Page 1 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 1
loara-i
PROLETARI 17171 'lUXTrŢ'AHILE, VNIŢÎ-VA t
Dezbaterea documentelor Plenarei
C.C. aB P.C.R. din 5-6 octombrie 1967
masori unitare si operative
io iraosporioi ierouiar H I MlilîlM Iii»
Directivele Plenarei C.C. al rativ care se impune a fi rea mită regulatorului de circula
P.C.R. din 5-6 octombrie ac. lizat integral, fără deficienţe ţie regional, ele urmind apoi ANUL XIX. NR. 4016 VINERI I DECEMBRIE 1967 4 pagini 25 de bani
Impun şi pentru căile ferate şi întîrzieri. Pentru aceasta, calea spre centralizare şi pre
sarcini deosebit de importan este necesară cunoaşterea zil lucrare.
te. Ir» etapa actuală, şi mai cu nică a situaţiei vagoanelor în Fără a modifica esenţa ope A.
seamă în viitor, ca urmare a cărcate pe destinaţie precum raţiunii de colectare a date
diversificării economiei naţio şi necesarul zilnic la încărca lor, schema pe care o propun In înlîm pinarea C onferinţei Naţionale a P. C. R.
nale, amplificării reţelei de re pe secţii de circulaţie şi pe introduce în circuit şi grupul
legături economice intre între feluri de vagoane Asemenea de regulatoare care, în fond,
prinderi, transportul apare şi balanţe, pentru a fi eficiente, trebuie să cunoască toate da
mai evident ca organism vital trebuie să fie făcute într-un lele pentru a-şi organiza ac
al societăţii. De aici derivă im timp sourt. evidenţiind exce tivitatea zilnică, fiind in ace
portanţa deosebită pe care o dentul şi deficitul de vagoane laşi timp eliminată necesita „A U R U L V E R D E "
deţine în activitatea căii fera goale pe staţii şi pe feluri de tea staţiei colectoare. Sarcina
te organizarea şi urmărirea vagoane, parcul de dirijare, de colectare a datelor revine
mişcării vagonului' de marfă curenţii de bruto ş{ solicita operatorului existent astăzi în
spre beneficiarul de transport rea staţiilor tehnice. grupul de regulatoare şi nu
şi apoi spre destinatar. El este In prezent asemenea situaţii implică modificarea reţelei de
trecut prin statii de prelucra implică o muncă greoaie, de telecomunicaţii, ci o foloseşte cîştigu noi carate
re in vederea introducerii lui oarece prelucrarea datelor se pe cea existentă. Intervenţia
în trenul cel mai potrivit, pen face cu mijloace manuale. In calculului rapid şi a soluţio
tru a se asigura reducerea du vederea exploatării raţionale a nării optime a dirijării va
ratei transportului şi a altor centrului de calcul mecanizat goanelor va mări eficienţa e- Aşa numesc forestierii pă treprinderea forestieră Sebeş este marcată, ca în întreaga
cheltuieli. Vagonul nu e al sta şi electronic — a cărui intrare conomicâ. va îmbunătăţi ru durea, .aur verde", Şi nu ele au întrecut cu 2 procen ţară, de culmi ale producţiei
ţiei. nici al grupului de regu în funcţiune este prevăzută lajul vagonului de marfă şi fără temei. E comoara, po te planificatul pentru buşte In dreptul lor şl-au inscnl
latoare sau al direcţiei regiona pentru data de 1 ianuarie 1969 va determina, în final, o uti doaba munţilor noştri, că nii de răşinoase şi lemnul dc numele forestierii din brigă
le. ci al întregii relele. De a — ne-a fost dată spre studiu lizare mai intensă a materialu rei a-t dă strălucire ojnul cu diverse specii, s-au ridicat la zile lui Nicolae Lazăr din
ceea. aşa cum se subliniază în următoarea schemă de infor lui rulant. nuna încleştată pe fierăstrăul nivelul planului la stejar şi parchetul Miraş, Nicolae
proie. ul de Directive. în mare: de la staţiile C. F. H. Evident că aplicarea unor mecanic sau pe volanul trac aproape de limita planului Cristea de la Piriul Larg, fu-
transportul feroviar se impun datele operative să se comu măsuri unitare, coordonate şi torului, ţapinarul cu faţa la fag. Dacă amintim şi cei nicwlariştii loan Lazăr şi Va.-
