Page 96 - Drumul_socialismului_1967_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 29 noiembrie 1967

Cineva reproşa unul bi­
A dunări p e n tru dări de seam ă şi (Urmare din pag. 1) pă in suficientă măsură de rou de organizaţie de bază pledeoză pentru îndeplini­ ea are valoare de ..acope-
rire", dc aminare, cu largi
rea tuturor indicatorihr de
conducerea unităţilor şi nu
deschideri spre nelndepli-
tem diclecticienl şi înţele­ intervin destul de activ in lipsa de preocupare pentru plan, face apel la conştiinţa nirea unor sarcini
şi capacitatea
oamenilor
gem lucid natura lucruri­ organizarea procesului de aprovizionarea şantierulu». dintr-o anumită secţie ră­ mAutocritica** de acest
Culmea, că cel care făcea
lor. In recunoaşterea a ceea producţie şl urmărirea exe­ Qceastă „critică“ este ş j de masă in urmă, apoi, la sfir- gen, deşi e făcută in virtu­
a ie g e ri în o rg a n iza ţiile de p a rtid tă posibilitatea îndreptării. cutării sarcinilor". „Auto­ lot pe şantierul respectiv, şit de lună, trimestru, an, tea răspunderii, primeşte
ce nu a făcut bine subzis­
critica" continuă apoi
cu
Dar, la urma urmei, pină „prea timid se Insistă pen­ adică tocmai cel care tre­ constată că oamenii ştiu rol de descăzut, de dimi­
nuator al răspunderii. Ci­
unde poţi merge pe drumul tru Introducerea In practi­ buie să se ocupe de această să-şi respecte cuvintul. Dar
neva o numea un colac de
recunoaşterii ? Cft este el că a noilor cuceriri ale şti­ treabă. cu el cum rămlne ? Colec­ salvare. Te salvează de pri­
DEZIDERATUL MAJOR - de lung? Mai exact, cită inţei agricole, nu se face Un director de Intreprin- tivul şt-a îndeplinit sarcini- mul val, dar marea are...
vreme ţi se va înghiţi fap­
te
Şl-apof, cît timp o să
tul că eşti „sincer" şi re­
cunoşti o greşeală, o abate­ salvezi cu un astfel de co­
re, o Incompetenţa ? Dacă lac pentru a nu ajunge e­
pavă ?
CREŞTEREA PRODUCŢIEI faci autocritica in legătură Spuneam că autocritica
Iţi
pentru a şaptea oară
cu acelaşi lucru, ce vor spu­ făcută doar de ochii lumii
observat, dar s-a apreciat, în ne tovarăşii de muncă des­ deschide porţi spre nelnde-
pliniri de sarcini. Am vă­
pre tine ? Aici cred că tre­
sens negativ faptul că datori­
DE METAL tă necontrolârii pe flux a lu­ buie făcută o disecţie este zul intr-o zl pe un directa-
a
luindn-l tare in răspăr pe
faptelor. Adică, una.
crului, procesul de formare,
uscare, montare şi turnare a dacă nu citeşti ce este nou un maistru pentru că nu
şi-a îndeplinit
o sarcină
Toi ceea ce se dezbate In a­ reia după unii macaralele pieselor nu a fost temeinic in legătură cu profesia pc dată. A greşit directorul ?
care o exerciţi şi alta este
ceste zile in adunările organi­ existente la nod nu sînt bune?" respectat, ceea ce a facilitat dacă repeţi de fiecare dată lotul pentru combaterea dere se intilnea zilnic cu le nu pentru că a vorbit Nu ! Dar nu-şl dă seama că
zaţilor de partid pentru dări In cuvintul său comunistul defecte ca : incluziuni de nisip, dăunătorilor" etc. etc. muncitorii la locul de mun­ directorul in şedinţe, ci de fapt maistrul l-a copiat.
