Page 100 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 100
9 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 28 decembrie 1967
(Urmare din pag. 1) în continuarea concediului de sau separat de concediul cu anului calendaristic respec gă: art. 63-65 Inclusiv $1 art.
(Urmare din pag 1) eventualitatea că raporturile atribuţiile lor, obligaţia de a maternitate» venit pe acel an. tiv. 74 din Codul muncii; Decretul
de muncă au încetat, Indife organiza baza materială pen c) cînd angajatul este che (2) Efectuarea tntr-un an ca ART. 19. — (1) Compensarea nr. 261 din 15 Iunie 1957 pen
anumite cateqorh de salariaţi, rent din ce motive, înainte ca tru odihnă, tratament, turism, (5) Pentru cel noi angajaţi, mat să îndeplinească îndatoriri lendaristic a concediilor de în bani a concediului anual do tru reglementarea concediilor
care lucrează în condiţii deose angajatul să-şi fi efectuat con au datoria să se preocupe In precum şl pentru cel reînca de stat sau obşteşti» odihnă cuvenite pe mai mult odihnă este permisă numai: anuile de odihnă în învăţă-
bite. cum ar fi. de exemplu, cediul, acesta are dreptul la tens de lărgirea posibilităţilor draţi a căror vechime în mun d) cînd angajatul este che de 2 ani consecutiv este Intor- al în cazul în care contrac mîntul de cultură generală,
personalul navigant de pe a compensarea lui în bani, bine de cazare, de creşterea gradu că esle, potrivit prevederilor mat să satisfacă obligaţii mili zlsă. tul de muncă al angajatului o profesional şi tehnic; art 3
vioanele reactoare şi turbo înţeles In raport cu timpul lu lui de confort, de buna deser Codului muncii, întreruptă, pri tare, altele decît serviciul mi (3) Concediile cuvenite tine încetat înainte ca el să-şl fl e din Decretul nr. 416 din 20 oc
reactoare şi angajaţi ce lu crat în acel *an pină la data vire a oamenilor muncii. mul concediu va putea fl pro- litar în termen; rilor în vîrstă de pînă la 18 fectuat concediul» tombrie 1953 privind stabilirea
crează în mediu radioactiv. încetării relaţiilor de muncă. Tovarăşi deputaţi şi deputate, qraraat numai pentru perioada ani şi celor care lucrează tn b) în cazul scoaterii sale din drepturilor personalului navi
ulterioară împlinirii unei ve
el cînd angajatul urmează
. S-a prevăzut, de asemenea, Este necesar ca programarea chimi neîntrerupte în muncă de sau trebuie să urmeze un curs locuri cu condiţii deosebite de producţie pentru o perioadă gant profesionist din aeronau
tica civilă; Holărîrea Consiliu
un concediu suplimentar de plecărilor în concediu să se Am expus în fata dumnea 11 luni. In cazul în care cele 11 de pregătire profesională sau muncă nu vor putea ft amî- mal mare de 12 luni; lui de Miniştri nr. 186 din 16
2—5 zile lucrătoare pentru an facă tinîndu-se seama de inte voastră principalele prevederi luni sînt împlinite în anul ca politică» nate şi reprogramate tn anul c) în cazul chemării angaja martie 1951 privind acordarea
gajaţii care îndeplinesc munci resele activităţii unităţilor, pre ale Proiectului de lege lendaristic în care ango|atul următor pentru considerente tului pentru îndeplinirea ser concediilor de odihnă; Hotărî-
de conducere în diferite sec cum şl de interesete angajaţi privind concediu! de odih s-a încadrat sau reîncadrat în f) cînd anga)atul are reco legate de interesul serviciului viciului militar tn termen, cu
rea Consltiulul de Miniştri nr.
