Page 91 - Drumul_socialismului_1967_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂ!

Expoziţia de informare tehnico-economici

M şp p M i*
&
Pjfe • ii
| SVsV*i>-VteWrc 1 |
■^jS&f: ■ , ;^îţ*i:'|; V
v * i
I"*1
• s| B&^VwS.'VîafL

v:-. . '
:.*«&$ <'*V\iiS^.',xxv ^
■ ' '

ANUL XIX. NR. 4013 MARŢI NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 de bani

Dezbaterea documentelor Plenarei încheierea convorbirilor dintre

C.C. al P.C.R. din 5*6 octom brie 1967 tovarăşul Hicolae Ceauşescu

LOCUL INVAJAMINTULUI şi tovarăşul Luis Cerata

Luni la amiază s-au încheiat Convorbirile au decurs în-
convorbirile dintre tovarăşul tr-o atmosferă tovărăşească,
SUPERIOR ÎN ACTIVITATEA Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ de prietenie şi înţelegere reci­
neral al C.C. al P.C.R, şi to­
procă.
varăşul Luis Corvalan, secre­
★
tar general al C.C. al PC. din In aceeaşi zi, tovarăşul
Chile. Nicolae Ceauşescu a oferit un
DE CERCETAI, : ŞTIINŢIFICA Dalea, secretar al C. C. al Luis Corvalan şi a soţiei sale.
dejun în cinstea tovarăşului
A participat tovarăşul Mlhai
P.C.R.
Au participat tovarăşii Ale­
In cursul convorbirilor a a­ xandru Drăghici şi Paul Ni-
Ritmul rapid în energiei atomice, a bil legată de învăţă- todele ştiinţifice de vut loc o informare reciprocă culescu-Mîzil, membri ai Co­
care descoperirile ciberneticii, astro- mîntul superior ur­ muncă şi chiar dacă in legătură cu activitatea ce­ mitetului Executiv, al Prezi­
ştiinţifice creează noi nauticii — impun ti­ mărind obţinerea u­ numai foarte puţini lor două partide, precum şi diului Permanent, secretari ai
ramuri de dezvoltare nerilor să fie bine nor rezultate de im­ din studenţi vor de­ un schimb de vederi privind C.C. al P.C.R,, Mi hai Dalea,
ale economiei indus­ înarmaţi din punct portanţă ştiinţifică veni cercetători ştiin­ unele probleme ale situaţiei secretar al C.C. al P.C.R.
triale solicită o de vedere ştiinţific,. sau tehnică, reală şi ţifici, preocuparea internaţionale actuale şi miş­ Dejunul a avut loo într-o at­
creştere continuă de să stăpînească in do­ utilă dezvoltării eco­ stimulării calităţilor cării comuniste şi muncitoreşti. mosferă caldă, tovărăşească.
specialişti pentru toa­ meniul pe>care şi l-au nomiei naţionale, ea de cercetare trebuie
te domeniile vieţii In ales — tot ceea ce a râmlnind totodată şi să cuprindă întreaga
condiţiile revoluţiei creat mai de preţ o­ cea mai eficace for­ masă de auditori ai
te h n ic o - ştiinţifice, menirea pe tăriraul mă de iniţiere a prelegerilor şi întrea­ In înfîmpinarea Conferinţei
viitorii conducători ai cunoaşterii*'. studenţilor în cu­ ga grupă de studenţi
tehnicii româneşti au Aceste adevăruri o­ noaşterea metodei
CARACTERISTIC i TEHiCF la seminarizare. Pre­
_ll'Tr V' _l •v ■'" ;- s'-- xv, .; o. -- v. datoria de a-şi însuşi glindite şi in recen­ ştiinţifice de muncă. ocuparea de formare
tot ce este mai nou tele documente de Viaţa universitară se a capacităţii de cer­ Naţionale a P. C. R.