de seamă şi alegeri din cadrul Nicolae Nedelcu a arătat că dimensiuni necorespunzătoare „autocritic" că nu-ţi înde­ S-ar putea spune că e că. Azi cu unii, miine cji pentru că are un puternic
Combinatului siderurgic Hu­ realizările nesatisfăcâtoare de etc. Acestea au fost puse în e- plineşti îndatoririle la lo­ critică dulceagă la adresa alţii. Ii cunoaşte pe toţi. simţ al datoriei, al angajă­ Iată un produs aproape
nedoara face dovada unei înal­ pînă acum se datoresc în prin­ videnţâ la finisare şi prelu­ cul In care al fost pus să altora Dar nu e. Este o au­ Muncitorii dintr-o secţie rii. Dar, el de ce nu proce­ firesc al autocriticii for­
te combativităţi, a unej matu­ cipal nefolosirii cu maximum crare, ceea ce a avut ca ur­ răspunzi. Şl mal grav este tocritică exprimată de acel i-au cerut intr-o zl să ia dează la fel ? Se obişnuieş­ male. O astfel de •autocri­
rităţi politice a comuniştilor de de randament a cuptoarelor şi mări înregistrarea în cele 10 dacă aceasta atrage după care qu fost puşi să răs­ nişte măsuri care să acce­ te să dăruiască în dreapta tică“ nu numai că nu ne
aici. care manifestă o grijă a timpului de lucru. El a ară­ luni ale acestui an a unei pier­ sine pierderi materiale, da­ pundă de bunul mers al lereze pregătirile pentru şi-n stingă cu multă uşu­ ajută să mergem înainte,
deosebită pentru soarta pro­ tat, că o parte din muncitori deri de metal de 20000 kg la că frinează dezvoltarea ţi­ producţiei, de îndeplinirea lamă. Directorul a promis rinţă promisiuni de tot fe­
ducţiei de metal. şi chiar maiştrii nu urmăresc piesele din fontă şi de 11 581 nui sector. sarcinilor pe care partidul vreme îndelungată. Iarna a lul, de care apoi uită. Cind dar ne frinează, este un
scoaterea în mod ritmic a lin- la piesele din neferoase. Iată o mostră de *auto- le pune in faţa agriculturii. sosit, dar situaţia nu s-a i se atrage atenţia, işl face rău social. Autocritica fără
In adunare s-a criticat mo­
gourilor din cuptoare Din a- crltlcăm : Am auzit multe autocritici schimbat. Cum apore acest smerit „autocritica". Cum încărcătura faptică este lip­
Sporirea ceastâ cauză, în fiecare schimb, dul necorespunzâtor in care au „Nu peste tot cadrele teh­ de acest fel Unele chiar conducător in faţa subal­ poate fi calificată o astfel sită de sens, de raţiune,
lucrat şefii de echipe şi maiş­
se pierd în medie 6 lingouri. trii Cazan Alexandru, Nagy nice de la consiliile agrico­ concrete şl însoţite de an­ ternilor ? El la cuvintul in
Lunar din această cauză în ca­ Ion. Muşa Balint şi alţii, care le şi din unităţi se preocu­ gajamente, Dar rezultatul ? faţa întregului colectiv şi de autocritică? De regulă este dăunătoare.
răspunderii drul laminorului se pierd pes­ au favorizat obţinerea unor
te 500 de lingouri. Iată deci piese de slabă calitate. Mai
personale de unde provine şi mersul re­ grav este faptul că unii maiş­ Activităţi; de ocrotire a să­ Unul din obiectivele Impor­
dus al liniilor de laminare.
Organizaţia de partid a luat tri ca SUmcovjci Constantin şl nătăţii copiilor din raionul tante in acordarea asistenţei
Colectivului laminorului de poziţie hotăritâ împotriva ace­ Ştefan losif n-au stabilit co­ nostru, I se acordă o atenţie medicale mamei şi copilului, îl
800 mm. îi este rezervat In vi­ lor muncitori care consideră rect reţetele de încărcare a cu- deosebită. Comitetul executiv constituie şi consolidarea şi
itor un rol foarte Important că nu mal au nimic de făcut bilourilor, şi nu au urmărit a­ al Sfatului popular raional O- dezvoltarea caselor de naşteri
in asigurarea întreprinderilor în direcţia pregătirii profesio­ nalizele pe schimburi ale fon­ râştie a luat măsuri pentru în­ existente în mediul rural. In
beneficiare ou laminate din o­ nale. Au fost combătute Ideea tei destinate turnării. Rabatul tărirea şi extinderea bazei momentul de faţă, casele de
ţeluri aliate şi carbon de cali­ plafonării în această direcţie la calitate a fost acordat şi de materiale destinate asistenţei naşteri de la nivelul circum­
tate. In prezent, laminorul se precum şi atitudinea conduce­ către Hcrban Petru, Popa Beni copilului, pentru reducerea scripţiilor sanitare din Săliş-
află în perioada de extindere rii secţiei care a acordat cu şi Bocşiţan Gheorghe Critictnd morbidităţii şi scăderea mor­ tea, Balşa. şi Geoagiu. prin
şi modernizare. Cum nu fost prea multă uşurinţă încadrări aceste neajunsuri, darea de talităţii Infantile, prin aplica­ dotările făcute, pot satisface
rezolvate sarcinile de pînfi a­ în categorii superioare. Este seamă sublinia printre altele rea unor larg; măsuri de pro­ toate nevoile din teritoriul ce
cum pe linia îndeplinirii pla­ şi aceasta o cauză pentru care că multe din piesele de calita­ filaxie. le aparţine.
