Page 93 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 93
DRUMUL SOCIALISMULUI 3
Marţi 28 noiembrie 1967
(Urmare din pag I) onăril cu motor asincron şl cu mic al zâcămîntului de mine munra de pregătire a viitorilor
ingineri de mine.
IN ABATAJELE CAMERA La institutul nostru, în ca motor de curent continuu" ; reuri complexe de la Baia de Astfel, studenţii voi trebui Pentru
Arieş" a fost distinisâ cu pre
Premiul II pentru
lucrarea :
drul unui sistem elastic de co „Folosirea statisticii materna miul I. deprinşi cu soluţionarea pro
laborare controlată, colectivele tice pentru optimizarea para Tinînd seama că prin aşe blemelor de organizare ştiinţi B B d u m n s o v o a s t r ă lib e r
de cercetare ştiinţifică atrag
SE POATE REALIZA J) în această muncă grupe de metrilor de exploatare, la în a muncii pe baze ştiinţifice re fică şi de planificare a econo
zarea oragnizârii producţiei şi
bază.
treprinderea minieră
Lopea"
miei acestei ramuri de
studenţi, care astfel determină Şi, pentru că asemenea solu j l .01) Melodii-tnagaKÎn : 21.30 Moment
jn»eiic. Dl» poctia iugoslavi ; 2,0! Me
o atitudine mai activă faţă de ţii necesită o temeinică cer Mărfi lodiile nopţii.
PRODUCŢIE RIDICATA învăţătură, dă posibilitatea ca cercurilor ştiinţifice studen PROGRAMUL II : L43 CtoU Nicolae
cetare ştiinţifică. în
cadrul
cunoască
drului didactic să
multilateral studenţii, reali- Locul invafum nitului ţeşti vor fi cercetate, dezbătu 2 8 noiem brie Troflo Tereote Petrejcu — muiica
mutica
popularS : 0.26 Interpreţi de
(Urmare din pag. 1) cată pentru anul 1960. Evident zînd maj îndeaproape îndru te şi elaborate cit mai multe «ijoari : Marina Audrei, Elena Conslan-
că pentru realizarea acestei marea individuală a acestora, lucrări cu caracter economic. Cinema ilnrjiu. Krank ScSobel «■ Enrique Kon-
(ana ; 10.30 Antolopie de lileralurS u
sarcini principala cale râmîne dezvoltă discuţia liberă şl a- De asemenea, temele ce vor fi niversali ? Pagini dtn volumul ..Parfum
aproximativ 40 La iută din creşterea vitezelor de avansare tenueazA momentele de ten superior în activitatea dezvoltate în cadrul proiecte de erieanteme’ de D H. Lawrence
producţia brută de cărbuni, şl a volumului de producţie în siune inerente examenelor. lor de diplomă, vor urmări cit DKVA I Sindbad marinarul (cinema 11,15 Vorbejle Moscova ; 13 30 Radioma-
marcîndu-se o creştere anuală toate abatajele. In acest sens In Institutul nostru de nrne, mai adine posibil eficienţa e- tograful „Patria") ; l’riionitri» din garinul ascultătoarelor : 15,30 Emisiune
Caucaz
a volumului extracţiei de ne stă la îndemînă o rezervă funcţionează 14 cercuri ştiin cononucâ a soluţiilor tehnice, Chirii' ; („Aria") SlMTIUA ; Surcri. de actualităţi literare ; 16,20 Povettile
HUNEDOARA ; Zorba ţre-
fidurea Nea*
operetei : „Fetiţele din
700.000 tone. deosebit de valoroasă ce se ţifice cu un total de 825 mem de cercetare ştiinţifică propuse ca urmare a unei ana cul („Conilruitorul") | Don Gabnel i gri* de .lealei ; 18,10 Amfiteatru lite
Ţinînd seama de faptul că poate materializa în sporirea bri, din efectivul de 1.480 de lize ştiinţifice a organizării Subteranul („Macara") t CHEI AR ’ rar ; 19 30 Curs de limba (raneera ;
Nimeni nu voia iă moară ;
TELUJC t
tn,50 Noapte bună, topii :
„Mama* ;
în anul viitor nu vor intra în extracţiei din abatajele came studenţi. încă din prima lună muncii în procesele tehnologi Moara ci» noroi ; PETROŞANI : Şeful 21.30 Fonoteca de aur : Mihai Codrea-
funcţiune capacităţi noi cu pro ră cu producţie sub 200 tone a fiecărui an universitar, ce ale producţiei. sectorului jullctc („RtpuhlWa") ; Ago nn ; 21,30 Cînti Mnriel Dianchi «i Io
LU-
nie (i cula» (.,? Noiembrie") ;
ducţie ridicată, apare evidentă pe zi. cercurile organizate pe ani de şl o menţiune pentru lucrarea zultâ sporirea eficienţei econo Considerăm că astfel se vor rCNI : Surcoui tigrul celor 7 miri | nel Miron ; 23,07 Discuri inedite : Mu
necesitatea creşterii producti Analizînd posibilităţile exis studii, inclusiv anul I — se „Studiu asupra metodelor de mice. jar utilizarea capacităţi face paşi siguri pe drumul in VULCAN : Comisarul X ţ PETHILA i ncă pentru piao «Je Smetana.