P: şi mai înaintat. Aşa partid conturează, cu desfăşoară într-un cetare a studenţilor
8 O 3:
cum a subliniat to­ toată precizia, sarci­ proces complex între se continuă şi ampli­
~ S83& CUViHTE * varăşul N i c o 1 a e na corpului didactic două grupe de prota- fică apoi în cercurile
1 Ceauşescu, cu prile­ universitar de a asi­ 1 gonişti — cadrul di­ ştiinţifice studenţeşti,
gura
promovarea
jul deschiderii anului
dactic şi studentul —
ţiaţi în „tehnica
de
^ LUgM-^SOOQ 0 0 5 ? Ă ^ ta ^ universitar 1966­ unui înalt - spirit dintre care primul unde aceştia sînt ini­ întreceri pe
1967 : „Astăzi nu mai ştiinţific, şi de a transmite, iar celă­ cercetare".
este nimănui permis dezvolta în rîndul lalt recepţionează un
să se prezinte în fa­ studenţilor • pasiunea anumit volum de cu­ Prof. ing.
ţa societăţii cu o pre­ pentru cercetarea noştinţe şi deprin­
VASILE POBORAN
Astăzi, in condiţiile diversificării şl lărgirii necontenite a producţiei, programarea gătire mediocră, să se ştiinţifică, pentru în­ deri. Institutul de mine GISTRAIA DE OTEL
şi conducerea economiei cu ajutorul unor mijloace moderne de calcul se face tot mai strecoare prin viaţă suşirea celor mai noi Cadrul didactic
mult necesară. v cu un bagaj de cunoş­ cuceriri ale gîndirii stimulează dorinţa de Petroşani
tinţe minim. Tumul­ şi cunoaşterii umane a cunoaşte a stu­
Macheta de faţă, prezentată la Expoziţia de informare tehnico-economică din regiu­ tuoasa noastră realita­
nea Hunedoara înfăţişează sugestiv gradul de folosire a capacităţii „intelectuale" a cal­ contemporane. dentului şi-l îndru- (Continuare Pentru cei care scrutează tone şi chiar mai mult. Spre şi
Cercetarea ştiinţi­
culatorului electronic de la Combinatul siderurgic Hunedoara. te socială, epoca con­ fică râmîne indisolu­ mează spre cercetare, In pag. a 3-a) zilnic magistrala de oţel a pa­ de la Hunedoara, au fost re­
temporană — epoca
Foto: V. ONOIU obişnuindu-1 cu me­ triei, strunind sutele dc cai morcate trenuri ce ajungeau,
putere al locomotivelor apar­ uneori la apreciabila cifră de
ţinătoare Depoului C.F R Si- 3.000 de tone (adică, o depăşi­
meria, apropierea Conjerinţel re a livretului de mers cu mai
Viteza de avansare - factor prim ordial CARAVANA Naţionale a P.C.R. a constituit mult de 100 la sută).
prilejul unei mobilizări deo­
In scriptele contabile şi de
sebite. Faptul apare cu atlt planificare ele s-au transfor­
al creşterii productivităţii m uncii MUZEISTICA mai explicabil cu cit in prima mat in tone kilometrice in
parte a anului (îndeosebi tri­ plus, tone de combustibil con­
mestrul I) la unul din indica­ venţional economisit şi, in cele
Răspunziqd. dorinţei, oa­
IN ABATAJELE CAMERA istoria locurilor in care tră­ torii *cei mal importanţi — din urmă, in sute dc mii de lei
menilor de a-şi cunoaşte
preţul de cost — s-a înregis­
economii la preţul dc cost.
iesc, caravana muzeistică trat o depăşire de 500.000 lei, Doar intr-o singură lună — oc­
tombrie — palmaresul între­
iar angajamentul colectivului
— iniţiată de colectivul Mu­
SE POATE REALIZA 0 — a făcut duminică a doua era acela de a realiza pe 1967... cerii pentru reducerea consu­
zeului regional din Deva
o economie suplimentară
murilor specifice a fost îmbo­
de
150.000. Cum anume s-au gîn-
deplasare. Gazdă: comuna dit s-o realizeze 7 găţit de locomotiva pe care lu­
crează loan Timar cu 21 tone.