măsuri unitare, coordonate şi, nice unor staţii colectoare, de operative va fi resimţită şi de înăsprită de tăişul gerului, 5.250 metri cubt de buşteni sile Teacoe, loan Zamfira şi
în acelaşi timp, operative. la care se vor centraliza la activitatea de transport ce se funicularistul, şoferul sau sor- de răşinoase, fag, lemn de Nicolae Petraşcu, ambii me
Reliefînd importanta perfec regulatorul de circulaţie re desfăşoară pe reţeaua Direc tatorul. Ei fac ca aurul ver mină, lemn pentru construc canici de bolindere. Pentru a
ţionării conducerii şi planifi gional de unde se transmit re ţiei regionale C.FR. Deva. Co- de să ciştige valori noi. E ţii şi 12.000 tone lemn de foc ne da seama dc dăruirea cu
cării economiei naţionale co gulatorului de circulaţie cen munieîndu-se din timp nece drămuit fiecare buştean, mă produse peste plan, descope care lucrează cei doi, Zam
respunzătoare condiţiilor noii tral pentru a fi introduse apoi sităţile de transport, ca şi dis surată fiecare cracă, de la rim izvoarele celor 3 milioa fira şi Petraşcu, inginerul şef
etape de dezvoltare sooialistă în centrul de calcul mecanizat ponibilităţile de vagoane goa cioată şi pînă in virful catar ne dc lei realizaţi peste pre a ţinut să precizeze: „Ima-
a ţării noastre, proiectul de şi electronic. le, acestea vor putea fi dirija gului. Este ceea ce oamenii vederi la producţia marfă ginaţi-vă, doi oameni, numai
Directive elaborat de ac^enfn Reţeaua de informare cu te cu mai mare operativitate pădurilor numesc valorifica vindută şi încasată, la acel doi, au încărcat mecanic In
plenară a C.C al P.C.R. remar prinde unele aspecte noi. ve spre unităţile industriale ale Bine aprovizinat cu cele mai diverse sortimente uc rea superioară a masei lem plus de 1.162.000 lei la pro acest an 86.113 metri cubi de
ca, pe bună dreptate, că pen rigi intermediare, care consi legiunii. Vom putea astfel sa mărfuri şi specialităţi alimentare, magazinul cu autoservire noase. * ducţia marfă ca şi a celor lemn, cu jumătate mai mult
tru sporirea eficienţei transpor der că se impun analizate prin tisface prin colaborarea cu re nr. 8 din Hunedoara, cunoaşte zilnic o mare afluenţă <le Practic, grija colectivă pen 3 zecimi de procent înregis decît aveau planificat\
turilor, valorificarea, la maxi prisma măsurilor preconizate gionalele C F.R 'limitrofe mai cumpărători. In imagine, interiorul magazinului. tru ca lemnul să fie pus în trate peste planul valorii pro Era in cuvintele ingineru
mum a parcului de mijloace în proiectul de Directive ale operativ necesităţile de tra.ns- adevărata lui valoare se con ducţiei globale. .Ca să se a- lui Felea un sentiment de
de transport, existente .în eco recentei plenare 'a C. C. al - port ale Combinatului side cretizează in activitatea sor- iungă aici, la aceste rezul respect, de admiraţie chiar,
nomie este necesar să se acor P.CH. Schema pretinde func rurgic din Hunedoara' şrtCom- taiorului. Dar la ea concură tate — spunea inginerul şef faţă de asemenea oameni. în
de o aţentie sporită apJi<;5rii ţionarea unei verigi interme binatului carbonifer Valea Jiu Depâ$irl la toate secţiile toată brigada complexă, pe al întreprinderii, Eugen Fe dreptăţită mîndrie, cind te
pe scară largă a calculelor ţie! diare. suplimentare faţă de ac lui, pentru care se execută un intreg fluxul tehnologic lea — au fost dobarîţi şi sec giwdeşti. că acolo in inima
optimizare, melndă care.poate tualul sistem; se introduce sta - mare volum de1 transportJ-ca Drujbistul taie cioata.cit mai ţionaţi mecanic 217.000 metri munţilor ei trebuie să în
contribui la înlăturarea trans ţia colectoare pentru ambele • şi ale celorlalţi beneficiari. Pe Apropierea Conferinţei tivitate ridicată şi eficienţă aproape de sol, funicularis cubi, s-au scos şi apropiat cu frunte zăpada, gerul, uisca-
