Page 99 - Drumul_socialismului_1967_11

Desbafrer ea docum e ntelor Plenarei

C .C . al P.C.R. din 5 -6 octom brie 1987

ESENŢA Şl AVANTAJELE

.1

S P E C IA L IZ Ă R II

Potrivit proiectului de Directive ale C.C. al tor : productivitatea muncii Datorită specia­
P.C.R: cu privire la perfecţionarea conduce­ lizării, personalul tehnico-ingineresc are posi­
rii şi planificării economiei naţionale, cores­ bilitatea să cuprindă şi să coordoneze mai bi­
punzător condiţiilor noii etape de. dezvoltare ne, cu o mai mare competenţă lucrările încre­
socialistă, a României,- una. din , principalele dinţate prin plan, iar muncitorii — executînd
sarcini ale centralelor industriale o constituie aproape permanent acelaşi gen de operaţii —
preocuparea pentru specializarea judicioasă a cîştigă în îridemînare, pot să-şi îmbogăţească Averell Harriman Delegaţia guverna­
întreprinderilor în vederea utilizării depline în mod continuu nivelul profesional, ceea ce
a capacităţilor existente şi a ridicării treptate în planul calităţii dă roadele cele mai bune.
a eficienţei economice. Specializarea, devenită o cerinţă obiectivă mentala economică
In marele angrenaj al măsurilor preconiza­ în actualul stadiu de dezvoltare, oferă şi posi­ a părăsit Capitala
te, specializarea cu toate .urmările ei favora­ bilităţi mai mari de îmbunătăţire a gîndirii română s-a în to rs
bile. va ocupa un loc definitoriu, va deveni tehnice, pe baza căreia se pot adopta soluţii
intr-o scurtă perioadă de vreme unul din fac­ tehnologice optime de execuţie. Datorită mă­ în ţară .
torii motori a' dezvoltării noastre rapide. Toc­ surilor luate, iu întreprinderea noastră a fost In cursul dimineţii de mier­ Socialiste România, Gheorghe
mai de aceea aplicarea acestei măsuri de im­ posibilă organizarea unor fluxuri de mecani­ curi. Averell Harriman, am­ Caslon iMarin. vicepreşedinte Delegaţia guvernamentală e-
portanţă capitală o, socot binevenita. 1 zare de mare eficienţă. Excavaţiile de volume basador itinerant al preşedin­ al Consiliului de Miniştri. conomicâ română, condusă de
In cele ce urmează mă voi strădui să relev mari s-au efectuat în termene foarte scurte telui S.U.A., Lyndon Johnson, Gheorghe Cioară, ministrul co­ Gheorghe Râdulescu,. vicepre­
principalele avantaje care derivă din tradu­ prin alegerea şi desemnarea mijloacelor de aflat in ţara noastră, a făcut merţului exterior, George Mu- şedinte al Consiliului de Mi­
cerea ei in viaţă în sectorul de construcţii. Pe săpat potrivite fronturilor de lucru atacate, o vizită prin Capitală. covescu. prim adjunct al mi­ niştri. care a purtat tratative
şantiere, degajarea de anumite sarcini; limi­ prin corelarea acestora cu capacităţile de La amiază, ambasadorul nistrului afacerilor externe. la Havana privind dezvoltarea
tarea activităţii de construcţie numai la o­ transport şi nivelat La fel s-a procedat şi în S.U.A. la Bucureşti. Richard H. Vasile Şandru, adjunct al mi­ în continuare a colaborării şi
biective cu caracter industrial sau social cre­ domeniul transportului de materiale. Pe o Davis, a oferit un dejun în nistrului afacerilor externe. cooperării economice şi tehni-
ează premisa găsirii şi aplicării unor metode bună parte dintre şantiere, materialele sînt a­ cinstea oaspetelui. ★ co-ştiinţifice dintre România
de conducere şi programare optime. Cadrele duse conteinerizat în volume direct propor­ Au luat parte Ion Gheorghe Dupâ-amiază. Averell Har­ şi Cuba s-a întors miercuri la
inginereşti şi medii tehnice, o dată familiari­ ţionale cu capacităţile de transport destinate Maurer, preşedintele Consiliu­ riman a părăsit Capitala. amiază în Capitală.
zate cu un anumit gen de lucrări, pătrund cu aproape exclusiv acestui scop. Desigur că lui de Miniştri al Republicii (Agerpres). (Agerpres).