Vinerea. Cu prilejul unei şedinţe a combustibil, de cea a lui Au­
PRODUCŢIE RIDICATA localnici, cercetătorii Ion grupei sindicale nr. 1 mecani­ gustin Lădaru cu 24 tone, a lui
In prezenţa a peste 400 de
Stanciu cu 19 tone... Şirul nu­
cii şi jochiştii au stabilit că
Mărghitan, Ion Andriţoiu,
principala cale pentru ieşirea
Roland Schtlllng — de la din impas o constituie Jolosi- melor şi tonelor cuprinde a­
proape toate echipele. La capă­
Ciclul de articole publicate sint acoperite cu efectivul ne­ Muzeul regional — Ion Va- tul lui apar, ca o încununare
în ziarul „Drumul socialismu­ cesar, ceea ce conduce la pro­ leriu Todea şi Nicolae A- rea cu maximum de ejicienţă a succesului colectiv, peste
a forţei de tracţiune a locomo­
lui" pe tema creşterii viteze­ ductivitate ridicată pe post, dam, de la Muzeul raional tivelor. Cei de je secţia Coş- 5.300 tone combustibil conven­
lor de avansare şi a producti­ dar care nu este corespunză­ Orăştie, au expus teme de lariu, printre care loan Timar, ţional economisit după 10 luni
vităţii muncii in abatajele ca­ toare vitezei de avansare şi istorie, cultură, etnografie Viorel Pârău şi Petru Stanciu, de întrecere şi — ceea ce e mai
meră din exploatările Combi- producţiei realizate. — susţinute cu proiecţii de după o analiză minuţioasă, au important — 107.600 lei eco­
Lucrările termomecanice ce se execută la Termocentrala din Paroşeni cer multă
, natului carbonifer Valea Jiu­ Pe de altă parte, existenţa pricepere şi mai ales precizie. Echipa de lăcătuşi condusă de Victor Vodislav a dovedit filme şi diapozitive. ajuns la concluzia că pot re­ nomii peste plan la preţul de
lui, a evidenţiat, pe bună drep­ acestui număr mare de aba­ morca la fiecare tren cu 200 cost.
tate. faptul că din această ca­ taje cu producţie scăzută, im­ că posedă aceste calităţi. tone mai mult decit se preve­ „Acum nu mai incape nici o
tegorie de lucrări de exploa­ plică existenţa şi întreţinerea de in livretul de mers. Conclu­ fndolală că angajamentul a­
tare se poate realiza o produc­ căilor de acces pe distanţe des­ au obţinut rezultate foarte zia au exprimat-o in plină şe­ nual va fi realizat" — spun
ţie sporită de cărbuni. Cu toa­ tul de mari. ca şi cheltuielile bune la îngrâşarea tineretului dinţă, drept angajament. mecanicii loan Timar, Augus­
te că exploatarea in abataje ridicate de transport. O altă MS taurin. Augustin Lădaru, loan Co- tin Lădaru, Viorel Pârău şi
cameră are o bogată tradiţie consecinţă a dispersării abata­ Tradiţia de buni gospodari pindeanu, împreună cu ceilalţi Petru Stanciu. La fel ca ei, toţi
în Valea Jiului, deţinind pon­ jelor este şi posibilitatea limi­ nu e dezminţită nici de coope­ mecanici şi fochişti de pe cei care depunind întreaga e­
derea in producţia totală de tată de mecanizare, organiza­ ratorii din Pui. La această coo­ ruta Simeria-Peştiş le-au venit nergie şt capacitate creatoare
cărbuni, productivitatea ce se re a muncii şi de supraveghe­ perativă preocuparea pentru in intimpinare. „Dat fiind spe­ au făcut ca depăşirea de pe
realizează în abatajele cameră re a activităţii brigăzilor din asigurarea hranei animalelor cificul traseului, posibilităţile rubrica „economii la preţul de
abataje. I^a acestea se adaugă
şi vitezele de avansare nu se unele deficienţe de natură or­ PUŢINUL AGONISII se reflectă şi în producţia de noastre sint mult mai mari — cost“ sâ devină economic.
ridică la nivelul condiţiilor lapte obţinută pină in prezent au spus ei. In loc de 1.400 tone GH. C.
