Page 101 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 101
DRUMUL SOCIALISMULUI
Joi 28 decembrie 1967
LUCRĂRILE SESIUNII TRADIŢIONALA TRADERE
LOTO a REVELIONULUI 1968
I ADUNĂRI NAŢIONALE Se efectuează 3 extrageri in 3 faze:
— o extragere de 12 numere din 90 pentm atri
buirea premiilor obişnuite în bani; ,
— o extragere de 12 numere din 90 pentru atribui
rea premiilor suplimentare GRATUITE, tn autoturis
nâtâţlrea normelor de consum profesională a cadrelor esle ştiinţifică a producţiei şl a me şl bani; 6 numere din 90 pentru
— o extragere de
Raporta! Comisiei juridice !a proiectai specific se simte nevoia să fie viciilor sau responsabililor eu muncii, descoperirea şi pune atribuirea premiilor speciale constînd din autoturis
lăsată mal mult pe seama ser
rea în valoare a rezervelor
folosite mal bine pîrghlile de
cointeresare materială a oa învăţământul, conducerile rar interne, întărirea disciplinei la me în număr NELIMITAT, excursii în sudul U.R.S.S.,
menilor muncii în realizarea murilor şl întreprinderilor în fiecare loc de muncă şi com premii fixe în bani în valoare de cîte 10.000 le i;
baterea manifestărilor de ne
că nu asigură o îndrumare şl
de lege privind amnistierea unor de economii. întrucât realiza un control corespunzător asu glijenţă şi risipă, la ridicarea — în total se extrag 30 numere faţă de 28 nume
rea de economii 1a materii pri
conştiinţei socialiste a celor ce
pra acestei activităţi. La aceas
me şl materiale va trebui să
constituie o preocupare de ma ta se adaugă şi faptul că sînt muncesc şi atragerea lor la ro re cîte se extrăgeau în trecut;
să, este Imperios necesar $â întreprinderi în care fluctua zolvarea sarcinilor complexe — cu 10 lei se poate participa la toate cele 3 faze
infracţiuni, graţierja şi reducerea se lărgească gama produselor ţia se menţine ridicată — ceea ale construcţiei economice. la care sc extrag 30 numere.
In complexul activităţii lor
ce creează peimanent proble
la care să se stabilească con
sumuri specifice temelnlo fun me de adaptare şi pregătire de mobilizare a maselor pen
damentate. pentru noile locuri de muncă. tru îndeplinirea şl depăşirea
unor pedepse prezentai de deputatul referit la pregătirea profesio punderii sindicatelor fn viaţa sarcinilor de plan pe anul vii I. c. I . L .
In continuare, vorbitorul s-a
Creşterea funcţiilor ş! răs
tor, sindicatele îşi propun să
nală a cadrelor şi utilizarea socială a ţârii, a spus în con facă un obiectiv principal din
educarea salariaţilor in spin
lor cît mal raţională. An de
tinuare vorbitorul, diversifi
TUDOR DftâGANli an, a spus el, guvernul a In carea formelor şî metodelor tul economisirii şi gospodări S I I H E R I Â
rii cu răspundere a materia
vestit Importante fonduri
în
acest scop. Cu toate acestea, in lor de muncă, participarea ne lelor, materiilor prime, com
mijlocită la activitatea de con
unele ramuri cum sînt: chi ducere a ministerelor, a con bustibilului şi energiei. Ele
Comisia Juridică a Manii A- rea în întregime a celor con tul obştesc, ultrajul cu violen mia, construcţiile de maşini, vor iniţia acţiuni eficiente, în
dunâri Naţionale, luind in exa damnaţi la pedepse privative ţă, infracţiunile de omor şl siliUor Judeţene ş! orăşeneşti, colaborare cu conducerile leh- ANGAJEAZA DE URGENŢA:
minare proîeotul de lege pri de libertate pînă la 5 anî in infracţiunile contra păcii Şl energia electrică şl altele, se a centralelor şi întreprinderi nico-administrative pentru râs- — şef serviciu contractări şl achiziţii;
simte încă lipsa de cadre cali
vind amnistierea unor infrac clusiv şi a celor condamnaţi umanităţii. ficate, iar în altele, nivelul de lor economice, creează un dmp pîndlrea şi generalizarea expe
ţiuni, graţierea şi reducerea pentru Infracţiuni neintenţio De asemenea, sînt exceptaţi pregătire nu ţine pasul cu şi mai larg sporirii contribu — şef serviciu C.T.C. laborator;
unor pedepse, consideră că, în nate, de la graţiere cei condamnaţi perfecţionările în producţie. ţiei Uniunii Generale a Sindi rienţei înaintate în economisi — şef secţie la F.P.L. Petroşani;
condiţiile actuale în care po Aceste măsuri de demenţă pentru omor intenţionat, omor Asemenea neajunsuri se da- catelor la rezolvarea proble rea resurselor materiale şi bă — biolog.