toare ale economiei, ştiinţei şi lor. In consecinţă, se impune nă al angajaţilor pe ca muncă, durata concediului va mandare medicală pentru a ur sau al angajaţilor. termen redus sau ca elev în 760 din 27 Iulie 1962, pentru
culturii. Acordarea acestui con eşalonarea concediilor în tot re îl propun spre aprobare Ma fi proporţională cu timpul cu ma un tratament intr-o staţiu ART. 16. — Conducerea uni şcolile militare de ofiţeri de modificare-a unor prevederi ale
cediu este justificată de răs cursul anului, în mod egal, tn rii Adunări Naţionale. Această prins între dota încadrării sau ne balneoclimaterică, într-o a tăţii este obligată să aducă la rezervă. Hofărlril Consiliului de Miniş
punderea şl complexitatea pe işa fel îneît să se asigure în nouă reglementare, plină de e reîncadrării şi sfîrşitul acelui numită perioadă a anului. In cunoştinţă fiecărui angajat, cel (2) In cazul decesului anga tri nr. 186/1951 privind acor
care funcţiile respective le im orice perioadă a anului în toa chitate şi profund umanism, an calendaristic» dacă cele 11 acest caz, data trimiterii în mai tîrziu cu 15 zile înainte, jatului, compensaţia în bani se darea concediilor de odihnă»
plică. te ministerele, în unităţile econo reprezintă o dovadă elocventă luni sînt împlinite în anul ca concediu va li cea indicată în va acorda membrilor săi de
mice $1 în tnstitutli, cadrele ne a grijii partidului şi statului recomandarea medicală» data la care urmează să plece Hotărîrea Consiliului de Mi
Proiectul de lege mal preve cesare în vederea îndeplinirii în nostru al cărui tel fundamen lendaristic urmăldr. primul în concediu. familie — sot. copil, părinţi. niştri nr. 1.586 din 26 ouqust
de că durata concediului anual tal este bunăstarea materială concediu se va acorda în acel q) cînd, din motive bine în ART. 17. — (I) Pe perioada (3| Calculul compensaţiei bă 1952 privind acordarea conce
de odihnă pentru personalul di condiţii optime a sarcinilor de şt culturală a celor ce muncesc. an. la durata sa adăuqîndu-se, temeiate, care au Intervenit du concediului de odihnă, anga neşti a concediului de odihnă diilor de odihnă unor categorii
serviciu şi produclie. Evident că
dactic de toate gradele este e în cazul în oare anumite uni pe lingă concediul integral pe pă programare, prezenta anga jaţii au dreptul la o Indemni se face potrivit normelor pre de artişti; Hotărîrea Consiliu
gală cu durata legală a vacan Măsurile propuse au fost po acel an. $1 zilele de concediu jatului ta muncă este cerută zaţie care se calculează pe văzute pentru calculul Indem lui de Miniştri nr. 1.523 din 26
tei şcolare sau universitare. Se tăţi din diferite motive, au pe sibile datorită muncii pline de corespunzătoare timpului lu în interesul serviciului. în pe baza salariului lor mediu zil nizaţiei de concediu. La calcu decembrie 1951 privind unele
precizează însă că personalul rioade de aotivitote mai re abnegaţie a întregului nostru crat în anul anterior. rioada ce i s-a stabilit pentru nic pe ultimele 12 luni şi se lul compensaţiei se la în con măsuri derogatorii de la dispo
dusă, vor programa în acele
didactic beneficiază de conce popor, care desfăşoară o bo ART. 13. — (1) Ordinea e- concediu, precum si în cazul plăteşte inticlpat. siderare concediul cuvenit în ziţiile art. 1 al Hotărîril Con*
diu cu durată Integrală, dacă a intervale un număr mal mare gată sl rodnică activitate pen în care angajatul cere pentru roport cu anii pentru care an siliului de Miniştri nr. 186/1951
funcţionat în tot cursul anului de persoane în concediu. tru asigurarea mersului înain fecluăril concediilor de odih Interese personale, schimbarea (2) Salariul mediu zilnic se gajaţii n-au beneficiat de acest pentru acordarea conce
şcolar sau universitar. Creşterea duratei concediilor te al societăţii româneşti. nă stabilită conform art. 12 va datei plecării în concediu $i obţine prin împărţirea sumei drept diilor de odihnă; Hotărîrea