vităţii muncii în toate catego tente în exploatările din ba grupează în colective, care exploatare de înaltă producti lor de producţie, prin stabili dicat de noile directive ale Copiii lui Don (Juijolc ; I.ONEA : Dr. Ruletine de ţtirl ţl radiojurnale
riile de abataie, dar mal ales zin. colectivul de consultanţi îşi aleg temele de cercetare vitate, aplicabile în condiţiile rea unor fluxuri tehnologice partidului cu privire la per Praloriui („Minerul") ; RARBATENt : <7.00 ; 11,00 : 12.15 ; l?,41 ; 15,00 ;
24,00 ;
16.00 : 19.00 : 20.00 : 22.00 :
în cele cameră din care se va de la Combinatul carbonifer din cele propuse de catedra pe zăcâmîntului de la Moldova bine studiate conduce în final fecţionarea conducerii şi pla CnitcIanii i DRASTIC i Wceh-cnd la 7.53 (programul 1). 7,30; 8.30: 10.00 ;
extrage 54 la sulă din cantita Valea Jiului face tuturor uni lingă care funcţionează cercul Nouă". De asemenea, din trei la creşterea productivităţii nificării economiei naţionale Zuydconte („Flacăra"] ; Doamna de pt 12.00 ; 14 (70 ; 17,00 : 18,55 21,00 ;
ţine („Taina") i GEOAGIU-BAI i Hi-
tea totală de cărbuni planifi tăţilor miniere următoarele respectiv şi iau cunoştinţă de lucrări susţinute la Secţia geo dem r\i filon ţi Rran ; GUG1R ■ Cum- 23.00 : 0.55 (programul II).
bibliografia recomandată. Du logie a aceluiaşi Seminar na muncii, organizarea ştiinţifică şi se va contribui mai eficient bile („7 Noiembrie") ; SLUlfŞ : Fiii
pă o primă sau o a doua dis a producţiei trebuie să devină la dezvoltarea socialistă a Marii ursoaice („Scbcjul") ; Moartea
R E C O M A N D Ă R I : cuţie informativă în şedinţele ţional, lucrarea „Studiul mine o preocupare permanentă şi în României. vine pe ploaie („Progresul") | APOL- Televiziune
ralogic, petrograiflc şl geoehi-
® Conducerile exploatărilor miniere vor lua măsuri de de cerc, sub îndrumarea con DUL DE SUS : Momentul adevărului I
lănilns
ALIÎA IULIA : Cit timp eţtl
plasare completă a fronturilor la nivelul formaţiei normale ducătorului de colectiv, începe („23 August") ; Marele restaurant
de lucru. La nivelul sectoarelor de producţie se impune or munca de documentare indi („Vicloria") ; TEIU$ : Dragostea mea ; 18 00 Io direct. . ; 18,Î0 Peotru co
ZLATNA i
M n n l p a r n a I ! » ; GURA-
ganizarea unor brigăzi omogene prin asiguraroa lor cu per viduală, astfel incit în prima BARZA i Omicron i Ape limprrl ; HA pii Ecranul ea păpuji „Circul" de
sonal disciplinat şi prezenţă bună Ia lucru. lună din semestrul al doilea ŢEG t Pîna la oraj nu c deparlr i Cicerone Theodoreseu j 19,05 Pentru ti
au loc simpozioanele cercuri
ILIA 1
