Page 95 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 95
1 Hţ!n"*V*rua-Devn
PnOZFfĂWTVlN TOATE ŢĂRILE, lWIŢÎ-VĂ 1
Dezbaterea documentelor Plenarei
PAGINA 2
C.C. al P.C R. din 5-0 octombrie 1967
RIDICAREA GRADU c ® Dezideratul ma-
jo r—creşterea
producţiei de metal
LUI DE URBANIZARE ® Asistenţa medica
lă a copiilor
A SATULUI
# Călătorind
Comuna Miercurea din ra fabrică de cărămidă, care pro
ionul Sebeş, ca şi toate satele ducea anual circa 1,5 milioa ANUL XIX. NR. 4014 MIERCURI 29 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 de bani prin ceată
patriei, a cunoscut in anii so ne bucăţi, avînd pe lingă ea
cialismului, ca rezultat al po şi o secţie pentru împletit co
liticii partidului şi statului şuri din răchită. Aci lucrau un
nostru, o dezvoltare continuă, mare număr de locuitori al
devenind un puternic centru Miercurel şl din satele veci SECRETARUL 6ENERAL AL C.C. AL P.C.R.,
agricol, care dispune de bune ne. Materia primă se află pe
condiţii pentru a progresa co teritoriul comunei, meşterii de Expoziţia de informare tehnico-economică
respunzător cerinţelor actuale. asemenea. Atunci de ce să fie
Ce! peste 4.000 de locuitori, transportată tocmai la Sebeş, NICOLAE CEAUŞESCU
români şl saşi trăiesc şl mun cale de peste 20 km, se întrea
cesc laolaltă, uniţi in două co bă pe bună dreptate localnicii?
operative agricole de produc N-ar fi maî economic să pre A PRIMIT PE AVERELL HARRIMAN
ţie. Hărnicia şi priceperea ţă lucreze acolo unde există şi
ranilor cooperatori, completate materia primă şl oamenii co
cu ajutorul tehnic-material a respunzători ? Fără îndoială Marţi după-amiazâ, secreta junct al ministrului afacerilor du-se posibilităţile eare există
cordat de stat, au sporit rod că da. Credem câ cerinţa lor rul general al Comitetului Cen externe. pentru dezvoltarea acestor re
nicia pâmîntului, ceea ce le justificată va fi posibilă de tral al Partidului Comunist A luat parte, de asemenea, laţii in Interesul ambelor po
permite să realizeze producţii realizat In noile condiţii pre Român, Nicolae Ceauşescu, a Richard H. Davis, ambasado poare. In timpul întrevederii
tot mai mari şi, pe această conizate de recentele docu primit pe Averell Harriman, rul S.U.A. la Bucureşti. au fost discutate, totodată, u
cale, să-şi ridice nivelul de mente ale partidului. ambasador itinerant al preşe Cu acest prilej au fost a nele probleme actuale ale si
trai. De la gospodarii comunei dintelui S.U A , Lyndon John bordate probleme referitoare tuaţiei internaţionale.
am reţinut şi alte planuri şi son. la relaţiile dintre Republica întrevederea s-a desfăşurat
Ca urmare, nivelul de viaţă La primire a luat parte Socialistă România şi Statele într-o atmosferă cordială.
al membrilor cooperatori a preocupări interesante, meni George Macovescu, prim-ad- Unite ale Amerîcii, sublîniîn- (Agerpres).