temeinicie esenţa fenomenelor şi cerinţelor vi­ pnntr-un astfel de procedeu s-a ajuns la eli­
nei astfel de' activităţi, atingînd prin cunoaş­ minarea unui mare volum de muncă manu­ Termocentrala Paroşeni este înzestrată cu agregate, in­
tere nivele profunde ale profesiei, ale activi­ ală, la creşterea indicatorilor intensivi de uti­ stalaţii şi aparataj modern, de înaltă tehnicitate. In foto : as­
tăţii cotidiene. Din această cunoaştere se naşte lizare a mecanismelor, la scăderea cheltuieli­ pect din camera de comandă termică a grupului de 150 MW.
apoi acel «plan de bătaie" care .se numeşte lor de producţie. Profilarea anumitor unităţi Foto : V. ONOIU
programare temeinică, pe baza căruia coordo­ numai pe activitatea de construcţii sau mon­
narea justă găseşte teren fertil de afirmare. taj a permis elaborarea şi aplicarea unor me­ Nici un tren cu întîrziere
Dar, cunoscînd temeinic situaţia specifică de tode de lucru de mare randament. E suficient
lucru impusă, se poate trece şi la o organiza­ să arăt că montajul se desfăşoară numai după
re temeinică, de detaliu a fiecărui punct de o prealabilă preasamblare de elemente mari Prima şedinţă de lucru a
lucru, pe această bază corelîndu-se judicios la sol, in timpul căreia (mult scurtat faţă de Gara Teiuş. , In scrîşn,etui mul Bnloga şi ceilalţi mun­
complexitatea factorilor ce urmează să mate­ soluţiile «clasice") se îmbină activităţi com­ frinelor, trenul, se opreşte şi citori mai virslnici. De pe a- a sarcinilor adoptate în adu­
rializeze obiectivele nominalizate prin plan. plexe în condiţii de lucru extrem de produc­ aproape îp. aceiaşi timp se. lunci văzuseră in el un om nările generate. împreună cu
Aceste avantaje nu sînt străine de practica tive — sudură, vopsitorie etc. cinecluburilor din regiune alţi comunişti, ca Emil Ilă-
producţiei din întreprinderea de construcţii Ca un corolar al acestei metode de lucru aş aud lovituri' iu "roţile ’vâgoa- inimos, cu dragoste faţă de lălaie, loan Tiutiu, Traian
siderurgice Hunedoara. Ele s-au resimţit din vrea sd amintesc reducerea treptată a costului Din iniţiativa Consiliului cinefililor amatori, eforturi­ ■ nelor. Foşnesc ’’ jvtnri-dem aer- meserie, şi-l iticonjuraseră Dobratu, a depistat numeroa­
plin, fiindcă după o îndelungată experienţă execuţiei şi creşterea eficienţei ei economice. regional Hunedoara al le membrilor cineclubului comprimat din frîvele incer- ai grijă părintească. ajuttn- se defecte ascunse la diferi­
s-a ajuns la concluzia că formele de şantiere Conjugarea armonioasă a acestor efecte con­ U.G.S.R., duminică a avut din Hunedoara de pc‘ lingă catP Se aud scurte schim­ du-l să înţeleagă „şoaptele" te vagoane, a făcut totul ca
industriale complexe nu au dat rezultatele duce nemijlocit la scăderea volumului de chel­ loc Ia Petroşani prima şe­ clubul „Siderurgicul", care, buri de păreri. Cind lăcătu­ roţilor, să distingă dintre ele ele să poată fi remediate la
dorite, indiferent de zonele geografice în care tuieli constante la 1.000 lei producţie. dinţă dc lucru a cineclubu­ în ultimele două luni, au şul ’ dc revizie’*ridică cioca­ pe cele cu fisuri ascunse. timp. Exemplul personal al
au fost încercate înlocuind această formulă, Am certitudinea că aplicarea şi generaliza­ rilor din regiune. Tn cadrul realizat două filme de scurt nul cu cooda lunga plină de După vreo 15 ani de me­ secretarului organizaţiei de
profilînd şantierele din subordine pe specific rea principiului specializării — devenit un discuţiilor, cinefili amatori metraj. Este vorba dc peli­ rondele, ca pe o. armă pre­ serie, Ştefan Fuqa a devenii partid şi al celorlalţi comu­
de lucrări, s-a ajuns la rezultate mult supe­ imperativ al activităţii de producţie din toate din Lupcni, Petroşani, Hu­ culele «Concert la castel" zentată pentru onor, îţi îm­ unul dintre cei mai conştiin­ nişti a mobilizat pe toţi lu­
rioare sectoarele — va contribui la .intensificarea rit­ nedoara şi Gurabarza au su­ si „Artiştii hunedoreni pe prumută parcă din ţijtuta şi cioşi, destoinici şi pricepuţi crătorii de la revizia dc va­