nou create. A fost îmbunătăţit ganizatorică, atît la locul de (1.645 litri pe cap de vacă fu­ cit prevede livretul de mers
microclimatul din subteran, muncă, oit şi în activitatea de rajată). pentru fiecare tren, noi putem
această
coopera­
există
însă
Vremea bună din
Mai
s-au pus în funcţiune transpor­ transport. toamnă a creat condiţii deose­ In urma acestui contre/ a re­ tive care prezintă deficit şi la Am întîlnit însă şi unităţi remorca cel puţin 2.300 tone
ieşit că avem deficit la toate
toare de mare capacitate, bri­ înseamnă oare că nu există bit de favorabile strîngerii şi sortimentele de furaje. La su­ acest capitol. Fa(â de situaţia unde pînâ la această dată nu Aşa incit aportul lor la reali­
găzile de mineri au fost dota­ posibilităţi de creştere a vite­ culente, de exemplu, din ne­ existentă, consiliul agricol ra­ se transportase nici finul şi zarea întregului colectiv urma Corespondenţă
te cu perforatoare ce au vite­ zelor de avansare şi a produc­ transportării ultimelor canti­ cesarul de 24.000 tone nu s-au ional a hotărît sâ facă o redis­ nici paiele la depozitul de nu­ să fie mult mai substanţial.
tăţi de furaje din cîmp. Calen­
ze sporite de forare a găurilor ţiei in abatajele cameră ? Fără darul şi datele meteorologice asigurat decit 5.000. Unele coo­ tribuire a grosierelor pe uni­ treţuri, n-au recoltat şi n-au Ce a urmat după şedinţa din Paris
de mină. a fi trecute cu vederea condi­ arată însă că iarna e aproape, perative, cum sint cele din Vîl- tăţi, iar fînu) rezultat de pe depozitat cocenii. Aşa. de e­ respectivă (care a avut loc cu
S-au îmbunătăţit transportul ţiile specifice de lucru din fie­ păşunea îmbunătăţită a con­ xemplu, la Simpetru, mai bine citeva luni in urmă) este, ceea
şi aprovizionarea cu materia­ care exploatare, răspunsul la că perioada de pâ.şunat s-a siliului agricol sâ fie repar­ de 100 tone fîn era în cîmp. ce, de fapt, se vede astăzi —
sfîrşit. Dar, sâ vedem cum au
le a locurilor de muncă. Deşi întrebarea de mai sus este ca­ fost folosite zilele bune de lu­ tizat unităţilor deficitare. — Sîntem lipsiţi de braţe de ne spunea preşedintele comi­ CONGRESUL
condiţiile de lucru s-au schim­ tegoric negativ, atît dacă pu­ cru şi ce s-a făcut pentru asi­ Înarmaţi cu relatările tov. muncă şi am fost prinşi cu tetului sindicatului ; o între­
bat in bine, se menţin ridi­ nem în comparaţie rezultatele Cum gospodărim inginer Bona, am făcut în ziua treburile de campanie — Jus- cere pasionantă, care a cuprins
cate nivelurile diferite de pro­ obţinute in bazinul carboni­ gurarea balanţei furajere ? întregul colectiv al depoului ASOCIAŢIEI
Iată unele aspecte intilnite
ducţie şi vitezele de avansare fer al Văii Jiului cu cele rea­ în citeva unităţi cooperatiste de 7 noiembrie a.c., un raid- Ing. ŞT. CRĂCIUN Cele 200 tone supratonaj pro­
anchetâ în mai multe unităţi.
realizate în’ abatajele cameră. lizate pc plan mondial, cit şi din raionul Haţeg. furajele Iată câteva constatări desprinse mise de mecanicii şi fochiştli
Din această cauză, 94 la sută cu condiţiile existente în uni­ cu această ocazie. La coopera­ (Continuare in pag. a 3-a) de pe ruta Coşlariu au deve­ FRANŢA -
— Pentru a stabili
exact
din abatajele exploatărilor tăţile noastre miniere. cantitatea de furaje existentă, tiva agricolă din Boşorod, spi­ nit aproape zilnic 300, 400, 500
noastre miniere produc sub 200 Dat fiind faptul că în dina­ ne-a spus tovarăşul ing. Octa- ritul gospodăresc este prezent
tone de cărbune pe zi, iar 63 mica dezvoltării industriei cele. Şerel şi Gînţaga n-au pretutindeni. Totul a fost ROMÂNIA
la .sută sub' 100 de tone. carbonifere din ţara noastră vian Bona, preşedintele con­ insilozat nici o tonă de nutre­ pregătit in vederea stabulatiei.