interesele serviciului o per
realizate, în perioada prevăzută
Noua reglementare prevede de odihnă, care este o rezul- îmi exprim convingerea .că îi modificată şl concediul va fl mit. în alin. 1, din cîştigurlle cu ca (4) Neacordarea concediului Consiliului de Miniştri nr^.070
obligaţia unităţilor de a lua tontă directă a măririi poten cetăţenii patriei noastre — be reprogramot şl efectuat pînă (2) Dacă în timpul cînd an racter permanent, la numărul de odihnă atrage răspunderea din 22 Iunie 1953 privind con
toate măsurile necesare pentru ţialului economic al tării noas neficiarii acestei noi îmbună la sfîrşitul anului calendaris lunilor luate în calcul şl apoi disciplinară 1 conducerii unită cediile de odihnă ale angaja
tăţiri aduse în viata lor — îşi gajaţii sînt în concediu de ţii, precum si răspunderea, ei ţilor din sectorul agricol; Ho-
ca angajaţii să efectueze în fie tre. oferă oamenilor muncii un vor Intensilica eforturile pen tic în curs, în următoarele ca odihnă Intervine vreuna din la 25,5. numărul mediu al zi materială integrală pentru su târîrea Consiliului de Miniştri
care an concediul la care au timp liber mal îndelungat, ca tru Întărirea şl înflorirea na zuri : situaţiile prevăzute ta alin. 1 lelor lucrătoare din cursul u ma plătită angajatului drept nr. 235 din 17 februarie 1954
nei luni.
dreptul şl se precizează că re poate fi consacrat recreării, ţiunii noastre socialiste, pentru a) cînd angajatul se află in lit. a, c, d şl e, concediul se (3) In oazul în care, în cursul despăgubire pentru concediul pentru extinderea prevederilor
întrerupe. Restul zilelor
de
dreptul la concediul de odihnă turismului, tratamentelor în înfăptuirea politicii partidului incapacitate temporară de concediu se va efectua după celor 12 luni luite în consi nefolosit şl al cărei cuantum Hotărîril Consiliului de Mi
este intangibil $1 nu poate face staţiunile bolneo - climaterice de dezvoltare multilaterală a muncă; ce au încetat situaţiile res derare, angajatul a fost în In se stabileşte potrivit prevede niştri nr. 1.523 din 26 decem
brie 1951 salariaţilor unor în
rilor alin. 6.
obiectul unei tranzacţii, renun şi altor activităţi- De aceea, patriei noastre, Republica So b) etnd angajata cere con pective. Iar cînd aceasta nu capacitate temporară de mun (5) In cazul în care, după ce treprinderi de construcţii din
ţări sau limitări. De aceea, in organele cărora Ie revine, prin cialistă România. cediu de odihnă înaintea sau este posibil, la data stabilită că, în concediu fără plată mal angajatul a efectuat concediul cadrul Ministerului Industriei
printr-o nouă programare. mic de 30 zile, în concediul fă de odihnă, contractul său de Metalurgice şl Construcţiilor
ART. 14. —. (11 Angajaţii vor ră plată prevăzut de art. 9 muncă a încetat din motivele de Maşini; Dispoziţia Consi
putea fl rechemat! din conce alin. 2. în concediu de studii, prevăzute la art. 11, cu excep liului de Miniştri nr. 170 din
a fost concentrat sau nu a lu
Raportul comisiei pentru sănătate, prevederi şi diu prin dispoziţia scrisă a vităţii fără vina sa. perioadele ţia celor arătate la alin. 2 al 9 decembrie 1959 privind ex
crat din cauza încetării acti
conducerii unităţii, dată cu a
acesta este
tinderea Hotărîrli Consiliului
aceluiaşi articol,
cordul organului sindical din
unitate, numai penlru nevoi de respective se exclud itît ca obligat să restituie unltătll par de Miniştri nr. 1523/1951 şl a
• W e a | ■ | • o a a o I t fl N servjclu neprevăzute şl urgen timp cît şi ca sume din cal tea din indemnizaţia de con supra sahrîatiîor întreprinderi)
de prospecţiuni $1 laboratoare
asigurări sociale şi al comisiei luridice la proiectul te care fac prezenta angajatu diu. cediu corespunzătoare perioa „Prospecţiuni" de sub tutela
culul Indemnizaţiei de conce
dei nelucrate din anul pentru
lui în unitate strict necesară.