porturilor. neraţionale , şi a sensuri ale fluxului informa ■ lingă aceasta, se va1 reduce Naţionale a F.C R. a făcut calitativă sporită. tul, , tractoristul şi şoferul au tractoarele şi funicularele lul, că in asemenea condiţii
cheltuielilor necconomicoase. ţional. Apoi, grupul de regu staţionarea vagonului, sporind ca turnătorii, furnaliştii şi Cocsarii au pus accentul grijă ca in depozite catargele mai mult de 131.000 metri „cind ziua e a naibii de mică"
In acest scop. la nivelul .mi latoare este omis din circuitul viteza comercială de iranspor! edesarii de la Uzina „Victo pe exploatarea raţională şi să ajungă nedeteriorate, pen cubi şi s-au încărcat mecanic nu numai că-şi realizează fie
nisterului !.şe urgentează orga respectiv in faza de colectare • pe arterele feroviare ale 'regi ria" Călan să-şi intensifice mai productivă a cuptoare tru ca. apoi sortatorul să a peste . 167.000.. metri cubi de care sarcinile, ci pregătesc, şi
nizarea unui sistem informa şi tranzitare a datelor necesa unii. în acest fel tehnica nouă eforturile pentru obţinerea lor. In felul acesta, după II leagă destinaţiile cele mai masă lemnoasă. producţia anului t)iitor*.
ţional adecvat pentru a, folosi re centrului de calcul mecani creează condiţii pentru creş unor rezultate cit mai bu luni de activitate, pe grafi variate ale lemnului, să rea Inginerul şef ne-a vorbit Rezultatele sînt neobiş
cu eficienţă posibilităţile ce le. zat şi electronic. Aplicarea u terea operativităţii în dirija ne. La furnale, s-au aplicai cele dc producţie ale fie lizeze sortimente cit mai va in cifre oare, de fapt, expri nuite şi prin aceea că între
creează centrul de calcul e- nei asemenea soluţii implică rea vagoanelor prin ' înlrodu- o seamă de măsuri deose cărei secţii, au putut fi în riate. mă creşterea gradului de mo prinderea nu are acoperit ne
lţctronîc’în curs dc realizare. o funcţionare suplimentară a cerea maşinilor electronice în bit de eficiente, printre care scrise depăşiri importante Este drumul obişnuit al dernizare a m.uncii tn aceas cesarul de muncitori. Dacă
Referindu-mâ numai la a- staţiei care devine colectoare compartimentele căii ferate. creşterea temperaturii ac ale planului de producţie aurului verde, căruia oame tă imensă uzină fără acope ele totuşi au fost înscrise, a
ceastâ măsură, mă voi opri şi o reorganizare a reţelei de De altfel, aceasta nu va con rului cald, mai buna gos Este vorba de aproape 2.300 nii li adaugă, cu flecare fază riş unde apropierea Confe ceasta este expresia vie a
doar asupra unui domeniu în telecomunicaţii ce implică stitui decît începutul rezolvă podărire a materiilor pri tone fontă cenuşie de bună de lucru, carate noi. La în rinţei Naţionale a partidului aulntului pe care l-a hiat în
care se poate aplica, şi anume cheltuieli mari. Aceste nea rii satcini'or reieşite din pro- me şi menţinerea unui re calitate, mai mult de 3.700 trecerea care, in preajma ma
în rezolvarea prin calculatorul junsuri pot fi prevenite prin iertul de Directive ale Plenarei gim termic optim al furna tone cocs brichete, 17 tone rilor evenimente capătă sem
electronic a problemei dirijă eliminarea verigilor interme C.C. al P.C.R. din 5-6 ociom- lelor. Turnătorii şi-au în radiatoare, 115 tone piese nificaţii deosebite, semnifica
rii 'centralizate a vagoanelor diare. Cred că ar fi mai efi brie 1967. dreptat atenţia spre respec mecanice şi 3G0 tone uti ţii ce se evidenţiază in con
goale. cient dacă staţiile C.FR. ar Ing. MARIN STAN tarea întocmai a instrucţiu laj de turnare. firmarea măsurilor, in ten
Beneficiarii de transport pe furniza datele direct grupelor directorul Direcţiei regionale nilor tehnologice şi aplica dinţa generală de punere în
r FR. şir un plan lunar ope de regulatoare care flâ le trans C.FR Deva rea unor noi metode şi pro După o scrisoare de la valoare a tot ce e nou, îna
cedee de muncă cu produc I. CRAŞCA intat, viabil.