Urmărind efectele unei astfel de măsuri se mului de industrializare a ţării, la efectuarea scena. Operei dc stat din Ti­ privi rea-i dirza, un senti­ lăcătuşi de revizie din Teiuş, goane Teiuş. Aşa se face că
relevă aproape de la sine influenţe care afec­ unor paşi viguroşi ai poporului nostru spre pus unei atente analize rea­ mişoara". Totodată s-a dis­ ment dc deplina siguranţă. fapt cc i-a atras dragostea de mai mulţi ani n-a plecat
tează favorabil şi alte nivele de ordin econo­ bunăstare şi prosperitate. - , lizările obţinute pină acum cutat posibilitatea creării în . Cu ani in urmă, încă ado­ şi încrederea tovarăşilor săi din această gară nici un
mic. In principal, munca după un astfel de In*. IONEL SUCIU de cinccluburile din regiu­ viitor a unei baze materiale lescent fiind, Ştefan Fuga de muncă. El l-au ales in bi­ tren cu inltrziere din vina.
sistem contribuie nemijlocit la realizarea unui inginer şef coordonator la ne. S-au remarcat, în con­ a cinecluburilor, precum şi îndrăgise oamenii de la re­ roul organizaţiei U.T.C. pc reviziei. Mai mult, nu s-a
spor sistematic al celui mai dinamic indica­ I C S. Hunedoara textul strădaniei colective a lărgirii, diversificării tema­ vizia vagoanelor şi îndeosebi unitate, apoi pe complex. De primit vreo reclamaţie din
ticii viitoarelor filme. meseria lor. îşi dăduse sea­ mai mulţi ani, este secretar partea cetăţenilor care au
ma dc atunci că sunetul ce al organizaţiei dc partid. In călătorit cu vagoanele pre­
urma lovirii roţilor şoptea lot acest timp, ajutat de co­ gătite şi revizuite de colec­
parcă revizorului, starea teh­ lectivul din care face parte, tivul acestei unităţi, nici nu
c7/i intunpinat'eci Qiafiflncih a 'j).(J SQ. nică a acestora', a contribuit la siguranţa cir­ s-a tntimplat vreun „eveni­
— Nn-i totuna cum lo­ ment",
Peste 15 mili­ veşti, îi spuseră cind deveni culaţiei prinfr-o munca asi­ VASILE STREMŢAN
duă, a luptat cu hntărire
fon
şi el lăcătuş-revizor,
Entuziasm 99 „ înscris“in cărbune Comşa, Traian Dnbrată, Ro­ pentru transpunerea în fapt corespondent
oane călători
In perioada cuprinsă intre
Prima impresie despre mi­ cate am cunoscut din plin a­ nerii dintr-un schimb perfo- nate armonios cu înţelegerea 1 ianuarie — 25 noiembrie
nă a rămas vie ineti In me­ vantajele meoaniţâri? şi auto­ :iează găurile de mină, le în­ dintre ‘oameni, cu‘ hănlicttf, a.c.rşoferii dc tu IVC.O Pe­ 1N Z I A R U L D E A Z I :
moria lui Petre Constantin. matizării celor mai principa­ carcă cu exploziv şi le bu­ priceperea $e entuziasmul lor, troşani au străbătut, cu un
Sticlirea de abanos a pereţi-, le lucrări. Azi folosim numai rează, apoi execută puşcarea. au dus în primele 10 luni ale parc de 97 autobuze, o dis­
lor abatajului, scrişnetul armarea metalică cu grinzi in Cel din schimbul ăl doilea anului la obţinerea unui ran­ tanţă de 3.65(1.000 Iun, trans- • Transilvania în cadrul unităţii teritoriale a poporului român
perforatoarelor şi pichamere- consolă şi stîlpi hidraulici, de taie cărbunele, urmează şi dament mediu al .brigăzii de portind nu mai puţin dc
lor in încleştare cu roca, li­ tip feromatic Sintem inzcs- bandajează pe cind cei din- 7,48 tone cărbune pe post fa­ 15.708000 pasageri. Un sim­
curicii lămpilor, dar mai ales traţi cu moderne ciocane de tr-al treilea remontează tă de 5,90 tone cit prevede plu calcul arată că dacă toţi (dr. docent Octavian Floca) • Mecanizarea — factor dinamic în dez­
oamenii care fac să pulseze abataj, maşini de perforat, transportorul, podesc vatra a- planul. aceşti pasageri ar fi fost
entuziast viaţa la zeci şi sute. transportoare româneşti de batajului, răpesc stilpii şi Cel mai mare succes din transportaţi pe C.F.R era voltarea agriculturii (ing. Antoniu Iuga) ® Prin unităţi le de prestări
de metri sub pămînt, i-au in­ mare capacitate.. Fie ne asi­ grinzile metalice, mutindu-le istoria brigăzii lui Petre Con­
suflat de la începui o dragos­ gură succesul! in faţă. De doi ani, de cînd stantin a fost obţinut insă tn necesar un tren cu o lungi­ din Haţeg (E. Jucu).