BRAD : Călătorie fantastică i
O So vor întocmi programe de muncă pentru fiecare Cintind despre Aritona | Procesul de neretul «colar : „Şcoli |i tradiţii" :
abataj cameră, prcvăzindu-sc sarcini concrete pe schimburi, lor, iar în intervalul martie- la Verono. ,,Insigna centenarului* ; 19,30 Tclejur-
nalut de seară ; 19 45 Agenda
aprille se desfăşoară sesiunile
d'\ ;
numărul de muncitori, organizarea lucrului, deservirea aba de comunicări pe institut. An 20,00 Aventurile lui Tartan ; 20.26
tajului, precum şi sarcina concretă privind ovansarea zilni de an. cercurile ştiinţifice stu Album de poeiie j 30,40 Searl de
că. Centralizat, se vor întocmi asemenea programe şi la ni- denţeşti prezintă zeci de refe Radio teatru : „Şeful sectorului auflete*. de
\el\il sectorului a cărui conducere răspunde direct de înde rate, din care o parte sînt sus Al Mirodan tnlerpreleară Teatrul d«
plinirea lor. ţinute în cadrul seminariilor PROGRAMUL 1 : 6.00-5.23 Mutică ii comedie : 22 40 Telejurnalul de noap
Q Vor fi luate măsuri dc corelare a planului de produc naţionale bienale, pe speciali actualităţi ; 8,23 Moment poetic, inter te.
ţie, pe locuri de muncă, cu \ite2a de avansare planificată. tăţi. pretat de Duru Alanaiiu oe la Teatrul
In acest scop va fi mărit profilul tuturor abatajelor cameră In anul universitar trecut, „Barbu Şltflneti'u Dclavrancea* ; fi.30
l a microfon, melodia preferată ; 0.30
la peste 15 mp, se va îmbunătăţi aerajul în vederea ex cele 14 cercuri ştiinţifice stu Radioracheta pionierilor ; 1(1,11) Cun Vremea
tinderii puşcării ; se va urmări îndeaproape utilizarea de denţeşti au prezentat, în sesiu de limba englerâ ; IM3 Douureci oe
plină a timpului de lucru şi a capacităţii utilajelor ; vor fi nea de comunicări, 44 de lu ani In creaţia «i interpretarea romă-
respectate riguros graficele de revizii tehnice şi reparaţii, crări, referenţii fiind studenţi neasei Republica, nvor de frumuseţi PENTRO 24 OBE
— program de cintece ; 11.03
Cronica
după fiecare lucru făcîndu-se o recepţie exigentă de care răs din toţi anii de studii. începînd economică : 12,1)0 „Pe Mure) |i pe
punde personal cadrul tehnic ce a luat parte la ea. cu anul întîi. La cel de-al pa Tfrnavc’ — einlcce (i jocuri populare :
Vreme achimbitoare, co tenii
mal
Q Şefii sectoarelor (Ic transport vor lua măsuri ca trulea Seminar naţional ştiin 14.15 Tnt înainte ; 14,50 Cinlă Lumi nit» mult norns Vor cădea precipitaţii Ia
să sc asigure din timp brigăzilor cantităţile necesare dc ţific studenţesc, Secţia indus Cosinni ; 15.15 Căiţi care vă ajteaplă. cale sub formă de lapoviţj ţi oiDioare.