Dispersarea’ producţiei în in etapa 1966—1970, Combina­ siliului agricol raional, au fost ţuri, iar la Bârâşti, Riu Băr­ întreaga cantitate de fîn este
s-au
La Hotel Lutetia din Porii
multe locuri de muncă cu pro­ tului carbonifer Valea Jiului trimise colective în fiecare bat, Sarmizegetusa’ şi altele, transportată şi depozitată la dejlăjurat dumioică lucrările Con*
cooperativă agricolă de pro­
ductivitate redusă conduce la ii revine sarcina de a realiza ducţie. unde împreună cu fac­ cantităţile însilozale nu depă­ ferma de animale. Pentru înno­ grciului Asociaţiei Franţa-Româoia,
o serie întreagă de neajunsuri. Conducătorul colectivului- şesc 10 la sută din necesar. bilarea grosierelor s-au asigu­ orgaoizat cu prilejul celei de-a 20-a
aoiveriări a aceatcia.
Pe lîngâ lipsa ce o resimte fie­ de consultant! torii de răspundere, au măsu­ In ceea ce priveşte finuri* rat cantităţi apreciabile de Fraocol» Cbagol, director adjunct
rat şi au cubajat nutreţurile
care exploatare din bazin . in ing. IOAN KURMUSKY existente, luîndu-se totodată le, putem spune că sint mai melasă şi uree. Cooperatorii onorific la Institutul pedagogic na­
ţional şi director onorific la Ministe­
ceea ce priveşte forţa de mun­ inginer şef al C.C.V.J. măsuri de preluare a acestora bine asigurate şi de o calitate cunosc avantajul acestei me­ rul Educaţiei Naţiooale — care a
că, aceasta nu este raţional superioară faţă de alţi ani. tode, încă din anul trecut, cînd prezidat lucrările — a arătat că asoci­
utilizată. Multe abataje nu (Continuare in pag. a 3-a) de către brigadierii zootehnici. aţia a orgaoirat eapoiiţii, colocvii,
conferinţe consacrate Româoici, care
a-ao bucurat dc succes, la coatiouarc
an luat cuvinful prof. Andre Langc-
vio, viccprcşcdiotcle Asociaţiei, care
a vorbit despre progresele dezvoltării
economice, sociale şi culturale ale
României, şi secretarul general al A-
E prea lungă aşteptarea la circumscripţiile sanitare zentat no bilaiij al acţiunilor desfă­
lociafiei, Louis Voutier, care a pre­
şurate de Asociaţie, pcnlrn a
face
mai bine cunoscută România in Fran-
(a.
Io eedin(a de după-amiaiă a Con­
gresului nu fost aleşi membrii noului
In dupâ-amiaza zilei urmă­
ai
Comitet director al Asociaţiei şl
După trei zile de teren pen­ conta că micuţii erau grav umblu de cîteva zile cu ea şi toare am trecut din nou pe la 3 copil şi nr. 4 adulţi. La copii, Comifetuloi său de onoare. Comite-
asistenta Horvat
Gheorghiţa
tru documentare in problema bolnavi ! nu o pot trimite la grădiniţă circumscripţia nr. 8. Uşile în­ făcea tratamente, la adulţi, tal director este format din t i de
iespre care ne-am propus să Am stat de vorbă cu cîteva bolnavă. Am lipsit de la ser- cuiate, linişte deplină. Nu e- medicul, după cum spunea so­ membri, iar Rimai acestuia are ca
scriem, sîntem în măsură să a- mame: „Am copilul grav bol­ •xista nici un anunţ, dar nu gă­ ra de serviciu, făcea... baie ! preşedinte pc Franco» Cbagol, covi-
Lrmâm, fără teamă că greşim : nav, ne spunea Elena Cişlaru. seai nici medic, nici soră. Nici Telefonul a sunat prelung. ccpreşedioti pe prof, Aodre Langcvio
şi scriitorul Picrre Paraf. şi ca secre­
în anticamera circumscripţii­ Aseară am fost la circumscrip­ la copii, nici la adulţi. Am in­ Cineva dorea sâ vorbească cu tar general pe Louis Vaulicr.