In asemenea cazuri, concediul ART. 18. — (1) Angajatul de care l s-a acordat acel con Comitetului Geologic; art. 27
din Hotărîreo Consiliului de
cediu.
se întrerupe tor restul zilelor taşat In altă localitate, căruia Miniştri nr. 1842 din 16 sep
de Sege privind concediul de odihna al angajaţilor, de concediu se reprogramează l se acordă concediul de odih contracte de muncă pe durată tembrie 1952 privind recruta
cu
ART. 20. — Angajaţii
nă în timpul detaşării, are
în condiţiile arătate la art. 13
alin. 2. dreptul la rambursarea cheltu determinata vor primi conce rea $i repartizarea organizată
a forţelor de muncă necollîi-
diul de odihnă numai după îm
ielilor de transport dus şl în
(2) In cazul rechemării din tors din localitatea unde este plinirea unei vechimi neîntre cate» art. 5 din Hotărîrea Con
prezentat de deputatul ŞTEFAN KILCU concediu, angajaţii au dreptul detaşat în localitatea unde se rupte de 11 luni în aceeaşi u- siliului de Miniştri nr. 79 din
la rambursarea cheltuielilor de
8 martie 1963 privind dreptu
transport şi a cheltuielilor le află, potrivit contractului, lo nltate. rile ce se acordă în tară per
gate de efectuarea concediului cul său obişnuit de muncă. ART. 21. — Vechimea în sonalului de specialitate trimis
muncă ce se la în considerare
Comisia pentru sănătate, renţiere a concediului de odih rii eficienţei activităţii pro rară de muncă timp de 1 an, în altă localitate, egale cu su (2) Concediul de odihnă nea la determinarea duratei con în străinătate pentru executa
prevederi şi asigurări sociale, nă va fi vechimea în muncă a ductive îşi găseşte expresie şi nu au drept la conoediu pen mele cheltuite pentru prestaţii cordat angajatului transferat, cediului de odihnă prevăzut de rea de lucrări sau prestarea de
şi Comisia juridică, reunite în angajaţilor. Prin aplicarea a în prevederile proiectului de tru această perioadă. de care n-au mai putut benefi de către unitatea de la care art. 1. se stabileşte potrivit art. -servicii; dispoziţiile din De
şedinţă comună în zilele de cestui criteriu, angajaţii care, lege oare stablleso concedii su Pentru oa aplicarea dispozi cia din cauza rechemării. 40 din Legea nr. 27 din 28 de
21 şi 26 decembrie 1967, dez au contribuit în mai mare mă plimentare pentru angajaţii ţiilor proiectului de lege pri ART. 15. — (1) Concediul s-a efectuat transferarea, se va cembrie i966 privind pensiile cretul nr. 112 din 22 martie
bătând proiectul de lege pri sură, prin munca lor neîntre care lucrează în condiţii deo vitoare la concedii să răspun de odihnă care nu a putut fl acorda acestuia de unitatea la de asigurări sociale de stat $) 1965 referitoare durata con
vind concediul de odihnă al ruptă şi prin experienţa lor, sebite, fie ele vătămătoare, dă scopurilor acestei Institu efectuat în cursul unul an ca care a fost transferat. Indem pensia suplimentară. cediului suplimentar pentru
angajaţilor, au constatat că el la propăşirea ţârii, se vor grele sau periculoase, urmînd ţii, legea stabileşte unele ga lendaristic, pentru motivele nizaţia de concediu vo fi supor angajaţii trimişi să lucreze în
aduce importante reglemen bucura de un concediu de o ca aceste concedii să fie dife ranţii juridice, cum sînt: in ART. 22. — (1) Prevederile tari cu climă greu de supor
tări, care se înscriu în contex dihnă mai mare decît angaja renţiate în raport cu consecin terzicerea amînăril şl întreru prevăzute la irt. 13 şl 14, va fi tată de către cele două unitâli prezentei legi Intră în vigoare
tul general aJ măsurilor lua ţii cu o vechime în muncă moi ţele pe care Jocurile de mun perii efectuării concediului, efectuat în cursul anului ca proporţional cu timpul lucrat la de la 1 Ianuarie 1968. tat. precum şi orice alte dis
