc asupra re par ţială a „Nou dianul „Al Aliram", care apare la Cairo,
lui Belgrad", aşe
la relaţiile reciproce. In mod şl cel al Greciei, Dimitri Bit- namental privitor la sala greviştilor ce instalaseră bari zat pe malul stîng arată că dificultăţile care au apărut in
inevitabil, acei care vor acţio sios, au negat răspunderea gu rii. Greva de 24 ore de cade în diverse cartiere pentru cursul tratativelor dintre lordul Shackîe-
na în alt chip se vor face vino vernelor lor pentru recentele clarată la chemarea Centralei a împiedica circulaţia autobu al Savei. Pinâ în ton, reprezentantul Marii Britanii, şi de
vaţi nu numai de încălcarea incidente care au dus la actu unice a oamenilor muncii din. zelor şi tramvaielor. Este pen 1980 se vor con legaţia Frontului National de Eliberare a
făţişă a obligaţiilor asumate în ala situaţie de incordare din Chile a paralizat aproape în tru a doua oară de la instala strui aici încă Arabiei de sud (F.N.L), sînt determinate
baza Cariei Naţiunilor Unite Cipru, atribuind-o celeilalte întregime activitatea in co rea la putere a guvernului 48.000 de aparta de intenţia exprimată de delegaţia engle
şi a rezoluţiilor în această pro părţi. merţ, transporturi şi bănci şi FYei cind poliţia şi armata mente. ză de a păstra controlul asupra insulelor
blemă ale Consiliului de Se Reprezentantul U.R.S.S., N. industria minieră. Complexul intervin cu arme contra miş Kuria Muria din largul principatului Ra-
curitate, ci vor purta, totoda Chuquicamata — cea mai ma cării revendicative din ţară. E- drarnuf.
tă, răspunderea războiului ca Fedorenko, a cerut părţilor să re mină de cupru la suprafaţă venimenlele singeroase de joi
manifeste moderaţie, să acţio
re se poate declanşa*' — decla neze în mod raţional şi să nu din lume — aparţinînd trustu vor slăbi şi mai mult poziţiile Preşedintele Internaţionalei Socialiste,
ră în continuare U Thant. lui nord-american „Anacon democral-ereştinilor • în per
încerce să rezolve problemele Bruno Piltermann, şi secretarul general al
Secretarul general al O.N.U. litigioase în legătură cu Cipru da", va rămîne paralizată pes spectiva viitoarelor, alegeri. organizaţiei, Albort Charthy, au adresat vi
subliniază că actuala stare de prin folosirea forţei El a cerut, te termenul grevei, conform neri primului ministru grec, Constantin
încordare poate fi atenuată, şi de asemenea, respectarea hotârîrli greviştilor A încetat, Kollias, o telegramă în care ccr punerea
pericolul unui conflict poate fi drepturilor suverane ale popo de asemenea, munca la minele în libertate a Iui Charalabos Propopapas,
înlăturat dacă părţile în cauză rului cipriot şi a rezoluţiilor de fier şi cărbune, la comple lor‘companii locale $î preşedintele Uniunii Socialiste Democrate,
vor cădea de acord cu reduce anterioare ale Consiliului de xul siderurgic din Huaehipato străine. arestat in Grecia în luna trecută.
rea pe etape, pînâ la completa şi în jndustria de nitraţi. Gre -4-
Securitate în problema Cipru va generala de joi a însemnat IU de aur Slujind cu credinţă in
lui. Un apel similar la mode» protestul oamenilor muncii din teresele S.U.A., Barrien- Fred Hrooks, militant pentru drepturile
raţie şi cooperare în eforturile Chile contra proiectului de le tos a devenit şi in ochii civile ale populaţiei de culoare, a fost ares
care se desfăşoară in prezent ge guvernamental ce urmează lor un latino-american tat ta Nashville pentru refuzul de a se in-
pen|j*u înlăturarea crizei l-a să fie aprobat de parlament „care se americanizează rola tn armată, fn baza ’egilor americane,
împotriva lansat şi reprezentantul S.U.A,, Proiectul prevede o reducere „Generalul Lemay ne-a luptei contra partizani tar aero la La Paz, a or în mod ideal'1. Intr-ade el poate fi condamnat .a trei ani închi
Arthur Goldbcrg Lordul Ca- de zece la sută a sporului de primit excelent, şi noi lor. Acest detaşament i-a ganizat lovitura milita văr, el este capabil de soare.