nului cantitativ şi sortimental? unii muncitori şi chiar maiş­ te slabă au fost acceptate to­
Ce trebuie făcut pentru ca în­ tri, deşi încadraţi în categorii tuşi de către beneficiari în vir­ Pe această latură a preveni­ Pentru a se crea condiţii op­
tregul colectiv de aici să se superioare, nivelul slab de pre­ tutea unor împrejurări deose­ rii îmbolnăvirilor, un deosebit time dezvoltării imaturilor ca­
ridice în viitor la nivelul sar­ gătire profesională nu le per­ bite. Dar cît o să reziste pie­ accent s-a pus pe organizarea re se nasc, la maternitatea spi­
cinilor ce-i revin ? Iată numai mite să rezolve aşa cum tre­ sele la agregatele unde s-au vizitelor active la domiciliul talului din Orăştie au fost în­
citeva din întrebările la care buie problemele procesului de montat ? Iată o întrebare care copiilor pînă la un an. fiinţate saloane speciale pen­
comuniştii de pe schimbul producţie şi îndeosebi cele pe a fost adresată întregii adu­ Astfel, încă în primele 48 de tru aceştia, putindu-se astfel
au căutat să dea răspuns în care le ridică întreţinerea şi nări. ore după ieşirea din materni­ asigura o îngrijire corespun­
zătoare pînă ce nou-nâscutul
cadrul adunării generale pen­ repararea agregatelor. De alt­ Considerăm însă că ar fl tate. copiii sînt vizitaţi de me­
tru dare de seamă şl alegeri. fel, pregătirea profesională a fost mai bine dacă această în­ dicul de circumscripţie, se Iau va ajunge la greutatea norma­
De multă vreme se discută fiecărui muncitor, maistru şi trebare şi-ar fi pus-o biroul or­ în evidenţa circumscripţiei şi lă, care sâ-i permită externa­
în cadrul laminorului despre tehnician a constituit o pro­ ganizaţiei de bază lui însuşi, se duce o susţinută muncă de rea lui la domiciliu.
defecţiunile care sînt înregis­ blemă majoră în cadrul dezba­ comuniştilor şi întregului co­ educaţie sanitară Trebuie să a-
trate la macaralele „Tlegler", terilor din această adunare. lectiv mult mai devreme şl Manca Petru şl loan Vieru, de la Termocentrala din Paroşeni s^au specializat In în- cu mamele, ară- S H B H m râtâm că bucă­
la cuptoarele de preîncâlzire n-ar fi aşteptat momentul ţi­ trclineroa şi repararea aparatelor de control şl măsură. Fotoreporterul nostru, Virgil O- tîndu-li-se im­ tăriile dietetice
şi la aparatura termotehnlcă nerii adunării generale de a­ noiu, l-a surprins pe cel doi muncitori în timp ce verificau starea de funcţionare a agre- portanţa alimen­ existente în ra­
de măsură şi control. De ce se De ce nu preve­ legeri Iniţierea din vreme a taţiei naturale ion nu funcţio­
intîmplâ ţoale acestea ? Unii unor acţiuni pe tema calităţii, galelor de măsură şl control._____________________________________________________ şi evitarea pe cît nează in mod e-
participanţi la discuţii, prin­ a respectării disciplinei la lo­ posibil a alimen­
tre care comuniştii Nicolae nim neajunsurile? curile de muncă ar fi avut e­ taţiei mixte şi A s i s t e n ­ flcient decit în
Vlaicu. Nicolae Iorga, Nicolae fecte favorabile asupra calită­ artificiale îna­ mediul urban, în
Nedelcu au arătat că principa­ ţii pieselor predate sectorului Cointeresarea materiala inte de 3 Juni. mediul rural e­
lele cauze ale acestor defecţi­ După cum era şi de aştep­ prelucrător. Un exemplu in ficienţa lor e ne-
uni constau în neexploatarea tat. la turnătoria de fontă dez­ De altfel, luind cuvintul la
raţională a agregatelor şi in baterile au avut ca prin­ discuţii, tovarăşii Stroia Gheor­ această privinţă ţ a m e d i ­ salisfâcâtoare iar
faptul că nu întotdeauna cor­ cipal obiectiv contribuţia co­ ghe, Bocşiţan Gheorghe, Ca­ îl oferă medicii la unele circum­
pul tehnico-inginei esc de aici muniştilor, a întregului colec­ zan Alexandru şi alţii, au re­ în zootehnie circumscripţiilor scripţii lipsesc.