crescut an de an, dîndu-le po te să ducă la ridicarea conti
sibilitatea să-şi ridice case noi, nuă a gradului de urbanizare
frumoase şi spaţioase. In ulti a satului, la satisfacerea unor Primire la Consiliul de Miniştri
mii ani au apărut aici întregi cerinţe mereu crescînde ale
cartiere moderne, denumite locuitorilor. In atenţia lor stă
semnificativ cartierul coopera extinderea şi altor unităţi pen făşurat intr-o atmosferă cor
Preşedintele Consiliului de
torilor, al „semetîştilor", al tru deservirea cetăţenilor, cum Miniştri al Republicii Socia dială, a luat parte George Ma dorul itinerant al preşedinte
lui S.U.A. au avut loo convor
muncitorilor din I A S. Astăzi sînt: construirea unui com liste România, Ion Gheorghe covescu, prim-adjunct al mi biri privind relaţiile bilaterale
în casele locuitorilor din cele plex comercial şi de deservire
două sate — Miercurea şi Do- cu -magazine de mobilă şl con Maurer, a primit marţi dimi nistrului afacerilor externe. intre România şî S.U.A. şi u
bîrca — există peste 300 a fecţii, unităţi de frizerie-coa- neaţa pe Averell Harriman, A fost de faţă Richard H nele aspecte ale situaţiei in
parate de radio, mai bine de furâ, croitorie, cizmărie, tînf- ambasador itinerant al pre Davis, ambasadorul S.U.A. la ternaţionale actuale.
S.U.A.,
şedintelui
Bucureşti.
Lyndon
La amiază, premierul Ion
100 de maşini de spălat rufe. chigerie etc. De asemenea, se Johnson, care se află în ţara Intre preşedintele Consiliu Gheorghe Maurer a oferit un
aproape 100 de frigidere, iar va construi o baie comunală, noastră. lui de Miniştri al Republicii dejun în cinstea oaspetelui.
pe multe case şi-au făcut a se va lărgi internatul pentru La întrevedere, care s-a des Socialiste România şi ambasa (Agerpres).
pariţia antenele de televizor. elevi, va fi mârît numărul de
De asemenea, există in pre paturi la spital şi casa de naş
zent aici două cămine cultura teri şa.
le, două cinematografe, o bi In prezent, în comuna Mier Plecarea tovarăşului Luis Corvalan,
bliotecă publică cu peste 10.000 curea. în afara ţăranilor co
de volume, staţie de radiofica- operatori, au apărut noi ca
re, un spital cu 32 de paturi, tegorii sociale. In cele două u secretar genera! al C .C . al P.C. din Chile
o circumscripţie sanitară şi o nităţi agricole de stat — Conlucrarea fructuoasă la diferite nivele, in organizarea ştiinţifică a producţiei şi
farmacie, liceu, şcoală genera S.M.T., ferma I.A.S. — şi ce a muncii, asimilarea noilor produse, introducerea tehnologiilor avansate, ridicarea calităţii
lă de 8 ani, grădiniţe de lelalte instituţii lucrează un şi performanţelor producţiei curente se vede în activitatea multor întreprinderi din regiu Marţi dimineaţa a părăsit soţia, care, Ia invitaţia tova dului Comunist Român, oame
copii, trei magazine alimenta număr mare de salariaţi : nea noastră. Colaborarea cu institutele centrale de cercetări a devenit o cerinţă de primă Capitala tovarăşul Luis Corva răşului Nicolae Ceauşescu, se nilor muncii şi poporului ro
re, din care unul cu autoservi muncitori, mecanici, ingineri, necesitate. In noile condiţii ea se lărgeşte şi se diversifică şi mai mult. lan, secretar general al CC. cretar general al C.C. al P.C.R., mân felicitările sale pentru
re, magazine pentru textile — profesori, medici etc al P.C. din Chile, împreună cu a făcut o vizită în tara noas marile progrese obţinute în
încălţăminte, produse metalo- Preocuparea în această di tră. dezvoltarea economică a ţâ
chimice, o cofetărie, două bru recţie este marcată şi de as înainte dc plecare, tovarăşul rii, în creşterea nivelului de
tării şa pectul frumos al străzilor, de c 7 // întâmpinarea flonjeriafei Qtaj'w na! e a Luis Corvalan a exprimat to trai material şî cultural al
populaţiei.