Cărţi despre BiAncuji : Petre
Pamiren
locala
Vint moderat, cu intensificări
materiale, activitate de care vor răspunde personal. trie extractivă şi geologie, ţi — „Hrăncu}» — nminlirt jr esege/e" ; din sectorul «ud vcjt. Temperatura aeru
Q In vederea funcţionării continue a utilajelor Ia para nut la Institutul de petrol, ga V.G P.rleolng — „Tinereţea lui Prăji- lui atoţionari ; r.«ua v® fi cuprinsă In
cuji* i lfr.l.ri Piese corale «le
Teodor
metrii corespunzători, şefii sectoarelor electro-mccanicc vor ze şi geologie din Bucureşti, llrahi ; 16,30 Documentele Plenarei, am tre plus fl si plus 10 grade. Iar ooaplea
lua măsuri de revizuire a luturor reţelelor de alimentare din cele 14 lucrări prezentate plu program ,il viitorului ; 16,45 Cion- Intie —5 fl pliu 2 grade
cu energic olcctrică şi pneumatică la Secţia industrie extractivă. cert gliiciinare — muncă dc opera ;
17.10 Odn limbii romăne ; 18,3(1 Tribu
In perioada imediat următoare se va trece la verifica 10 au fost susţinute de stu na radio Istoria conlirmă ; Revoluţia PENTRU URMĂTOARELE
rea modului în care se înfăptuiesc recomandările colectivu denţi ai Institutului de mine sociali slă ţi proii Ierna agrara ; 10,30 O 2 ZILE
lui de consultanţi de la Combinatul carbonifer Valea Jiului, din Petroşani, care au obţi melodie pe adresa duotneavnaslră :
conducerile exploatărilor miniere fiind direct răspunzătoare nut : premiul I pentru lucrarea In contex.ul unor privelişti fncîntâtoarc, lucrările de modemizaro a şoselelor atri 20,41) Pagini rle mare popularitate din Vreme favorabilă precipit aţiilcr
creaţia scriitorilor noştri i Ceorge Tn-
pentru traducerea lor în viaţă. Aplicarea acestor măsuri va „Studiul comparativ dîn punct buie no! valenţe peisajului hunedoreon. pirceaou — ..Ralade vesele ]i triste" i Temperatura aerului staţionari.
crea premisele realizării sarcinilor sporite de plan pentru de vedere tehnico-economic, la
anul 196B, în mod ritmic, în fiecare unitate minieră din instalaţiile de extracţie minie
Valea Jiului. ră cu schipuri, în ipoteza acţi-
(Urmare din pag. 1) nalul acestora nu este contro
lat şi tras la răspundere în ac
— De la copil sau de la a- E prea lungă aşteptarea tivitatea lui. Altfel nu se ex
dulţî ? plică neregulile care dăinuie
Risipa înjumătăţeşte pede. aici secţia sănătate a Sfatului popu
— Dc la copii, mă decid re
de ani de zile.
Concretizînd părerile inter
— Avem doi, dar nu-i
su a fost de dimineaţă, Iar to Sa circum scripţiile sanitare
locutorilor noştri.
întrebăm
nici unul. Tovarăşa doctor Ru-
Hunedoara,
lar al oraşului
puţinul agonisit varăşa Siber este învoită La ora 16 medicul încă nu ve Hunedoara. După cîte ştim în lor, va depinde mult activita- cum sînt folosite registrele de
— Ce faceţi, dacă «e iveşte
îndrumare şi control 7 Mai e-
un caz grav ? Nu termin vorba
şl un tată Intră cu un copil în nise. Sora, Nastasia Sândulea, prezent există medici care să lea lor de mai tîrziu. Nu-i su xistâ ele la circumscripţii 7
dădea explicaţii că
acopere toate neceshâţile reţe
medicul
ficient să ne mulţumim că a
braţe, care voma într-una. I se este la un instructaj, apoi ne-a lei sanitare din oraş. Numai în vem medic la circumscripţie Cine, cum şi cînd a controlat
prescrie un „tratament" ur spus că nu ştie unde este şi că toamna acestui an Hunedoarei trebuie să vedem şi cum îşi activitatea acestora, ce neajun
(Urmare din pag. 1) deficitul de 112 tone fibroase Aspectele consemnate în rîn- gent : este trimis Ia policlini suri a semnalat şi cum au fost
şi 693 tone suculente, existent durile de faţă atestă faptul că că !?! n-a anunţat că întîrzie. Nu se i-au fost repartizaţi )7 me face datoria. Cu ocnz.ia raidu ele soluţionate. Acest registru
îifica rămînerea în urmă ingi la această cooperativă, anima în cooperativele agricole din Cele relatate au avut Inc Ia pune nimeni în situaţia unui dici. Dar ei trebuie puşi )a lui, am stal dc vorbă cu un ar putea găzdui chiar şi păreri