acordă asistenţa tehnică nece­ tiv la realizarea sarcinilor de cunoscui în spirit critic şi auto­ sanitare de la Aceasta datori­
sară. „Ne-am obişnuit să arun:- producţie şi îndeosebi modul critic neajunsurile care au a­ c a l ă a
câm mereu vina pe construc­ cum s-a respectat disciplina vut loc. Dar numai recunoaş­ Existenţa rezervelor de spo­ Pînă la începutul acestei luni bilit pentru toate categoriile şi nivelul localită­ tă unor neâ^'
tor atunci cînd macaralele tehnologică Adunarea genera­ terea slăbiciunilor nu este su­ rire a producţiei pe cap de a­ s-au livrat peste prevederile" speciile de animale. Creşterea ţilor Bntşa, AI- junsurl mărunte,
„Tiegler" ne lasă in pană — lă a •comuniştilor de aici a ficientă pentru ca în viitor să nimal este dovedită de dife­ contractului 19.000 1. lapte. In rentabilităţii zootehniei se re­ maş, Sâliştca, izvorîte în cea
spunea în cuvintul său comu­ coincis cu un eveniment deo­ se producă revirimentul Este renţele mari înregistrate de la schimb, la C A P Cristur pro­ flectă şi în rezultatele financi­ Geoagiu, din me­ mal mare parte
nistul Nicolae Vlaicu. Dar, ce sebit : realizarea, de către co­ necesar ca învăţămintele des­ o unitate la alta Cooperatorii ducţia obţinută în medie de Ia are. Faţă de 1.431.000 lei veni­ c o p i i l o r
au făcut tehnicienii şi ingine­ lectivul secţiei turnătorie, a prinse sâ fie puse în practică din Simeria ău realizat cile fiecare vacă nu depăşeşte 1 500 turi planificate a se obţine din diul rural, şi din lipsa de pre­
rii noştri şi chiar biroul orga­ planului anual cu peste 6 săp- in activitatea de zi cu zl. 2 030 1 lapte pe cap de vacă 1, din care abia 62 la sută este zootehnie în întregul an 1967, ai circumscrip­ ocupare a medi-
nizaţiei de bază pentru a spul­ tâinîni înainte de vreme. Este furajată, 75 la sută din pro­ destinată livrării. Faţă de pre­ pînă la începutul lunii noiem­ ţiilor urbane Icului de circum­
bera idoea greşită potrivit că­ un succes care nu a trecut ne­ I. MANEA ducţie fiind livrată la I.C.I L vederile contractului anual brie s-au încasat 1 477.000 lei.
există o nerealizare de peste Rcluînd ideen, tovarăşul lo­ din Cugir, unde scripţie sau a ca­
39.000 1. lapte. Situaţia este a- sif Oanâ, preşedintele coope­ numărul vizitelor active la do­ drelor medii care lucrează pe
semânătoare şi la cooperative­ rativei agricole din Bircea miciliu în ultimii 2 ani repre­ linie de ocrotire.
le agricole din Rapolt, Bîrcea Mică, şi-a arătat nemulţumirea zintă peste 80 Ia sută din tota­ La nivelul tuturor circum­
(Urmare din pag. I) şi Arliîa. faţă de rezultatele slabe obţi­ lul vizitelor efectuate in teri­ scripţiilor noastre sanitare
Aprovizionarea satelor — taurin în unităţile unde acţiu­ nute de unitate tocmai datori­ toriul deservit. sînt există o dotare corespunzătoa­
Şi la ingrăşarea tineretului
De asemenea, sugarii
re a truselor de urgenţă, fâ-
tă faptului că îngrijitorii fiind
ducţîe în anul curent, dife­ nea este organizată judicios se retribuiţi cu plată fixă nu de­ controlaţi periodic cel puţin o cînd posibilă administrarea u­
dată pe lună, pentru a se pu­
nor tratamente de urgenţă în
renţa de valori nu este deloc realizează sporurj zilnice de pun nici un efort suplimentar tea depista din timp orice stag­ toate cazurile grave, înainte de
neglijabilă. Ea trenează mult creştere în greutate de 0.800— pentru creşterea producţiei. nare sau intîrziere în creşterea
reducerea dotaţiilor şl realiza­ obiectiv principal a! activi­ 1,100 kg., dublu faţă de cît se Or, cunoscînd dinainte că in­ lor în greutate, primul semn trimiterea acestora la spital.