-+•
represiunilor radon (Anglia) a propus ca a salarii de 25 ta sută ce urma i-am plătit cu aceeaşi servit ca punct de spri ră în Bolivia, „permi- orice, pentru a trezi sim Cu prilejul unei reuniuni a Partidului
în
pelul secretarului general
patia stăpînilor săi de
vederea reducerii forţelor ar să fie aplicat anul viitor, pre monedă" — a declarat jin la înfăptuirea lovi ţînd" vechii sale cunoş la Washington. După pă naţional democrat, partid de extremă
tinţe Barrientos (denu-
grevelor
cum şi interzicerea
turii de stat din 1964.
cu ciţiva ani în. urmă
din Portugalia mate necipriote de pe insulă care ar revendica majorarea generalul Rene Barrien- rerea unul ziarist ame dreaptă, la Frankfurt a avut loc o puter
los unui corespondent rican, el a organizat o nică demonstraţie, organizată de „Acţiu
al iniui ziar din La Paz, represiune sîngeroasă nea antifascistă". In momentul in care pre
PARIS 25. — O delegaţie de la înapoierea sa de la N O TA EXTERNA împotriva muncitorilor şedintele Partidului naţional democrat.
deputaţi comunişti francezi, Incidente Washington, unde par mineri, pentru a realiza Adolf von Thadden, a intrat în sală, ma
condusă de Rene Lamps, vice suplimentar cîteva sute nifestanţii l-au întîmpinat cu huiduieli şi
preşedinte al grupului parla ticipase la lucrările con au scandat lozinci antifasciste.
mentar comunist din Aduna în Bengalul de vest ferinţei inleramericane Întreaga carieră ante mit de Foggs şi condu de mii de dolari. ♦
rea Naţională, a remis Amba a comandanţilor forţelor rioară a generalului Bar cătorii C.l.A. „un flăcău Preşedintele Boliviei La 25 noiembrie a fost deschisă noua
aeriene
(pe
militare
sadei Portugaliei la Paris o pe DELHI 25 (Agerpres) In zâ că în timp ce la Calcutta şi vremea aceea generalul rientos, care a introdus de aur"), să ia putereo este, fără îndoială, un linie aeriană internaţională Sofia—Nicosia
tiţie, semnată de 2.600 de per Parlamentul indian a fost de în localităţile învecinate situ Lemay era o figură cen în Bolivia singeroasa In mîinile sale. favorit al Pentagonului. —Bagdad, anunţă agenţia BTA. Avioane!»
soane, în care se protestează pusă o moţiune de cenzură aţia pare să devină calmă, ac dictatură militară dove Fără un ban, înainte FI este întruchiparea vie societăţii dc transport aerian civil, Tabso
împotriva represiunilor la care împotriva guvernului în legă ţiunile de protest se extind in trală în comandamentul deşte că el poseda toate de cariera sa militară, a „gorilei" la care poale vor putea asigura pasagerilor din Londra
aviaţiei strategice ame
sînt supuşi numeroşi patrioţi tură cu evenimentele din Ben numeroase districte rurale. In ricane). calităţile necesare pentru Barrientos dispune acum visa Pentagonul. Fără Berlin, Budapesta, Copenhaga, Bucureşti
portughezi, printre care Sofia galul de vest. Moţiunea a fost statul Bihar, învecinat Benga a sluji necondiţionat in îndoială că cu un ase şi Moscova, legătura pe această linie.
Derreîra, Varella Gomes, Ma- respinsă. Cu acest prilej, pri lului, au avut loc incidente. Rarrientos s-a grăbii teresele Statelor Unite. de mijloace considera menea Uflăcău de aur", -4-
nuel Serra şi alţii. Semnatarii mul ministru al Indiei, Indira Ţăranii din aceste regiuni ale să exprime generalului Pe cind studia la şcoala bile : el are citeva case americanii sînt adevăra Ploile abundente din ultimele trei săp-
petiţiei cer amnistierea ,şi pu Gandhi, a declarat că este „în Indiei, a căror situaţie econo Lemay „recunoştinţa" de aviaţie americană, l-a in oraşul său nalal Co- ţii slăpîni ai ţării. Fi sînt tărnîni au provocat inundaţii în Colum
nerea în libertate a tuturor grijorată de evenimentele ca mică este foarte precară, au detaşamentului special avut ca instructor pe chabamba, un palat lu cei care elaborează şi în bia. Mii de familii au rămas fără adăpost.
deţinuţilor politij;. încetarea re au avut loc în Bengalul de trecut la ocuparea pâmînturi- făptuiesc atit politica ex Iar 26 dc persoane au pierit.
imediată a practicii torturii şi vest". lor marilor latifundiari, scrie de paraşutişti şi specia Edivard Foggs care, ul xos la Santa Cruz ; el tern, cît şi cea internă
măsurilor de represiune. Agenţiile de presă informea- agenţia France Presse. lişti pentru desfăşurarea terior, fiiiid ataşat mili- deţine acţiuni ale mari a Boliviei.
BEDAGT1A ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI» «tf. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. TIPARUL i întreprinderea oollsrafîcfi Hunedoara—Deva. A) 65