nerul Gheorghe David. Dar din lele la îngrăşat sînt ghif raionul Haţeg mai există ca circumscripţia de copii nr. 2. suferind care aşteaptă peste 4 treabă cu toată seriozitatea, mare număr de oameni pe ca ale pacienţilor, sugestii, pro
ore 7 Cît sînt de lungi acestea
iulie nu a fost oare suficient tuite cu furaje din cele mai renţe în pregătirile pentru pe Interlocutoare, tovarăşa Maria pentru el ? îndrumaţi, sprijiniţi dar şi re i-am găsit aşteptînd ceasuri puneri etc., care ar duce la
timp pentru transportul finu bune (zilnic 3 leg concentrate, rioada de slnbulnţie. Avînd în Singas, soră de cabinet. Mur controlaţi în activitatea lor. întregi în anticamerele de con îmbunătăţirea activităţii cir
lui ? 3 kg suculente şi fîn In dis vedere deficitul de furaje, se dăria şi dezordine.! care dom Şl aici este o cameră în care De felul cum îşi încep cariera sult,iţii. Toţi se mirau dc si cumscripţiilor. Actuala situa
T^rumul ce duce de la Sîm- creţie). iar cocenii de porumb simte nevoia folosirii cu chib nesc la această circumscripţie aşteaptă bolnavii la rînd. şl cum reuşesc acum la înce tuaţia anormală care domneş ţie reclamă cu tărie acest lu
Foarte friguroasă Foc nu se
petru la Rîu de Mori şi apoi sînt administraţi netocaţi in zuinţă, cu maximum de efica sint pur şi simplu dezgustătoa face, ior pe perete tronează o put de drum să-şi cîştigo în te la uncie circumscripţii şi cru. Prea s-a lungit timpul de
ta Clopoliva este „străjuit'1 de alimentaţia vacilor cu lapte, in citate a celor existente. Gro re. In sala de aşteptare şi în gazetă de perete cu un articol crederea şi dragostea oameni îşi exprimau părerea că perso
o parte şi de alta de stoguri timp ce o tocătoare aproape sierele vor trebui preparate prima cameră două becuri scris în septembrie 1966 ! Ni aşteptare ]a uşa lor !
de fin şi paie, din care ani nouă stă sub şopron. Este oare prin tocarc, melasare şi apoi murdare din cale afară, arun mic din ceea ce ţine de am
malele ieşite la păşune inâ- economic să dai în hrana ani să fie dale în hrana anima că o lumină oarbă în timp ce bianţă pentru cei care vin la
nîncâ în voie. Sint furajele malelor la îngrăşat cele mai lelor. In nici una din unită două globuri nlbe stau jos în-
cooperatorilor din Klu de Mori bune furnic, pentru un spor ţile vizitate nu s-a făcut însă tr-un colţ cu praful de un de circumscripţie.
rămase aici încă de la recoltat. de 400—450 gr. pe zi, cînd în acest lucru. Sc vede treaba că get pe ele t Concluziile care se desprind Trustul regional de construcţii Hunedoara
In aceeaşi situaţie am găsit şi cooperativă există coconi şi tovarăşii de la Consiliul a la capătul raidului nostru nu
infoiul de săminţă. în care melasă ? Asemenea deficienţe gricol raional Haţeg, s-au mul La circumscripţia de adulţi fac cinste personalului med;-
şoarecii au distrus mai mult de organizare şi gospodărire ţumit cu constatările colectivu nr. 3 aşteptau în frig 17 bol co-sanltar care deserveşte une angajează imediat
de 20 la sută din săminţă. se fac simţite, de altfel, în ma lui de care aminteau în loc să navi. Unii chiar de la ora 12 le circumscripţii «sanitare din
La cooperativa agricolă din joritatea cooperativelor clin ajute concret, pe teren, la îm pentru şantierele din Deva, Petroşani, Cuglr, Orăştle, Brad şl lila muncitori ne-
Clopoliva, din suprafaţa tota raionul Haţeg. Numai într-o bunătăţirea situaţiei calificaţi cu stagiul militar satisfăcut.
lă de 430 hectare (din care 200 astfel de situaţie, cînd grija La întocmirea raţiilor tre
în vatra satului), finul era pentru o furajare corespunză buie să se aibă în veuere fura
transportat de pe numai 00. toare este uitată, se ponte n- jele existente, să fie substitui Fină cînd cu usa zăvorită?