In privinţa aprovizionării cu
rea de beneficii. obţine în cooperativele care nu diferent de rezultate îngrijito­ al unei alimentaţii necores- medicamente, prin măsura co­
au lotizat şi hrănit animalele
Intr-o situaţie asemănătoa­ in mod diferenţiat, după o rul va primi anumite drepturi, punzâtoare sau al unei sufe­ mună luată de secţia sanitară
re se găsesc şi alte sortimente. destinaţie dinainte stabilită. Ce el nu este interesat sâ respecte rinţe organice. regională şi de Oficiul farma­
Cauza ? In unele parchete pro­ factori influenţează rezultatele programul de îngrijire şi fura­ Dacă acest lucru ae aplică la ceutic regional, de a se crea un
jare stabilit. Neexistînd o co­
cesul tehnologic de exploatare tăţii cooperaţiei de consum activităţii in zootehnie ? relaţie strinsă între drepturile marea majoritate a circum­ stoc de medicamente destinate
a masei lemnoase nu este res­ Pe prim plan se situează şi obligaţiile îngrijitorilor, scripţiilor sanitare rurale, sînt special mamei şi copilului, s-a
pectat. In mod normal lemnul cointeresarea materială a în­ precum şi slabul control exer­ însă unele circumscripţii în creat posibilitatea ca în orice
de foc trebuie sâ se fasoneze grijitorilor. remarca tovarăşul citat de consiliu] de conducere care aceasta nu reprezintă o moment să existe o serie dc
şi sâ se scoată din parchete Păun Răvaş, preşedintele co­ al cooperativei asupra activi­ preocupare continuă, cum ar medicamente cu acţiune speci­
concomitent cu lemnul de lu­ (Urmare din pag. 1) lente cu cele ale industriei re­ stabilirea unor relaţii directe, operative' agricole din Sime­ tăţii ce se desfăşoară în zo­ fi cele din Foit, Mârtincşti. fică pentru mamă şi copil care
cru. La cele două întreprin­ publicane. cu centralele industriale, pen­ ria. Pînă să trecem la aplica­ otehnie determină existenţa u­ BAcăinţi etc. Sora de ocrotire sâ stea la dispoziţia acestora.
deri (excepţie nu fao nici ce­ tej, Dobra, Băiţa, Vaţa, Baia Privind aprovizionarea uni­ tru ca acestea să producă în rea acestui principiu, nivelul nui nivel scăzut al producţiei — element de bază în supra­ Prin controlul şi îndrumarea
lelalte întreprinderi forestiere de Criş şi altele. tăţilor săteşti, se mai constată cantităţi suficiente Resursele producţiilor era mult scăzut, de lapte şi carne. Se pune însă vegherea sânâtâţij copiilor — sistematică a circumscripţiilor
din regiune) lemnul de foc se In preocupările sectorului şi alte lacune ca de exemplu: de aprovizionare locale vor fi departe de a reflecta potenţia­ întrebarea : cine altcineva dacă este destul dc rar întîlnitâ în sanitare, atît din mediul rural
fasonează pe diferite văi şi comercial al cooperaţiei de neonorarea comenzilor in sor­ folosite mai larg, organizîn- lul animalelor pe care le a­ nu consiliul de conducere al circumscripţiile sanitare ru­ cît şi din cel urban, efectuat de
mult timp este lăsat în voia consum din regiune s-a aflat timentele şi mărimile cerute du-se forme variate, potrivite vem. Câutînd o soluţie cores­ cooperativei avea datoria să rale. către o brigadă complexă de
şi aprovizionarea cu mărfuri a (I C I. Alba. Deva. Haţeg), ne- nevoilor populaţiei. punzătoare pentru rezolvarea se preocupe de aplicarea pre­ Tot pe linia prevenirii îm­ medici specialişti, prin depis­
unităţilor îndepărtate şi a celor respectarea graficelor de trans­ Noua organizare adininistra- problemei amintite, fără a de­ vederilor statutare cu privire bolnăvirilor s-a efectuat pe tarea cît mai precoce a tuturor
care deservesc muncitorii fo­ port al mărfurilor în zilele pla­ tiv-teritorialâ se va râsfringe păşi limitele normativelor in la retribuire, ca experienţa a- scară largă imunizarea activă cazurilor de îmbolnăvire şi di­
restieri. Asigurarea din timp a nificate. Întreprinderile co­ pozitiv şi asupra activităţii vigoare, am urmărit să reali­ cumulatâ de unităţile fruntaşe împotriva unor boli epidemi­ rijarea la timp a acestora spre
merciale nu urmăresc cu su­
noastre. Vor fj înlăturate veri­
Obstacole mărfurilor mult solicitate în ficientă exigenţă executarea gile intermediare din comerţul zăm o legătură mal strinsă în­ în această direcţie să fie a- ce. prin vaccinarea tuturor spital, s-a reuşit sâ se înregis­
perioada de iarnă, contracta­
treze o scădere simţitoare a
tre retribuţie şi rezultatele ob­
dnptatâ 1q condiţiile specifice?