te fierbintţ pentru meseria De fapt, nu numai ele Din brigada lui P Constantin a­ luna noiembrie cind randa­ me ce acoperă distanţa în­
de miner modestie insă, şeful brigăzii plică această metodă, produc­ mentul mediu s-a ridicat la tre Timişoara şi Iaşi.
Fostul începător, astăzi şe­ se rezumă la ntît. Secretarul tivitatea muncii în acest a­ 8,80 tone cărbune pe post.
ful unei brigăzi de la Lupeni, comitetului, de partid pe ex­ bataj frontal a sporit cu 2,20 Acest rezultat îmbucurător
cunoscută in regiune şi chiar ploatare ne-a vorbit insă cu tone cărbune pe post. l-au închinat apropiatei Con­
tn ţară, îţi vorbeşte cu emo­ căldură despre spiritul orga­ La aceasta a mai contribuit ferinţe Naţionale a partidu­
ţie şi vădit ataşament de mi­ nizatoric a lui Petre Con­ şi grija deosebită a şefului lui, la care va participa ca
nă, de locul .său de muncă, stantin, despre puterea şi ca­ brigăzii, a maiştrilor şi celor delegat şi şeful brigăzii, co­ PREZENTE
de cei cu care lucrează. pacitatea sa de muncă, des­ mai mulţi mineri pentru li­ munistul Petre Constantin.
— Sînt cel mai vechi din pre întreaga brigadă care ex­ chidarea totală a absentelor F.l va raporta că in 11 luni,
abatajul cu front lung de 120 trage cea mai mare cantita­ nemolivate cit şl pentru în­ numai brigada pe care o con­
m, aflat în scctontl V — ne te de cărbune dintre toate treţinerea utilajelor şi scule­ duce a trimis „la ziuă,e circa
spunea Petre Constantin. Am care lucrează in exploatare. lor din dotare. Capacitatea 2.500 tone cărbune cocsifica-
trăit alături de majoritatea fizică şi mecanică in abataj a bil peste sarcinile de plan. ROMÂNEŞTI
celor aproape 100 ortaci ai In abatajul brigăzii, se lu­ fost completă tot anul.
mei, etape emoţionante, in crează pe cicluri. Astfel, mi­ Elementele amintite, îmbi­ E. BRU1Y1ARU
PESTE

E X P O Z I Ţ I E rabrlca de conserve na{cg

Tn două săli ale Mu­ relă şi ceracolor, ce înfăţi­ HOTARE
zeului raional din Sebeş, şează peisaje culese cu pe­ a îndeplinii planul anual
s-a deschis prima ex­ nelul din cele mai pito­
poziţie personală de artă reşti colţuri ale naturii, as­
plastică a profesorului Vio- pecte urbanistice, portrete. în activitatea colectivului Fabricii de conserve din Haţeg K AR ACI — In sala Con­
rel Tarla Autorul a supus Din prima zi, expoziţia s-a a fost înscris sîmbătă 26 noiembrie a.c. un succes de seamă : siliului pakistanez de arta
criticii vizitatorilor circn bucurat de apreciereo vizi­ îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor anuale de plan. din Karaci a avut loc verni­
30 de lucrări în ulei, acua­ tatorilor. Succesul conf'rmă efortul comun de folosire mai bună a lini­ sajul Expoziţiei de fotografii
ilor tehnologice, de prelucrare la timp şi fără degradări a „Peisaje şi tipuri din Repu­
materiei prime, de eliminare a cauzelor ce provoacă rebuturi blica Socialistă România*'
prin bombaje fizice şi chimice. pusă la dispoziţie de Institu­
Pînâ la această dată, colectivul amintit a înregistrat la pro­ tul Român pentru Relaţiile
ducţia marfă o depăşire de 178 tone la conservele de legume Culturale cu Străinătatea
şi 15 tone la cele de fructe, însemnate economii la preţul de (I R R C S ) Expoziţia a fost
cost şi beneficii peste plan. deschisă de Yunus Said, se­
Fabrica de ciorapi şi tricotaje „Sebeşul" Sebeş. După „tratamentul" suportat în sec­ cretarul Consiliului pakista­
PETRE FARCAŞIU ţia de bobinat-curăţare, eraulsionare şi bobinare — firele devin apte pentru fabricarea nez de artă, şi de ambasado­
corespondent unor produse de calitate. Foto : L TEREK rul Republicii Socialiste
România in Pakistan, Mihai
Magheru.