Deşi cooperativa posedă un junge la producţia medie dc te din alimentaţia tinertului
trae'or cu două remorci şi 15 lapte-marfă pe primele 10 luni la îngrăşat suculentele şi con
atelaje, nu s-a reuşit să se de 245 litri, cum este caz.ul centratele, cu grosiere îmbu A fost odată ca-n poveşti... a şi drumurile sînt anevoioase, Se asigură :
transporte nici finul de tri Ia Simpetru şi Clopotiva. nătăţite. In această prima fază fost şi la Gurasada un maga oare ce vor face cetăţenii din
foi. acesta fiind aproape tot în Cu această stare de lucruri a perioadei dc slabulaţie, ani zin comercial. El punea la în- Gurasada? Cum se voi apro — calificarea la locul dc
rîinp. Kefcrindu-se la furaje se vede c'ă se impară şi tova malele trebuie refăcute după deinina sătenilor mărfurile in viziona ei cu cele necesare ?
le suculente, tovarăşul Ştefan răşii de la consiliu) agricol, şi lipsa de iarbă din păşune şi ca dustriale de rare aveau ei ne La această problemă nu s-ou muncă în meseriile de: zi-
Pogan, preşedintele coopera în special tovarăşul inginer atare este necesar să li sc asi voie. Era o binefacere pentru gîndit tovarăşii de la Uniunea
tivei. ne-a spus : „In acest an Nicolae Toma, vicepreşedinte gure o alimentaţie corespun o, seutindu-i să mai facă dru r.aionalâ IIia a coperativclor de dart, dulgheri, betoniştl, mo
ne-nm cam înşelat cu porum cu creşterea animalelor. Dacă zătoare. muri în nlle localităţi. după consum, deşi cazul în speţă e zaicari, parchetarl;
bul cultură dublă. Puteam re nu s-a făcut totul pentru asi Pe baza unui grafic de con cumpărături. Dar neenstă bine- arhicunoscut. Oamenii sînt
nemulţumiţi şi pe bună drep-
f.Tcere firească n-n ţinut mult.
colta cantităţi frumoase de si gurarea necesarului de nutre sum, întocmit pe întreg amil, S-a spulberat o dată cu echi- 1nte ei zic că numai ru firma
loz. Am cultivat în schimb un ţuri şi în special a fibroase nutreţurile trebuie dc aşa ma nucţiul de primăvară. IJe uşa n-au rezol val nimic. Ei întrea — munca în acord ;
hectar de sfeclă care ne va a lor, pentru care existau reale nieră drămuite, incit să ajun magazinului s-a pus un lacăt bă ce fac cei 7 salariaţi din bi
sigura 16000 — 17 000 kg sucu posibilităţi de aprovizionare, gă pînă la recolta anului 1968. şi zăvorită a rămas şi acum. roul cooperativei de consum 7 — cazarea gratuită;
lente". cel puţin acum, cînd se admi Numai aşa se va putea asigu Sătenii pleacă la T1 ia şi în alte Li s-a cerul verbal, de repeta
In parcela respectivă însă, nistrează, să existe o preocu ra animalelor o alimentaţie snte învecinate picr/.ind timp te orj să ia măsuri, să fără de *“ masa Ia cantină con*
sfecla, oît morcovii, se afla încă pare pentru transportarea lor corespunzătoare pentru a da rn să-şi cumpere sare. oţet, mersuri pentru a se deschide Ira cost.
in pâmînt nereeoltatâ, năpădită la ferme şi furajarea în mod producţii sporite de lapte şi chibrituri, zahăr şi ,altele de şi uşa zăvorită a magazinului
zăvorîlă ?