S. POP
Determinarea conţinutului de cenuşă C.S. Hunedoara şi-a
îndeplinit planul
în cărbune cu ajutorul razelor X
anual la export
La Preparaţia de cărbuni Lu- ţitor timpul de staţionare a va
peni s-a experimental cu bune goanelor cu cărbune care se Colectivul de muncă de
rezultate determinarea rapidă expediază spre centrele side Aspect din biroul de proiectări al Uzinei „30 Decem Ia Combinatul siderurgic
a conţinutului de cenuşă din rurgice. brie" din Cugir. Se lucrează Ja asimilarea unor noi maşini din Hunedoara a înscris pe
cărbunele cocsificabil cu aju (Agerpres) de spălat rufe. Foto ; I. TEREK graficul întrecerii socialiste
torul razelor X. Aparatul des unul dintre cele mai remar
tinat acestei analize proiectea cabile succese — îndeplini
ză un fascicul de raze asupra rea sarcinilor anuale la ex
unui strat constant de cărbu port, cu o lună mai devre
ne. Determinarea are loc pe me. Fină în prezent, side-
rurgişfii hunedoreni au li
baza relaţiei ce există între vrat peste planul anual în
conţinutul de cenuşă şi coefi cele 25 de ţări, în cite exportă
cientul de absorbţie a raze IZVOARELE DE METAL I metal, produse siderurgice
lor X. în valoare de 2 milioane lei.
Se stabileşte astfel cu mai f I— I = ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ — — — ■ — BWgaWWW Acestui spor de producţie
ii vor fi adăugate în viitor
mare precizie conţinutul de altele. Pină la finele anului,
cenuşă din cărbunii destinaţi colectivul combinatului din
uzinelor de cocsificare, iar du Hunedoara preconizează să
rata acestei operaţii se reduce Funcţionarea neîntreruptă mai livreze în plus peste
Brigada de mineri condusă de Simion Badea de la sectorul 3 al E.M. Lonea II, hotare, produse siderurgice
printr-o bună organizare a muncii şi folosirea completă a timpului de lucru, reuşeşte să-şi de la 6 ore la numai 15 mi in valoare de circa 42 mi
depăşească lunar sarcinile de plan şi să se menţină evidenţiată in întrecerea socialistă. nute. Se scurtează astfel sim lioane lei. Este un succes
de seamă, închinat Confe
a furnalelor va asigura rinţei Naţionale a P.C.R.
La obţinerea lui si-au adus
Un nou MEDICUL VETERINAR Şl EFICIEN riî, aglomerntoriştii, lami-
din plin contribuţia oţela-
abataj frontal oţelăriilor fonta necesară natorii şi celelalte categorii
de muncitori din marele
Eforturile susţinute depu ŢA SECTORULUI ZOOTEHNIC combinat.
se de către colectivele de
mineri de la mina Vulcan / • Reducînd cu numai 3 la sută opririle ac de palide, lipsite de eficienţă. etc. Cîte din aceste surprize
au făcut ca în partea estică In ultimii ani satul a consa mulul cunoştinţelor profesio Dr Li\iu Bejan, vicepreşe cidentale vom putea obţine cu 20.000 tone Socotesc câ acum cind a rămas neplăcute puteau fi evitate?