Recentele măsuri elaborate numeroasele acţiuni cu carac varăşului Nicolae Ceauşescu
ter obştesc-edilitar. Iniţiate de
de Plenara C.C. al P.C.R. din sfatul popular, menite să con cele mai sincere mulţumiri La plecare, pe aeroportul
octombrie ac., cu privire Ia tribuie la buna gospodărire a pentru atenţia cu care a fost Bâneasa, oaspetele a fost con
îmbunătăţirea organizării ad- aşezării şi continua ei înfru primit, precum şi ferma sa dus dc tovarăşii Nicolae
ministrativ-teritoriale şi siste o parte şi de alta a şoselei tro CIFRE NOI ÎN CARTEA IZBÎNZILOR convingere câ întîlnirile şi Ceauşescu. Mîhal Dalea, secre
museţare. K plăcut să vezi de
matizarea localităţilor rurale, convorbirile ce au evut loc au tar al C.C. al P.C.R,. Bujor
deschid noi perspective pentru tuarele pavate, peluze de flori fost pozitive. De asemenea, se Sion, Ion Stoian şi Vas;)e
dezvoltarea satului. cretarul general al C. C al Vlad. şefi de secţie la C.C. al
în dreptul locuinţelor, podele P.C. din Chile a transmis Parti P.C.R., de activişti de partid.
Comuna Miercurea dispune din beton la intrările în curţi. De regulă, cind vorbim des toare. Chipuri aspre, vînjoase, Prin executarea ultimilor soluţii si modificarea proiecte
dc bogate resurse materiale şi Numai anul acesta s-au pavat, pre un şantier gîndul ne duce oteliie de asprimea gerului si kilometri s-ou încheiat lucră lor la condiţiile concrete din
umane. Aici există un număr de exemplu, peste 5.760 m p. la dantelăria schelelor, la mi arşiţa dogoritoare a soarelui. rile la drumul auto forestier teren. Toate acestea se concre-
mare de meşteri iscusiţi, a că de trotuare, acţiune care con- rosul de pămint reavăn, ne în După o matură chibzuinţă au t \ £i" de interes turistic, de pc 'i:r j*u |« -ti;,Ji'ffn cr *i.!i,t lu
ror pricepere' nrr <r fost'folosi- ' tînuî pînă Ia amenajarea tu chipuim o aglomeraţie de au luat cu QSalt creştetul munţi-' malul Riului Mare din~Cug\r‘ crărilor şi urgentarea ritmu T E L E G R A M E
ta pînă acum la întreaga va turor străzilor. tovehicule intr-un du-te-vino lor ce despică in două Va in lungime totală de 69 km. lui de execuţie. Cifrele ne vin
loare. De aceea, gospodarii co Hărnicia, priceperea, talen necontenit. De data aceasta a lea Sebeşului. Cu fiecare me lDe remarcat că prin darea in in ajutor şi de astă dată. La
munei preconizează ca în vi tul şi entuziasmul cetăţenilor vem de-a face cu un şantier tru de drum smuls încremeni exploatare a acestui drum se preţul de cost s-au obţinui e
itor să o valorifice mai bine. din Miercurea vor contribui de cu totul altă natură si con rii multimilenare, muntele se asigură o legătură directă in conomii suplimentare in zece Tovarăşului IOSIP BROZ TITO
In această privinţă se gîndesc la obţinerea şi în viitor a u figuraţie. apropie tot mai mult de om. tre două mart bazine forestie luni, de 260.000 lei fi s-au rea Preşedintele Republicii Socialiste
să reînfiinţeze unele unităţi nor rezultate mai bune în în f Mijloace moderne de mare re.' Cugir si Valea Sebeşului. lizat beneficii fn valoare dc
ale cooperaţiei meşteşugăreşti, florirea satului lor, potrivit Este marele şantier al con productivitate s-au alăturat te Un calcul făcut la serviciul 319.000 lei. Federative Iugoslavia
care au fost desfiinţate de că noilor condiţii de progres cre structorilor de drumuri fores nacităţii constructorilor, obli- plan al întreprinderii arată că Deşi mercurul (ermome!>u- Preşedintele Uniunii Comuniştilor
tre uniunea raionala pentru a ate de actuala etapă pe care tiere al căror loc de muncă il gind timpul fi stînca să It se numai In acest an ret zaua dru Ini a coborît mult sub zero
le concentra la centrul de ra- o parcurgem. constituie tăcerea adincă si în supună Victoriile s-au succe murilor forestiere s-a prelun grade si munţii poartă cufme din Iugoslavia