Dină cînd cu uşa
care au nevoie în gospodăriile
de buruienile uscate. Cu tot gospodăresc. carne. lor Dar vine iarna, cînd e ger Toate ne voi spune tovarăşii Informaţii suplimentare
de la U R.C C Deva pe care ii
rugăm să rezolve problema se pot obţine de la serviciul
funcţionării magazinului nos organizarea muncii al trus
tru. Cum se zice: decît nirio-
De s-ar STA ŢIA DE U T ILA J PENTRU dată, c bine şi tîrziu. tului, Deva str. Dr. Petru
NAN ROMAN Groza nr. 24, telefon 1960,
C O N STR U C ŢII Şl TR A N SPO R TU R I preşedinlelc Comitetului
osteni 520 BRAŞOV str. PO- executiv al Sfatului popular
al cr^uuncj Gurasada
gestionarul ENELOR nr. 2
angajează urgent : C O N S U M A T O R I!
Oricit de iscusite sînt gos — automacargii pen- COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE
podinele din iscront şi cit de
multă fantezie au p.le în arta tru şantierul Bir- în cu rînd veţi găsi la magazinele O.C.L.
culinară, totuşi nu reuşesc să AZOTOASE 16. MURE?
gătească o mincare gustoasă cea-Săuleşti. Alimentara un nou produs de supă concentrată
numai cu ceapă şi cartofi, ,,SUPCO ‘, in trei sortimente ;
cum arată reţeta tovarăşului Pentru angajare cei Regiunea Mureş Autonomă
Drăghici llie, gestionar la — SUPA DE VITA CU FIDEA ;
magazinul OO.V.b.F.din loca interesaţi se vor pre — SUPA CU OREZ ;
litate Dc cînd munceşte aici, Maghiară, telefon 2883
diusul şi-a cişligat in plus o a zenta Ia sediul între — SUPA CU PASTE FĂINOASE.
doua meserie, „reţetar în arta
culinară". Zilnic recomandă prinderii din Braşov. Produsul este de calitate superioară, am
gospodinelor mincare cu ceapă balat in plicuri de 75 gr. Un plic este suficient
şi cartofi şi invers. De aceea, Pentru nefamilişti
in magazin nu are decit. şi pentru 4 porţii.
ceapă şi cartofi. Oricit le-ar se asigură cazare Modul de preparare este înscris pe am
place cetăţenilor din Iscroni cantina.
mincarca cu ceapă şi cartofi, balaj.
servind zilnic şablonul, de la
un timp se satură. Dc ce in al produce şi livrează
te magazine ale O.O.V.b.F. din pe bază de coman
Valea Jiului sc află o bogăţie
dc legume şi fructe, frumoase dă fermă, fără re
şi proaspete ? Ar fi bine dacă partiţie, oxigen
şi tov. Drăghici s-ar osteni un întreprinderea forestieră Gospodine! V-aţi aprovizionat pentru iarna? tehnic şl medici
pic în munca sa şi ar aprovi
ziona magazinul din Iscroni nal îmbuteliat în
nu numai cu ceapă şi cartofi Hunedoara Pentru cine n-a făcui acest lucru, O O VLF Hunedoara pune dispoziţie, prin unilăli orice cantitate.
ci şi cu morcovi, pătrunjel, le sale de desfacere din oraşele Hunedoara, Simena, Cnlati, Ghclar şi Te
conopidă, felină, spanac, var aduce la cunoştinţă celor interesaţi că organizează un
ză, mere, nuci, gutui etc., ele CONCURS în vederea ocupării următoarelor posturi; liuc sortimente bogate de legume şi fructe: cartoli, varză, ceapă, rădăcinoasc
Atunci ar fi mulţumite alil — inginer pentru serviciul tehnic ; conserve de legume, murături, mcve şl alte produse specifice sezonului de toam
gospodinele cnre aleargă zil — inginer sau economist, şef serviciu planificare nă-iarnă.
nic cu sacoşa după cumpără şi organizarea muncii.
turi cit şi gestionarul care-şi Adresaţi-vă cu încredere unităţilor comerciale ale O.O.V.L.F. Hu
va realiza planul la vinzare. Angajarea celor reuşiţi la probele de concurs se nedoara.
PORNEA TITU face potrivit H.C.M. nr. 1053/1953,
corespondent