La deschiderea expoziţiei
Pină acum, cel puţin, eforturi­
au mai fost prezenţi membri
Principalul e să dea rezultate.
CUM VA EDUCAŢI COPIII ? le depuse dau roade bune. Sînt Totuşi eu înclin să cred că în din conducerea Consiliului
pakistanez de artă, profesori
munca de educaţie a copiilor,
foarte mindrâ de fetele mele î
Silvia Stănescu — profesoa trebuie pornit de la sesiza­ universitari, oameni de cul­
ră, Deva: N-am decît un co­ rea, de la cunoaşterea tempe­ tură şi artă, ziarişti, precum
Nimic mai nobil şi mai su­ poate dâ pe deplin seama rite ra, să fie cinstiţi şi drepţi, să pil, o fetiţă în clasa a treia. ramentului fiecăruia. Să ştii a­ şi membri ai corpului diplo­
blim decît a aduce pe lume co­ eforturi se cer. nu ascundă nimic. Eu sînt Ca la orice părinte, educaţia poi să te apropii de ei cu căl­ matic şi consular din Karaci.
pii, a lăsa urmaşi care să ducă Desigur, o astfel de proble­ muncitoare, iar soţul meu este copiilor stă pe primul plan. dură, să ţi-i faci prieteni, du­
mai departe prin a.ii şi veacuri mă e foarte complexă şj di­ pensionar miner. Prea multă Fără să o dădăcesc prea mult, pă aceea totul merge mai u­
idealurile, năzuinţele şi setea ficil de abordat. O tratare ex­ carte nu avem. Am căutat însă am învăţat-o pe fetiţă să mun­ şor. Aceasta presupune intran­
de mai bine ale strămoşilor şi haustivă ar fi foarte grea, ca exemplul nostru sâ fie pen­ cească singură, să nu aştepte sigenţă. Părinţii au slăbiciuni ROMA. — Pe stadionul Co­
părinţilor. Există o mîndrie dacă nu chiar imposibilă. In tru ei o şcoală. N-au auzit în să fie mereu ajutată in pregă­ faţă de copii. Totul e să nu munal din Torino, în prezen­
paternă şi totodată o dorinţă cele cîteva rînduri nu facem casa noastră niciodată ceartă, tirea lecţiilor, să prindă încre­ ajungă slugile lor. ţa a peste 30.000 de specta­
tori s-a desfăşurat primul
fierbinte de a lăsa la Wsla altceva decît să redăm opini­ înjurături, vorbe urîte dere în forţele proprii. E ade­ loan Stingă — Hunedoara : meci între echipele Juventus
bărcii visurilor tale, după ce ile, părerile unor părinţi prl- Reghina Gropeami — învâ- vărat că atunci cînd nu se poa- Copiii mei sînt to(i mari, au Torino şi Rapid Bucureşti,
ţi-au slăbit braţele, pe cele mai ieşit de sub aripa părinţilor, contind pentru „optimile de
dragi şi mai apropiate fiinţe, cum s-ar spune. Au ei înşişi finală“ ale „Cupei campioni­
care să ducă mai departe e- copii. Şi, totuşi, cind mai vin lor europeni“ la fotbal
chipaju). AMCJJE'/A -§ © C 0 â IL pe acasă le mai dau cile un La capătul unui joc foarte
Părinţii se continuă şi tră­ sfat. Văd însă pe unii vecini disputat, gazdele au terminat
iesc prin timp. prin fiii lor. de bloc procedînd groşiţ cu co­ învingătoare cu scorul de 1-0
pentru care au dat totul, chiar piii lor. Deprinşi o dată cu un (0-0), prin golul marcat de
şi viaţa, ca să-i vadă oameni vind pioblema în discuţie. ţâtoare, Deva: Sînt mamă a le descurca şi intîmpinâ greu­ obicei, greu se maî pot deba­ Magnusson.