a minei să sc Icrmine în crat multe profesii de intelec nale. dinte cu creşterea animalelor mai multă fontă. numai o lună pînă Ia sfîrşitul Din moment ce în mare parte
bune condiţiuni lucrările de tuali. Dintre acestea un rol Care este rolul medicului la Consiliul agricol regional. anului este şi mai oportună a- ele sînt urmarea nerespectării
deschidere a celui de-al deosebit de important în viaţa veterinar, cum îşi îndeplineşte Prezenţa medicului veterinar 0) Micşorând timpul de mers redus al fur naiizarea temeinică a întregii procesului tehnologia şi lipsei
doilea abataj frontal avînd economică a unităţilor agrico el sarcinile ce-i revin pe linie în unităţile cooperatiste se re nalelor cu 2 la sută producţia de fontă va noastre activităţi. de prevedere se înţelege câ nu
o lungime de pînă la 70 de le il are acel de medic vete profesională, şi care sint rezul marcă prin rezolvarea cu com creşte cu 5.000 tone. Dacă aruncăm o privire re* sînl o fatalitate. Este inadmi
metri. rinar. Specialist cu o cali tatele activităţii lut ? Pentru a petenţă a multiplelor proble ti ospeclivâ asupra cîtorva si sibil ca în tot timpul anului 6â
In momentul intrării in ficare superioară, medicul ve da răspuns la astfel de între me de specialitate cc se ivesc. • Pi in creşterea conţinutului de fier in tuaţii statistice, ne putem u nu se poată procura cel puţin
producţie din plin, din acest terinar este chemat să asigu bări am discutat cu unele ca Activitatea sa, în conjunctura şor da seama că principala cau un aparat de încărcare şi o
abataj se vor extrage în fie re, prin participarea lui direc dre de conducere din unităţile actuală, trebuie să cuprindă aglomerat cu I la sută se pot obţine zilnic 80 ză a nerealizârii planului o maşină de astupat, care să stea
care schimb peste 300 tone tă. introducerea în producţie cooperatiste şi din aparatul de toate aspectele privind creşte de tone fontă. constituie numărul exagerat rezervă în custodia secţiei.
de cărbune. a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii stat. Iată citeva răspunsuri rea animalelor. El trebuie să de mare de opriri accidentale Preţul neglijenţei şi lipsei de
T. MUCUŢA îmbine in mod armonios şi şi a mersului redus al furna prevedere în aprovizionarea cu
noi, să aplice in practică cu- primite cu această ocazie. ■ constructiv activitatea veteri Am urmării articolele apă capacităţilor de producţie, îm lelor. Cele două furnale dc piese de schimb şi subansam-
nară cu cea zootehnică, să par rute la această rubrică şi con bunătăţirea relaţiilor de cola mare productivitate, au fost o- ble de rezervă echivalează cu
ticipe activ la prevenirea bo sider că problemele ridicate borare dintre secţii, vizînd în prile din diverse motive mai nerealizarea a mii de tone de
lilor, ca şi la întocmirea pla sînt de un real folos în utili finaJ creşterea producţiei de mult de 350 de ore. Cam tot fontă.
Punem în faţa cititorilor ceră, ba poate ceva mai mult, tidiană — învăţătura —; dim nului de producţie şi de asigu zarea -intensivă si extensivă a metal a combinatului. După atitea ore mersul furnalelor a Ing. ALEXANDRU DOBOLY
noştri, şi in mod deosebit in dragostea. Nimic nefiresc la potrivă a constituit un sti rarea unej furajări corespun cum se ştie în fluxul complex al fost redus pentru schimbarea şeful secţiei a Il-a furnale
foţa părinţilor şi profesori vîrsta adolescenţei. Ca mai mulent de emulaţie recipro zătoare. metalului, furnalele sînt o ve gurilor de vînt arse, repara de la C. S. Hunedoara
lor, următorul caz de „edu întotdeauna, primii fiori ai că. Lucrurile au mers firesc. Ing. Gheorghe Frenţoni — rigă de bază indispensabilă. O rea vagoanelor cîntar, deblo
caţi e“ petrecut intr-o familie. dragostei au fost însoţiţi şi Aproape că nimeni nu s-a vicepreşedinte cu creşterea a dereglare a funcţionării lor se carea aparatului de încărcare (Continuare fn pag. a 2-a)
Am evitat a da publicităţii in acest caz de o puternică sesizat că între Vasile şi Flo nimalelor la Consiliul agricol repercutează pînă Ia realiza
numele integral al celor doi reţinere şi timiditate. Mărtu- rina ar exista ceva. Dar toa al oraşului Hunedoara : rea produsului finit.