* ion. cremenită a munţilor. l-am dat asemenea vieţii diurne a git in această zonă cu 30 km. albe, constructorii de drumuri BELGRAD
t'âzuf la lucru pe ace;ti con
Cu ani în urmă. a existat o STEL7AN BÂRBL'LESCU structori fără fi>mă impună oamenilor. In patru ani, Munţii Sghesului forestiere n-au coborît, a i ră Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Socialiste
Luate in ordine, primul $i au fost brăzdaţi de veste 140 mas pe poziţii fi pun temelie Federative Iugoslavia. în numele Comitetului Central al
cel mai de seamă rezultat este km drumuri forestiere. S-au în trainică succeselor viitoare. In Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Repu
A. w îndeplinirea planului anual la cheiat in mare parte l'icrătil° aceste zile premergătoare blicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru
in bazinele forestiere Dobra
ÎNCĂRCĂTURĂ producţia globală fi marfă cu Si Cerna fapt ce va permite Conferinţei Naţionale a P.C.R. personal, vă adresăm dv., Comitetului Central al Uniunii Co
37 de zile mai devreme. Prin
ci si'du sporit eforturi.’.e. ,4u
muniştilor din Iugoslavia şi popoarelor Iugoslaviei prietene,
aceasta deschizătorii de dru atragerea In circuitul econo fost atacate 1.1 obiective din cele mai calde felicitări şi urări cordiale pentru noi succese
muri noi ;i-au apropiat reve mic a noi bogăţii naturale. planul, anului viitor Pină la în opera de construire a socialismului.
Îndeplinim o dorinţă a con
Ne exprimăm convingerea câ prietenia frăţească şi cola
AUTOCRITICII lionul cu o lună si ceva. Este structorilor amintind ră la suc sfirsitul lunii decembrie, alrc borarea multilaterală dintre Republica Socialistă România şi
un fel de-a spune pentru că
./1 lucruri vor figura innepute.
ei consideră nivelul atins un cesul dobindit de ei a contri In acest fel constructorii, pre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul
punct de plecare spre indici fi buit si beneficiarul, rare a răs conizează sn realizeze in pri Comunist Român şî Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia se
Poporul este un filtru ex mai înalţi de producţie. Im puns cu promptitudine ori. df> mul trimestru al anului 196S, vor întări şi dezvolta în continuare. în folosul popoarelor
traordinar de rafinat, un portantul eveniment consemnat cite ori a fost- nevoie De clt- peste 20 la sută din planul a noastre, al cauzei socialismului şî păcii în lume.
organism care nu asimilea cu majuscule In cartea de aur fel, fn multe situaţii conlu nual.
ză orice. Respinge, intocmoi a marilor izbînzi a fost mar crarea dintre cei doi factori NICOLAE CEAUŞESCU
cum marea aruncă la mal cat desigur de alte momente s-n. fructificat in schimbări de S. TRUTA secretar general al Comitetului Central
epavele, tot ce este retro «1 Partidului Comuoist Român
grad, depăşit, inutil. Un CH1VU STOICA
astfel de rafinament l-a cis- preşedintele Consiliului de Stat
tigat intr-o istorie mllcna- al Republicii Socialiste România
Obstacole tn drumul
Tovarăşului ENVER HODJA
O P I N I I Prim-secretar al Comitetului Central
RENTABILIZĂRII al Partidului Muncii din Albania
ră, căruia socialismul i-a Tovarăşului IIADJI LLESHI
adăugat valenţe $i semnifi Preşedintele Prezidiului Adunării Populare
caţii noi. Poate dc aici vine întreprinderile forestiere din ţeg s-au unificat două sec plasarea mai judicioasă a mij
faptul că astăzi privim cu Haţeg şi Hunedoara au fost toare de exploatare — Pui şi loacelor de transport în par a Republicii Populare Albania
ochi critic tot ce facem. planificate să lucreze în anul Haţeg — redueîndu-se astfel chete. Trasul lemnului cu a Tovarăşului MEHMET SIIEHU