te în scopul continuei îmbu redusă şl cu o capacitate de că, prin specificul lor, Ie pot cu excepţia cazurilor în care lendaristic următor, împreună flecare dintre icestea In cursul (2) Pe aceeaşi dală se abro- poziţii contrare prezentei legi
nătăţiri a condiţiilor de trai, muncă nesupusă uzurii. avea asupra sănătăţii şi capa există nevoi de serviciu nepre
material şi spiritual, ale oa Pentru a se stimula forma cităţii de muncă a angajaţilor. văzute şi urgente care fao
menilor muncii. O caracteristi rea unor cadre stabile şl a se Ţlnînd seama de răspunde strict necesară prezenta anga
că a proiectului de lege o con introduce în viata întreprin rea mal mare şl solicitarea jatului în unitate, ca şi a com
stituie faptul că el îmbină ar derilor şl Instituţiilor un nou sporită pe care o Implică mun pensării în bani a concediului Expunerea la proiectul de lege privind amnistierea
monios această preocupare, element de întărire a discipli ca angajaţilor cu funcţii de neefectuat, afară de cazurile
care reprezintă scopul suprem nei în activitatea produotlva, conducere, proiectul de lege le de încetare a relaţiilor de
a) întregii activităţi politice şi proiectul de ilege prevede că asigura şi acestora un conce ■muncă, a scoaterii din produc
organizatorice pe care o des schimbarea locului de muncă, diu suplimentor de 2-5 zile lu ţie pentru o perioadă mai unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor
făşoară partidul şi statul nos în condiţii care nu dau drep crătoare. Pe de altă porte, în mare de 12 luni şl a chemării
tru, cu nevoia de a se asigura tul la conservarea vechimii funcţie de specificul activită angajatului pentru efectuarea
creşterea continuă a eficien neîntrerupte în muncă, atra ţii corpului didactic, oare în serviciului militar în termen. pedepse prezentată de tovarişui
ţei productive în toate ramu ge după sine decăderea anga timpul vacanţei este suspen Intrucît reglementările cu
rile economiei naţionale, în în jaţilor, timp de 2 ani, din dată, în proiect s-a prevăzut prinse în proiectul de lege
treprinderi şi instituţii.
dreptul la majorarea conce că durata concediului acestei prezentat constituie o contri
Râspunzînd acestor sarcini, diului în raport cu vechimea categorii de angajaţi este egală ADRIAN DIMITki, ministru justiţiei
proiectul de lege măreşte du buţie importantă la înfăptui
rata concediului de odihni, în muncă, precum şl limitarea cu durata legală a vacanţei rea sarcinilor etapei actuale
măsură care va duce în ace lui, pentru această perioadă, şcolare sau universitare. de desăvîrşire pe o treaptă su amendă pentru contravenţii să şl tîlhărie, fapte ce reprezintă
laşi timp la îmbunătăţirea la minimum de 15 zile lucră Pe linia practicii cotuale perioară a construcţiei socia Tovarăşe deputate şi tovarăşi la prevenirea si combaterea In nu se mat execute. un deosebii pericol social, ca
condiţiilor pentru reconforta- toare. care oglindeşte principiul câ liste, Comisia pentru sănătate, deputaţi. fracţiunilor. Prevederile acestui proiect re contravin în mod grav nor
rea fizică a angajaţilor şi la Din însărcinarea Consiliului Hotărîrile recentei Conferin de lege se înscriu pe linia con mele de convieţuire socialistă
sporirea productivităţii muncii St rin sa îngemănare a preo concediul de odihnă se acordă prevederi şi asigurări flooîale de Miniştri vă supun spre exa ţe Naţionale i Partidului Co cepţiei profund umaniste care statornicite în orîndnirea noas
lor. cupării pentru ridicarea neîn în scopul refacerii forţei de şi Comisia juridică propun a minare şl adoptare Proiectul munist Român au deschis per călăuzeşte iclivitatea partidului tră. Nu se încadrează, de ase
Pe linia aceloraşi sarcini, treruptă a nivelului de trai muncă, proiectul de lege a sta doptarea Iul de către Marea de lege privind amnistierea u spectiva unei noi şi puternice şi a statului nostru — de a menea, în prevederile proiec