te pînă intr-o zi, cind lucru Consider că datoria medicu OţeJarii au motive înteme
rile au primit o întorsătură lui este nu numai de a trata iate cînd afirmă că anul a- T E L E G R A M A
extrem de neplăcută. Cău- boala, ci şi de a o preveni. A oesta activitatea lor de produc
tind in servieta Florinei, ma ceasta cu atît mai mult cu cît ţie a fost mult îngreunată de
tratamentul e mai costisitor şi
Qstzaeizazea într-un colţ, un teanc de scri mai îndelungat. neprimirea la timp şi in can Comitetului Central al
ma acesteia a găsit uiideva,
tităţi suficiente a fontei lichi
Dr Radu Rădulescu, de la a
sori legate cu un şnur roşu.
„Ce-o fi aici?" Grăbită, le-a batorul Deva : Nu o dală mi de. Observaţiile critice sînt a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar
dresate în primul rînd secţiei
răsfoit plină de curiozitate. s-a întîmplat să constat că ani noastre, care actualmente în Guvernului Revoluţionar
malul sacrificat nu suferea de
lenthiientelâr Erau scrisorile lui Vasile, co boala trecută în certificatul registrează o nerealizare de Muncitoresc-Ţărănesc Ungar Budapesta
legul ei de clasă. Acesta îşi
11.500 tone fontă. Dacă avem
la circum
medical întocmit
mărturisea cu sinceritate sen
timentele pe care le nutrea scripţie şi că printr-o îngrijire în vedere faptul câ la rîndu)
lor otelarii s-au bizuit pe de-
faţă de Florina. Erau aici şi o furajare corespunzătoare oăşirea planului de fontă po In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Munnich Ferenc,
s-ar fi putut evita multe pier
presărate versuri din Kmi- deri din efectiv. Astfel de trivit angajamentelor luate, a- militant de seamă al mişcării muncitoreşti şi om de stat al
nescu, Coşbuc, Labiş etc. Se „exemple" s-au depistat la oar şi mai evidente greutăţile Republicii Populare Ungare, Comitetul Central al Partidului
tineri, socotind că ei nu se risirile deschise, verbale au găseau proiecte cu privire la circumscripţiile veterinare 11 ia, pe care noi le-am pricinuit. Comunist Român şi Consiliul dc Miniştri al Republicii Socia
Comitetului
liste România exprimă profunde condoleanţe
fac cu nimic vinovaţi de ceea fost înlocuite cu clasica şi bacalaureat, la facultate şi.-, Dobra şi Peştişul Mare. In secţia cazane a Centralei Pe bună dreptate se va pu Cenlral al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Guvernului
ce li s-a întimplat. Să rela nemuritoarea metodă — scri mai departe. Ing. Aurel Nislor, preşedin termoelectrice nr. 2 din C. S. tea pune întrebarea de ce se Revoluţionar Muncitoresc-Ţărăneso Ungar şi familiei îndo
tăm faptele. sorile. tele Consiliului agricol regio Hunedoara, procesul tehnolo formulează asemenea consta liate.
Intre N. Vasile şi S. Flo Elevii învăţau amindoi bi ION CIOBOlA nal ; Medicul veterinar, prin gic e condus şi urmărit de la tări la sfîrşitul anului şi n-au Comitetul Central
rina, elevi in clasa a X-a la ne; erau printre primii din Cpt. OCTAVIAN STOIC însăşi natura meseriei sale, tabloul de comandă. In foto fost expuse mai demult? O bu
un liceu din regiunea noas clasă. Prietenia lor nu le-a Ing. ŞT CRĂCIUN grafie, muncitorul Troian Bo- nă parte din neajunsuri s-au al Partidului Comunist Român
tră, s-a legat o prietenie sin- stînjenit cu nimic munca co (Continuare ta pag a 2-a) bean urmărind funcţionarea cunoscut în cursul anului dar Consiliul de Miniştri
(Continuare fn pag. a 2-a) cazanelor. măsurile luate au fost destul al Republicii Socialiste România