rea unor cantităţi sporite, pre­ contractelor economice de că­ cooperatist, contractarea fon­ ţinute in muncă, să împletim In plus, nu trebuie neglijaţi copiilor, precum şi organiza­ mortalităţii infantile. In pri­
rea unor acţiuni care au avut
cum şi obţinerea unor supli­ tre întreprinderile producătoa­ dului de marfă se va face di­ mai armonios interesele coope- nici alţi factori ca : asigurarea drept scop combaterea afecţi­ mele 10 luni ale acestui an. ea
re. cauzind fie întîrzieri la li­
rect cu centralele industriale,
în drumul mentări de mărfuri, au permis vrări, fie goluri in aprovizio­ aecelerîndu-se astfel viteza de miorilor cu cele ale unităţii şi unei bune hrăniri a animale­ a tulburărilor acute de nutri­ a fost cu 3.8 la sulă sub medin
unilor aparatului respirator şi
expedierea la magazinele să­
statului. In acest scop. cu spri­
pe regiune şi pe ţară. fn viitor,
lor în perioada de stabulaţie,
nare.
circulaţie a mărfurilor. Vor fi
teşti a unor importante canti­
p
terminarea reparaţiilor la
cu bune rezultate un nou sis­
aceasta obligă personalul nos­
tăţi de produse alimentare. Vinovaţi de slaba aprovizio­ introduse forme noi de cointe­ jinul I C Z. am experimentat dăposturl, introducerea apel ţie şi digestie. In acest sens. numărul copiilor va creşte şi
trebuie sâ remarcăm că mor­
nare a unităţilor se fac
şi
Invâţînd din experienţa ani­ gestionarii acestora. Nu întoc­ resare materială pentru lucră­ tem de retribuire a îngrijito­ la grajduri şi mecanizarea u­ talitatea prin bronhopneumo- tru medico-sanitar la o aten­
torii din cooperaţia de con­
rentabilizării lor precedenţi privind aprovi­ mesc note de comenzi cu toa­ sum Incepînd cu data de 1 rilor. In esenţă, el se bazează nor procese de lucru în zo­ nie, in primul semestru al a­ ţie sporită în acordarea asis­
pe criterii mai judicios stabi­
tenţei medicale a copiilor.
zionarea cu mărfuri a între­
otehnie.
nului 1967, a ajuns ia zero.
prinderilor comerciale şi a te produsele şi mărfurile ce­ noiembrie a c. în cadrul uniu­ lite în ceea co priveşte stimu­ Nu se pot da reţete va­ Documentele Plenarei CC a)
magazinelor s-a trecut la pro­ rute de către populaţie, deşi nii noastre, s-a introdus pen­ larea interesului cooperatori­ labile peste tot,, dar se Pentru ca toţi copiii sâ se P.C R din 5-6 octombrie a c.,
cedeul formării din timp a re­ acestea se găsesc in cantităţi tru personalul operativ salari­ lor pentru obţinerea de pro­ pot înfăţişa unele metode nască sănătoşi, asistenţa me­ cu privire la îmbunătăţirea or­
zervelor de mărfuri specifice suficiente în depozitele cen­ zarea procentuală, în funcţie ducţii sporite de la loturile de care au contribuit la ri­ dicală se extinde şi în perioa­ ganizării administraţi v-teri to­
soartei să se usuce, sâ se de­ cererii în anumite sezoane. trale. Neglijează îndeosebi de realizarea sarcinilor de animale pe care le au in pri­ dicarea eficienţei sectorului zo­ da prenatală — prin depista­ nale şi sistematizarea locali­
precieze. De aici lemnul dc foc Aşa, de exemplu, pentru ac­ produsele cu valoare mică ca : plan, urmînd ca în viitor ea să m i re. otehnic. Este de dorit ca în rea cît mal devreme a grav - tăţilor rurale, arată că în vi­
se scoate din parchete după ce tualul sezon de toamnâ-iarnă. sare, petrol, ace, aţă. sticle de fie aplicată şi personalului In cazul tinerelului bovin continuare organele agricole o­ delor şi prin dispensarizaren itor se vor crea comune mari,
lampă, borcane, cremă de ghe­
şi
acestora Se asigură astfel o
tehnico-admînistrativ
de
instalaţiile mecanice au fost la începutul trimestrului IV te, perii, paste de dinţi, pro­ conducere. la îngrăşat, la o normă de în­ răşeneşti sâ urmărească cum dezvoltare normală a sarcinii, puternice, atît din punct de
demontate In acest caz miş­ ac. erau asigurate însemnate duse zaharoase şi altele. S-ar Toate acestea vor duce la grijire de 30 capete şi înregis­ se aplică în practică învăţă­ care duce la prevenirea pre- vedere economic cît şi social-
carea lemnului durează mai cantităţi de articole şi materi­ putea cita aici gestionarii co­ trarea unui spor mediu zilnic mintele desprinse, dacă utili­ inaturităţii, cauză favoriv.nn' “* eultural.