aici. Raid in oraşul
lor sanitare din Hunedoara se ţia nr. 7 de unde m-a trimis sistat. Sîmbâtâ, 18 noiembrie, medicul. I s-a răspuns că este In cuvtnlul de închidere a lucrări­
nşteaptâ foarle mul! şi adese­ la spital. Azi am venit am venit din nou. De astă da­ plecat la o urgenţă !. Am salu­ lor. scriilorol Pierrc Parai, vicepreşe­
dinte, a declarat că în cei 20 de ani
ori în zadar. Aceasta, deoare­ dar de unde să ştiu că merge tă, dimineaţă. Am găsit fe­ tat respectuos şi am plecat cu 4* eaijlcnfă ai Asociaţiei, niciodată
ce în cele trei zile n-am putut cu bonuri. Cu cine sâ las copi­ meia de serviciu, făcea cură­ un gust amar în gură... prietenia franco-română nu a avut
condiţii de dezvoltare atît de favora­
:ta de vorbă cu nici un medic lul acasă dimineaţa ca să vin Hunedoara ţenie. N-avea ştire despre me­ — Bunâ ziua. Aş vrea sâ bile ca acum şi că progresele apre­
ie circumscripţie, nici de la să iau bon. Are numai două dici şi surori ! O femeie cu un vorbesc cu un tovarăş medic. ciabile obiinutr io relaţiile «tinlrc
opii. nici de la adulţi. luni. Orice s-ar întîmpla, plec copil bolnav in braţe se plin- — Unde locui(i ? cele dooa (ari in toate domeoiilc vor
înregistra soccete mai mari. „Sarcina
Joi* 16 noiembrie a.c.. ora cu el acasă Nu mai pot sta gea că nu-1 primeşte la spital fiecSroia dintre noi — a apus cl _
16,30 am poposit la circum­ în frig“. Irina .îuverdcanu, cu viciu o zi şi tot n-am reuşit sâ fără bon de trimitere de la _ ?i este de a sftîngc prietenia, al cărui
scripţia de copii nr. 8 Femei o fetiţă de un an şi 7 luni ^ în intru cu ea la un medic". circumscripţia de care aparţi­ Insist. principal (Şotia calc Asociaţia ooas-
trl".
cu copii în braţe aşteptau so­ braţe, căreia îi curge de cîte­ S-a făcut ora 17 şi medicul După congres, ambasadorol Români­
sirea medicului, anunţată pen­ va zile o ureche, adaugă : „Lu­ nu vine. Abia acum aflăm că ne. Cine sâ i-1 dea ? GH. I. NEGREA ei Ia Paris, Viclor Dumitria. a oferit
tru ora 17. Sora de serviciu crez în combinat şi nu pot ve­ este înăuntru de Ja ora 15. In jurul orei 18,30 din seara La ora schimbului, aleile din incinta Uzinei mecanice no cocteil (n saloaoele ambasadei.
spunea să nu râminâ pentru ni dimineaţa sâ iau bon. Fără dar a spus că vine la 17 ca sâ zilei de 17 noiembrie a c., am Cugir cunosc animaţia celor care au predat cu bune rezul­ AL. GHEORGHIU
consultaţii decit cine avea bon trecut pe la circumscripţiile nr. (Continuare tn pag. a 3-a) tate ştafeta muncii. Foto: N. MOLDOVEANU
ce ordine. Restul, altă dată. Nu bon nu mi-o consultă şi astfel mai plece din pacienţi 1