mari. Pentru că mai ales femeilor două fete, una de 10 şi alta de tăţi, trebuie ajutată Se spune rasa de el După cîte mi-au Arbitrul maghiar Emsber-
Grija pentru creşterea şi e­ le revine sarcina cea mai grea 13 ani. Cum e şi normal, visul că părintele trebuie să fie prie­ spus, învaţă cam slab la şcoa­ ger a condus următoarele
ducarea tinerelor vlăstare în creşterea şi educarea copi­ unei mame, al unui părinte e ten faţă de copii dar în acelaşi lă. Ca să-i stimuleze le pro­ formaţii: Juventus Torino :
ne preocupă permanent, ilor, în deprinderea la aceştia să-şi crească copiii în pace şi timp şi sever. După opinia mea mit mereu diferite recompen­ Anzolin, Salvadore, Leoncini,
zi de zi. ceas de ceas, a unor maniere şi concepţii de deplină înţelegere, sâ poată a­ e necesar ca acestea două să fie se. Nu e râu. dar nu trebuie Bercellino, Castano, Sacco,
chiar şi cînd acestea au cres­ viaţă sănătoase, dăm cuvîntul junge oameni de nădejde, cin­ îmbinate. E bine să fim apro­ mers la infinit.cu acestea. Nu Magnusson, Del Sol, Zigoni,
cut, avîndu-şi propria lor via­ mai întii mamelor. stiţi, curaţi la suflet, bine in­ piaţi faţă de copii, să le as­ mai fac nimic din iniţiativă Cinesinho, Menichclli.
ţă. Dincolo de această dorin­ Elena Dascăr — muncitoare struiţi, pe care să te poţi bizui cultăm dorinţele, dar cînd e pînă nu le promiţî nu ştiu ce
ţă. care este instinctuală na­ la depozitul de bere ' I CRA la bătrîneţe, care si aducă ser­ cazul, să fim severi. în orice cadouri... Rapid Bucureşti: Rădiua-
turii umane, preocuparea, aten­ Deva: Am oinci copii, pe care vicii societăţii, familiei. Preo­ caz chestiunea e foarte ginga­ Acestea sînt ctteva din o­ mt, Lupcscu, Molroc, C. Dan,
ţia care trebuie acordată creş­ îi îndrăgesc foarte mult. Ei cuparea mea şi a soţului a fosi şă şi trebuie lucrat cu mult piniile unor părinţi privind Greavu, Dinu, Jamaischi,
terii şi educării copiilor e o sînt marea mea bucurie. I-am întotdeauna de a deprinde la tact şi discernămînt. problemele educaţiei copiilor. Năsturescu, Dumitriu II, I.
Cinci ani la rînd, muncitorul Vasile Todoran de la între­ crescut cu multe greutăţi, pen­ copii, atributele esenţiale ale Tată şi părerea unor taţi.
îndatorire profund socială, de Tn numerele viitoare ale zia­ lonescu, Codreanu
prinderea „Vidra" din Orăştie a cîştigat insigna de fruntaş“Tn tru că sîntem o familie destul omului: cinste, sinceritate, co­ Vasile Crişan — Hunedoara.
la care nu pulem niciodată rectitudine, modestie, genero­ Nu există reţete în această di­ rului vom continua cu alte pă­
întrecerea socialistă. Anul acesta se menţine evidenţiat în dezerta Aceasta nu e o treabă de modestă, dar î-am învăţat zitate, dragoste faţă de mun­ recţie. Fiecare părinte îşi are reri.
şî îi învăţ să fie oameni, să
fiecare lună. In mîinîle lui moşina de croi a devenit mai pro­ nu lâoomeasGă h avutul alto- că, de oameni, prietenie eto. metodele şî procedeele sale. GH. JURCA
ductiv^. deloc uşoară, Cine are copii îşi