potrivit proiectului de lege, materiaj şi cultural al oameni bilit câ angajaţii care au su Adunare Naţională, în forma nor Infracţiuni, graţierea şi re dezvoltări a societăţii noastre, da posibilitate acelor cetăţeni tului de lege. Infracţiunile de
a democratismului socialist, a
principalul criteriu de dife- lor muncii cu sancina stimulă- ferit de o incapacitate tempo- in care a fost prezentat ducerea unor pedepse. afirmării Iniţiativei şi puterii care au săvîrşit diferite fapte ultraj cu violentă, săvîrşite a
La 30 decembrie se împli de creaţie a oamenilor muncii penale să se reabiliteze, să re supra lucrătorilor din aparatul
nesc 20 de ani de la proclama in toate domeniile activităţii vină la o viată cinstită, să de organelor de stat. Se excep
rea Republicii — eveniment sociale. vină elemente utile societăţii tează totodată de la amnistie
istoric memorabil, care ocupă Ţlnind se arm de toate aceste noastre şl să participe în rtn- şi qartlere reetdlvişlll şl cel
un loc de se'amă în şirul ma considerente, de stadiul actual durlle celor ce muncesc la o care s-au sustras de la execu
L E G E rilor transformări înnoitoare de dezvoltare a societăţii noas pera de dezvoltare a tării. tarea pedepsei.
săvîrşite după eliberarea pa tre, cu prilejul aniversării a 20 In spiritul legalităţii noastre Tovarăşi deputaţi.
triei noastre de sub jugul fas de ani de la proclamarea Repu socialiste, care îşi găseşte una
Măsurile prezentului proiect
cist. blicii, ca un aci de clementă al din înaltele ei raţiuni în apăra de lege pornesc de la convin
privind am nistierea unor infracţiuni, pe destinele tării, poporul ro statului nostru se propune am rea proprietăţii socialiste — te gerea că societatea noastră dis
Deplin stăpln pe soarta sa,
melia orînduirii noastre, a bu
nistierea unor infracţiuni şi
mân, sub conducerea partidu grallerea unui însemnat număr năstării întregului popor — pune de multiple şl puternice
mijloace de Influenţare şl edu
lui comunist, a obţinut reali de persoone condamnate pen proiectul de lege nu acordă care socialistă a maselor de ce
zări remarcabile în toate dome tru fapte prevăzute de Codul amnistie celor care au atentat tăţeni. Relaţiile statornicite în
la ivutul obstesc, aduetnd pa
graţierea şi reducerea unor pedepse niile vieţii politice, economice pena] sau legi speciale. gube economiei naţionale. A societatea noastră, relaţii ca
si sociale, care iu ridicat tara
Proiectul de lege supus Ma
racterizate prin colaborare si
ceastă măsură
demonstrează
pe o nouă treaptă a progresu
lui el Istoric, au mărit presti rii Adunări Naţionale preconi intransigenta statului fată de sprijin reciproc între oameni
zează amnistierea tuturor in
liberi, cu o conştiinţă socialis
giul Republicii Socialiste Româ fracţiunilor pentru care se pre toti acei răufăcători care lo tă tot mai înaltă, creează ca
Marea Adunare iaţională a Republicii Socialiste România nia pe arena internaţională. vede pedeapsa închisorii pină vesc în avutlo socială creată dru! prielnic pentru afirmarea
şi agonisită prin munca po
la 3 ani inclusiv, sau pedeapsa
Datorită prefacerilor adinei
viguroasă a tot ceea ce este
care au avut loc în condiţiile amenzii corecllonale. precum porului, subliniind încă o dată înaintat şi valoros, pentru res-
holârîrea cu cire trebuie mi
$i a Infracţiunilor de trecere
materiile ale societăţii, precum
adoptă prezenta lege; şi activitalii Ideologice şi edu frauduloasă a frontierei. litat împotriva hoţilor şl dela plnqerea $1 înlăturarea, prin
forţa opiniei publice $1 activi
pidatorilor, împotriva Indolen
cative desfăşurate de partid $1
Proiectul conţine o prevedere
de stat, s-au produs transfor specială penlru amnistierea in tei şl Iresponsabilităţii fală de tatea organelor de stat, a tu
turor fenomenelor negative.