mult, randamentul muncitori­ ale. Beneficiind de avantajul operativelor din Mihalţ, Pian, îmbunătăţirea comerţului co­ de creştere în greutate de 0,700 zarea judicioasă a sistemului a distrofiilor. Această măsură Pentru ca asistenţa medica­
operatist, la ridicarea continuă
lor este mai mic, iar costurile creat de prezentele norme cc Buceş etc. a nivelului de viaţă al locui­ kg pe fiecare exemplar, se a­ de cointeresare materială a se realizează prin colaborarea li sâ se poată acorda în con­
pentru punerea lemnului In reglementează formarea fon­ torilor de la ţară, satele urcind tribuie cile 0,80 puncte lunar îngrijitorilor se concretizează strinsă între circumscripţiile diţii optime, propunem ca n-
valoare sînt mari. durilor de marfă, iniţiativa de Existenţa unui şablonism în vertiginos pe drumul bunăstă­ pentru un animal şi 0,60 lei in creşterea producţiei şi a sanitare şi cabinete de obste- ceste comune, care desigur vor
Pierderile înregistrate la ce­ completare a unor articole ce alimentaţia publică a făcut ca pentru un kg spor. Asemenea veniturilor realizate din zo­ ,li icâ-ginecologie din policlini­ constitui fiecare o circumscrip­
le două întreprinderi provin şl nu pot fi asigurate integral de acest sector sâ bată pasul pe rii, belşugului şi civilizaţiei. criterii de retribuire s-au sta­ otehnie. cile de adulţi. ţie sanitară, sâ fie încadrate cu
loc. să rămînă în urma cerin­
din cauza nefolosirii mecanis­ către industria republicană a ţelor populaţiei de la sate. Aşa O permanentă preocupare a două cadre medicale, din care
melor Ia capacitatea nominală. şi dat primele roade. In uni­ de pildă vechile reglementări personalului sanitar este pre­ unul să sc ocupe numai cu
Majoritatea categoriilor de tăţile cooperaţiei meşteşugă­ privind aprovizionarea erau venirea rahitismului copiilor probleme dc pediatrie. Acest
mecanisme nu şî-au atins pro­ reşti şi ale industriei locale au foarte rigide. Unităţile aştep­ tin d prin prin vitaminizarea cu vitami­ lucru este realizabil prin rea-
fost confecţionate in acest an
ductivitatea planificată din 5.000 bucăţi şorţuri, 1000 bu­ tau totul de-a gata, nu era sti­ na D2. atît a gravidelor cît şi rondarea actualelor circum-
cauză că de multe ori a exis­ căţi plapume, 500 bucăţi sa- mulată iniţiativa lnlâturînd a­ a tuturor copiilor nou-nâscuţi. scripţii sanitare la teritoriu)
tat o slabă preocupare pentru couri pentru bărbaţi, 2000 pe­ ceste bariere, secţiile de pro­ Scriind aceste rîndurl mă ze. Taxatoarele nu mai pridi­ crului, timp suficient pentru noilor comune care vor Iun
întreţinerea şi exploatarea lor rechi pantaloni, 3000 bucăţi ducţie şi unităţile de restau­ cuprinde un fel de teamă. Mă desc cu eliberarea biletelor. a nu întîrzia nici măcar trei Există în acest sens la toate fiinţă.