Faptul că am învăţat sl ac acesta cu dotaţii de la stat. Cu cheltuielile cu 33.000 lei. S-au telaje, care de cele mai multe
ceptăm unanim, idr.ea că prilejul dezbaterii cifrelor de întocmit fişe de calcul econo ori deprecia calitatea, dimi- Preşedintele Consiliului de Miniştri
reconsiderarea, chiar sl nu plan, muncitorii şi cadrele mic pentru fiecare sortiment nuînd valoarea sortimentului, al Republicii Populare Albania
mai tn parte a unor acţi tehnico-inginereşti s-au anga în parte care, in planul finan- a fost înlocuit intr-o propor TIRANA
uni proprii, nu este notă de jat să diminueze cit mai mult ţie destul de mare cu mijloa
slăbiciune, ci dimpotrivă — aceste dotaţii. In parte, au ce mecanice — tractoare şi fu- In numele Comitetului Central al Partidului Comunlit
de tărie. In marşul nostru reuşit. In primele trei trimes nîculare. Ca urmare, la unele Român. Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale
viguros, rapid, trepidant, tre, la I.F. Haţeg pierderile sortimente planificate cu pier Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nos
desfăşurat pe planuri mul planificate la activitatea de Anchetă ia în tre deri cum ar fi : cherestea din tru personal, vă transmitem dv.. şi prin dv. întregului popor
tiple, nu se poate să nu a bază au fost reduse cu 98.000 diverse specii, lobde industri albanez felicitări cordiale cu ocazia sărbătorii naţionale, eli
vem sl unele scăpări. Sin- lei. iar la I.F. Hunedoara cu prinderile forestiere ale, bile manele de răşinoase berarea Albaniei de sub jugul fascist.
Bucurîndu-se din toată inima de realizările obţinute în
C. ARMEANU După albire, pentru a pulea fi exportate, nucile sini 136.000 lei. şi altele s-au realizat benefi opera de construcţie socialistă a Republicii Populare Albania,
ctnlărite şi împachetate cu ajutorul unei maşini. Operaţiunea In acest sens, la ambele în cii. La unele sortimente ca poporul român adresează poporului albanez urarea de a ob
(Continuare Id pag. e 2-a) se execută la centrul I.R.V.L. F. din Simeria treprinderi au fost aplicate din Haţeg buşteni pentru gater de diver ţine noi succese în act’vitatea sa pentru continua dezvoltare
Foto : I. TEREK mai multe măsuri. La I.F. Ha- se esenţe. lemn de fag pentru şi prosperitate a patriei sale.
construcţii rurale beneficiile Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea câ relaţiile de
şi Hunedoara planificate au fost depăşite. prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre ţările şi
Fără să subestimăm rezulta partidele noastre se vor întări şi dezvolta continuu spre bi
tele de mai sus, trebuie să nele poporului român şi albanez, al cauzei socialismului şi
păcii în lume.
subliniem câ drumul
Aprovizionarea satelor—obiectiv principal dar, erau planificate cu pier două întreprinderi spre renta NICOLAE CEAUŞESCU
celor
deri. Bunăoară prin pla bilizare este anevoios. La I.F. secretar general al Comitetului Central
al Partidului Comunist Român
nul financiar, 100 tone de Haţeg valoarea locaţiilor
CHIVU STOICA
mangal trebuiau produse cu o C.F.R.. generată în primul preşedintele Consiliului de Stat
rînd de încărcarea manuală a
pierdere de 8.000 leî, dar în
al activităţii cooperaţiei de consum urma unui calcul economic s-a vagoanelor şi de slaba organi al Republicii Socialiste România
zare a muncii, se ridică
ION GHEORGHE MAURER
la
stabilit că el poale fi produs
din buturi de lemn nevalori 32.000 Iei. La această sumă se preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Socialiste România
lei
mai adaugă alţi 335.000
Satul nostru contemporan se de cele mai diverse profile, cil singur exemplu. Valoarea măr ne lei. In multe localităţi rura ficate înainte. Rezultatul ? La cheltuieli pentru recrutarea
100 tone mangal s-a realizat