mări profunde în profilul mo fracţiunilor comise de cetăţeni proprietatea socialistă. In ace Este necesar ca sl în viitor,
ral $1 spiritual al oamenilor, s-a sau foştii cetăţeni români, care laşi timp se prevede că cetă
ART. 1, SE AMNISTIAZA : c). cei condamnaţi pentru in prezentei legi privind infrac vululuî obştesc prin care s-a dezvoltat noua atitudine fată ţenii si foştii cetăţeni români organele de stat. împreună cu
fracţiuni neintenţionate. ţiunile care nu sînt amnistia produs o pagubă mai mare de de muncă şl fată de avutul ob în prezent sînt stabiliţi în -străi stabiliţi în străinătate, care au organizaţiile obşteşti, să dea
a) , infracţiunile pentru care te potrivit art. 1, procesul pe 3.000 lei, infracţiuni neinten ştesc. "3 crescut spiritul de răs nătate. vsăvîrşll Infracţiuni contra păcii cea mal mare atentle educaţiei
Codul penal sau legi specia ART. 3. SE REDUC : nal va continua, iar după pro ţionate prin care s-au produs pundere fată de problemele şl In acelaşi timp, se preconi şl umanităţii, precum şi infrac moral-cetătenestl în cele mal
le prevăd o pedeapsă priva nunţarea pedepsei se va face pagube avutului obştesc mai Interesele colectivităţii, pentru zează acordarea unei largi gra ţiuni de omor Intenţionat, nu lorgl rlndurl ale populaţiei, să
tivă de libertate pînâ Ia 3 ani a) , cu 1/2 pedepseJe între 5 aplicarea, după caz, a dispozi mari de 50.000 lei, viol, luare apărarea cuceririlor socialis ţieri o persoanelor condamnate se pot bucura de dispoziţiile se preocupe de cunoaşterea si
Inclusiv sau pedeapsa amen şi ti ani inclusiv ; ţiilor din art. 2 şi 3, ţinindu-se de mită şi tîlhărie. mului, Devotamentul fată de la închisoare corecţională pînă acestei legi. respectarea legilor târli, care
zii corecţionale; b) . cu 1/3 pedepsele între 8 seama de excepţiile prevăzute ART. 9. Reoidiviştii şl cei cauza socialismului, patriotis la 5 ani inclusiv şi a celor con Statul nostru trebuie să ma exprimă Interesele sl voinţa
b) . infracţiunile de trecere şi 12 ani inclusiv ; în art. 8 şi 9. care nu au început executarea mul fierbinte, adlncul umanism damnaţi pentru infracţiuni ne nifeste în continuare toată fer poporului, să fie neîngâdultoa-
intenţionate. Ca o expresie a
frauduloasă a frontierei; c) . cu 2/3 pedepsele mai ART. 7. Dispoziţiile prezen pedepsei deoarece s-au sustras socialist, prezenta activă în mitatea fată de orice încercări re fată do orice încălcare a lor,
mari de 10 ani la cane au fost de la aceasta nu beneficiază considerentelor umanitare care sfl cultive intens disciplina so
c) . Infracţiunile prevăzute de condamnaţi cei prevăzuţi în tei legi se aplică şi pedepse viata politică $1 obştească iu călăuzesc întreaga noastră le ale forţelor reacţionare dina- cialista în muncă, respectul fa
Codul penal sau de legi spe lor reduse ca efect al unor de amnistie, graţiere sau re devenit trăsături caracteristice gislaţie, se prevede graţierea larâ de a lovi în orîndnirea tă de proprietatea obştească,
ciale, săvîrşite de cetăţenii art. 2, 111. b ; graţieri anterioare. ducere de pedeapsă. ale poporului nostru. Ele îşi gă iuluror celor care au împlinit noastră, în Interesele şl cuce spiritul de răspundere tată de
d)
. cu 1/4 pedepsele aplica
sau foştii cetăţeni români ca te celor condamnaţi pentru ART. 8. Sînt exceptate de ART. 10. Prin sâvîrşîrea in sesc o vie întruchipare în vtrsta de 60 de ani, a femeilor ririle poporului rorafln. In con îndatoririle sociale, contribuind