în condiţii corespunzătoare, fuste de tergal şi unele canti­ rante au trecut la cumpărări giudesc ca nu cumva locuito­ Şoferii consultă din minut in secunde. Şl aşa se întimplă in circumscripţiile sanitare rura­
le şi urbane o evidenţă precisă
iar unele. In special funicula- tăţi de articole pentru copii. directe de porci, oi, păsări, rii din centrul oraşului Deva, minut ceasurile. Eşti pur şi fiecare dimineaţă. Păi, spuneţi Dr. IOAN PRALEA
rele, au fost puse în funcţiu­ De asemenea, prin secţiile de ouă, legume şi fructe etc. Exis­ citindu-le, să aibă curiozitatea simplu uimit de marea grijă şi dumneavoastră dacă nu sînt a profilaxiei şi tratamentului medic şef al raionului
ne cu intîrziere. prestări servicii s-au asigurat tă astfel perspectiva realizării să vină dimineaţa la orele 6,45 ce există pentru ca cetăţenii de invidiat aceşti oameni ? rahitismului. Oraş! ie
Reducerea într-un procent 3 500 perechi încălţăminte u- acelei cerinţe majore a alimen­ la blocul K 1 din Gojdu. Dar să nu inttrzie de la locurile dc f.ocuiesc la o asemenea depăr­
mai mare a dotaţiilor a fost şoarâ. taţiei publice de a înlătura cum cred, mai mult ca sigur, producţie. Cile unul, fumător tare şi cu 50 de bani ajung in
trenată însă şi de alţi factori. Deşi începuturile sînt bune şablonismnl existent şi de a că nimeni nu s-ar încumeta pasionat, trage virtos din ţi­ 5 minute in centrul oraşuluiI
De pildă, multe maşini auto din acest punct de vedere, nu crea personalitate fiecărei u­ să vină în cartier şi după a- gară. Şoferul observă şi acest .Iar cind „visam" toate o- La magazinul „Electronica"
care transportă lemnul din s-au folosit toate posibilităţile nităţi. ceca să se întoarcă iarăşi in lucru. Apoi cu o voce gravă. cestea m-am trezit la auzul n-
pădure nu au fost încărcate la Chiar din mărfurile menţiona­ Ca în toate domeniile de ac­ centru pentru a nu in/lrzia fa — Poftiţi in outobuz / nui strigăt asurzitor. Dc la începutul anului şi că prin reglarea automată
capacitate, ceea ce a generat te se puteau confecţiona can­ tivitate, şi in faţa cooperaţiei serviciu, le spun cîtcva lucruri Merge bine ceasul şoferului — Opriţi maşina! A luat pină in ziua de 25 noiem­ ecran mai comod pentru
cheltuieli în plus. In parchete tităţi mai mari, care ar fi evi­ de consum stau sarcini im­ demne de invidiat Pleacă din staţie exact la 6,45. foc ceva brie prin magazinul „Elec- ochi, aspect comercial este­
se mai execută operaţii mă­ tat unele întreruperi în apro­ portante i/vorîte din Plenara Cu vreo zece minute înain­ Pînă în centru maşinile mai Călătorii nu sc mai vedeau tronica“ din oraşul Deva tic.
runte, neproductive, pentru vizionare. Se cere pentru a­ CC al P.C.R. din 5-G octom­ te de această oră se postează opresc fu trei staţii Călătorii prin fumul ieşit de la motor, s-au vîndut oamenilor mun­ O altă noutate la maga­
care se cheltuiesc sume impor­ cest lucru, ca o dală cu stimu­ brie a c. Va trebui să asigurăm în faţa blocului pomenit două aşteaptă cu zîmbetul pc buze deşi erau ca sardelele. Am cii peslc 1.200 aparate de zinul „Electronica" este fri­
tante. larea iniţiativei organizaţiilor în condiţii dîn ce în ce mai autobuze aparfiuind întreprin­ şi cu o expresie admirativă la coborît repede M-am uitat radio şi televizoare. giderul Fram tip Moset-llfl,
Aşadar, rezerve interne pen­ comerciale de a completa fon­ bune aprovizionarea populaţiei derii de gospodărie orăşeneas­ adresa celor ca>e. asigură la ceas. Era ora 7. In spate nu Un ultim tip de televizor, cu mobilier, la un preţ dit
tru reducerea dolaiiilor există. durile de marfă pe aceste căi. săteşti cu produse specifice că. f.ocalarii din blocurile în­ transportul in comun. Totul se vedea o altă maşină. Unul intrat recent în magazin, .1.056 lei. Faţă de frigiderul
Este de datoria conducerilor sâ fie luate măsuri de către co­ consumului rural Satisfacerea vecinate şi mai indepâilate, merge aşa dc repede şl de bi­ din călători a exclamat : este E 47. In numai trei zile Fram tip obişnuit, noul a­
celor două întreprinderi vi­ operaţia meşteşugărească şi in­ cererii ţărănimii cu produse după ■o noapte de odihna iu ne incit la 6,50 maşinile ajung — Iar am înlirziat. s-au vîndut 20 bucăţi tele­ parat are un dispozitiv can*
zate sâ' ia măsuri operative dustria locală de a produce şi mult solicitate, necesită din care şi-an refăcut forţele, se la destinaţie. Mai rămîn 10 funcţionează cu un consum
pentru valorificarea lor. livra mărfuri calitativ echiva­ partea cooperaţiei de consum îndreaptă grăbiţi spre autobu- minute pină Ic începerea lu­ V. PLOPEANU vizoare E 47. Ele sc remar­ mai mic de curent electric