le ca Vlnţul de Jos, Teiuş, Vi
află într-o permanentă schim şi, prin valorificarea surplusu furilor vîndute in primele 9 un beneficiu de 87.000 lei. Tot muncitorilor. 59.000 leî penali
bare şi transformare. Tendin rilor de produse agroalimenta- luni ale anului în curs este cu nerea, Certej şi altele, au fost la r F. Haţeg s-a redus numă zări pentru nerespectarea obli
ţa lui de a se apropia tot maî re a ţăranilor cooperatori şi a peste 58 milioane mai mare introduse forme moderne şi rul posturilor auxiliare din gaţiilor contractuale, valoarea 9.218.000 lei economii
mult de nivelul de civilizaţie gospodăriilor individuale — decît cea a mărfurilor desfă rapide de comerţ cum este parchete, s-au lichidat stocu amortismentelor pentru meca
autoservirea. Ţinînd seama de
al oraşului este evidentă la cooperaţia de consum contri cute în aceeaşi perioadă a anu- rile supranormative şi s-au re nismele care stau neutilizate
fiecare pas. In această meta buie la ridicarea nivelului de luj trecut. frecvenţa cererii mărfurilor, condiţionat o serie de piese. şa. La uncie sortimente chel suplimentare la preţul de cost
s-a trecut în acest an la orga
morfoză care a cuprins toate trai al locuitorilor satelor, la Paralel cu creşterea volumu nizarea concentrică a reţelei La întreprinderea forestieră
aşezările rurale, un loc aparte continua apropiere a satului lui circulaţiei mărfurilor, lu comerciale săteşti, Au fost din Hunedoara accentul prin tuielile s-au depăşit, cu mult. In anul acesta, colectivul Combinatului siderurgic dîn Hu
îl ocupă cooperativele de con de oraş. crătorii din cooperaţia de con-1 create puternice centre comer cipal a fost pus pe rentabili Preţul de vînzare a unui me nedoara a dobindit importante succese în sporirea producţiei
sum. Aprovizionarea satelor cu sum s-au preocupat îndeaproa ciale zonale la Teiuş, Ighiu, zarea sortimentelor planificate tru ster de lemn pentru foc şi îmbunătăţirea calităţii produselor siderurgice. Pînă în pre
este de 75 leî, dar pentru pro
pe şi de îmbunătăţirea deser
Prin aprovizionarea conti mărfuri şi articole specifice virii. In satele regiunii noastre Vinţ. Miercurea, Geoagiu. Cer- cu pierderi In acest scop au zent. planul de producţie la oţel Martin şi electric a fost de
nuă a unităţilor săteşti cu ga consumului rural la timp, de s-au construit în ultimii am fost eliminate unele operaţii ducerea lui se cheltuiesc 85 păşit cu peste 23.500 tone, iar la laminate finite pline cu
me variate de produse, prin sezon şi în cantităţi îndestulă GAŞPAR FRANCISC mărunte şî reduse fazele de lu 90 lei. La 100.000 metri steri, 26.206 tone. O grijă deosebită a fost acordată reducerii con
dezvoltarea reţelei de alimen toare a constituit obiectivul 101 magazine şi unităţi de a ^reşedinţele Uniunii regionale cît trebuie să dea întreprin sumurilor specifice de materii prime şî materiale. Ca urmare
taţie publică şi a unităţilor de nostru principal. Acest lucru limentaţie publică, s-au mo a cooperativelor de consum cru care generau cheltuieli derea forestieră Haţeg în pro- a preocupării ce au avut-o în această direcţie siderurgiştii
interes turistic, prin construc se poate vedea din creşterea dernizat şi dotat cu mobilier Hunedoara-Deva destul de mari. De pildă, dis hunedoreni au realizat 9.218000 lei economii suplimentare
ţii de noi unităţi şi amenaja an de an a volumului mărfuri nou peste 230 unităţi, au fost tanţele de corhănire s-au mic L. DEMETER Ia preţul de cost.
rea celor existente, prin pres lor pe care le desfacem la sate. introduse utilaje perfecţionate (Continuare fn pag. a 2-a) şorat cu circa 50 la sută, prin (Continuare Io pag. a 2-a)
tări de servicii către populaţie Am să dau în acest sens un în valoare de circa 20 milioa