re, la data adoptării prezen Ia prevederile articolului 1, li fracţiunii, în sensul prezentei munca entuziastă pentru în gravide sau cu copil pînă la 5 diţiile In care există imperia astfel la asigurarea unor con
infracţiuni contra
tei legi, sînt stabiliţi în străi statului. securităţii terele a şl c, infracţiunile prin legi, se înţelege comiterea, pî făptuirea programului elabo ani, precum $i a minorilor, con lismul, este necesar ca orga diţii de mare însemnătate pen
nătate. care s-a adus o pagubă avutu nă la data adoptării acesteia, rat de Congresul al IX-lea al damnaţi la pedepse privative nele de stat, întregul popor să
ART. 4. Se comută pedep a oricăreia dintre faptele pe Partidului Comunist Român de dea dovadă de neslăbltă vigi tru înfăptuirea liniei politice a
sele celor condamnaţi la mun lui obştesc şl ultrajul cu vio care legea le pedepseşte ca in de libertate pînă la 10 ani in partidului si guvernului, a pro
ART. 2. SE GRAŢIAzA : lenţă, iar de la prevederile ar dezvoltare multilaterală a tării, clusiv. lentă, să manifeste o perma
că silnică pe viaţă în 25 ani fracţiune consumată sau ca în participarea plină de iniţia Proiectul prevede totodată nentă preocupare pentru secu gramului de înflorire multi/la-
muncă silnică. ticolului 1, litera c, şi infrac tentativă, precum şl partici tivă a maselor la conducerea terală o tării.
a) , cel condamnaţi la pedep ART. 5. Sancţiunile cu în ţiunile de omor Intenţionat, reducerea în diferite proporţii ritatea sl capacitatea de apăra
se privative de libertate pî chisoare sau amendă pentru precum şl Infracţiunile contra parea la sâvîrşireo acestora economiei $i culturii, a trebu a pedepselor pe termene între re o statului nostru. Proiectul de lege de amnis
nâ îa 5 ani inclusiv sau ia a contravenţiile săvîrşite pînă păcii şi umanităţii. ca autor, instigator sau com rilor de stat. Opinia publică 5 $i 12 ani, a pedepselor pen De prevederile graţierii nu tie si graţiere pe care îl pre
mendă corecţională ; la data adoptării prezentei legi, Nu beneficiază de prevede plice. inaintată a devenit un puter tru Infracţiuni contra securităţii beneficiază persoanele vinovate zentăm Morii Adunări Naţio
nic factor de educare $1 con
ART. 11. Amnistia prevăzu
nale spre adoptare constituie,
b) . cei' care au împlinit vîr- in măsura în care n-au fost rile articolelor 2 şi 3 cei care tă în art. 1 are efecte asupra vingere. octloneiză ca un mij statului, precum $1 comutarea de crimă de omor, de comite fără îndoiala, o puternică sl
sta de 60 ani, femeile gravide executate, nu se mai execută. au săvîrşit omor intenţionat, confiscării averii celui con loc eficient de cultivare n tră pedepselor celor condamnaţi la rea unor Infracţiuni Intenţio convinqătoarc dovadă a for-
sau cu copii pînâ la 5 ani şi ART. 6. In cauzele aflate în omor fără voie a două sau damnat numai în măsura în săturilor moralei socioliste. o- muncă silnică pe viaţă în 2.5 nale sau neintenţionate în dau
minorii, condamnaţi Ia pedep curs de urmărire penală sau mai mulle persoane, Infrac care această pedeapsă nu a duce o contribuţie crescîndă la de ani muncă silnică. na avutului obştesc, omor fără lel statului nostru, o democro-
De asemenea, se propune ca
se pînâ- Ia 10 ani inclusiv ; de judecată la data adoptării ţiuni intenţionate în dauna a- fost executată. apărarea legalităţii socialiste, sancţiunile cu închisoare sau voie a două sau mai multe tismului, a trăinicie! orînduirii
persoane, viol, luare de mită
noastre socialiste.