porul român, sub conducerea sînt întregite cu o dispoziţie, fără voie a două sau mai mul toresc şî faptului că pregătirea melor privind organizarea neşti.
partidului, a obţinut realizări inspirată de consideraţii largi tor persoane, pentru Infracţi CONDIŢII: studii şl stagiu conform anexei IV din
remarcabile în toate domenii umanitare, potrivit căreia se uni intenţionate în dauna a- H.C.M. nr. 1033/1960.
le vieţii sociale, este posibilă graţiazâ şl cei care au împli vulului obştesc prin care s-a
adoptarea ou prilejul celei nit vîrsta de 60 de ani, femei produs o pagubă mal mare de Cuvântul deputatului — mecanici auto, categoria VI—V III;
de-a XX-a aniversări a Repu le gravide sau cu copii pînă 3000 lei, infracţiuni neinten — sudor autogen şl electric;
blicii, a unor măsuri de cle la 5 ani şl minorii condam ţionate prin cane s-au pro — fochişti cazane stabile (autorizaţi).
menţă. naţi la pedepse pînă la 10 ani dus pagube avutului obşteso
Ca urmare a muncii educa inclusiv. mai mari de 50.000 lei, viol. Dumitru Bejan CONDIŢII: şcoală profesională sau calificare Ia lo
tive desfăşurate de partid şl Proîeotul prevede reducerea luare de mitâ şi tîlhărîe. cul de muncă.
de organele de stat se reduce în diferite proporţii a pedep Proiectul prevede, totodată, — gestionari pentru produse şl materiale.
ti'eptat numărul oelor care selor între 5 şi 12 anî şi a pe că recîdîviştiî şi cel care nu
sâvîrşeso fapte antisociale sau depselor aplicate celor con au început executarea pedep Informaţii suplimentare se pot da Ia sediul între
încalcă regulile de convieţuire damnaţi pentru infracţiuni sei pentru că s-au sustras de Analiza iniţiată de Comite terne şl in încheierea de con tului ne-au atras în repetate prinderii, telefon 29.
600ialâ. Creşte neîncetat rolul contra securităţii statului, pre la aceasta nu vor beneficia de tul Central al partidului la tracte, unele î.S.G.E. nu au a rîndurl atenţia că pentru a
opiniei publice în combaterea cum şl comutarea în pedepse amnistie, graţiere, comutare Consfătuirea în domeniul co spori volumul şl eficienţa ex
unor asemenea manifestări. de 25 anî muncă silnică a pe sau reducere de pedeapsă. merţului exterior din februa sigurat din timp unităţilor
Ţinînd seama de aceste îm depselor celor condamnaţi la Prin aplicarea prevederilor rie ac., concluziile şi sarci productive comenzi pentru portului, este necesar să ne
prejurări, proiectul de lege muncă silnică pe viaţă. acestui proiect de lege, unui nile rezultate din cuvîntarea producerea mărfurilor desti organizăm astfel înoît să ne P s itfp is fim p ig li& ) E H
preconizează amnistierea in Ca urmare a punerii în apli important număr de persoane tovarăşului Nicolae Ceauşescu nate exportului. Au fost, do adaptăm rapid cerinţelor ex
fracţiunilor pentru care se care a acestei legi, vor fi puşi care au încălcat legile II se dă la această consfătuire au avut asemenea, cazuri eînd nu s-au portului, a pieţelor externe BHdunanetivoasfrA fe*
prevede o pedeapsă pînă la 3 în libertate un procent de cir posibilitatea de a se reîncadra şi vor avea o însemnătate deo Nu putem afirma că în această
ani inclusiv, a infracţiunilor de ca 50 la sută din deţinuţi, lor în activitatea de dezvoltare a sebită pentru comerţul exte contractat şl livrat la timp din B « etic. ..Cinlcc pentru Republici* ; 23.20
trecere frauduloasă a frontie cea moi mare parte dintre cel societăţii noastre, alături de rior al ţârii noastre, pentru import unele maşini, utilaje, privinţă am făcut totul. „Prima chemare & iubirii* — mutici
rei şi a infracţiunilor sâvîrşi- care vor continua să execute ceilalţi oameni a! muncii. creşterea continuă a eficien piese de schimb, materiale Subliniind că o influenţă ne v l uşoară ; 2.02 Melodiile copţii.
te de cetăţenii sau de foştii o pedeapsă privativă de liber Comisia juridică, în unani ţei sale. Avînd îndrumarea şi pentru producţie, care rfu au mijlocită asupra eficienţei ex • „ PROGRAMUL U : 7.43 MuiieS popo-
cetăţeni români, stabiliţi în tate vor beneficia de reduceri mitate, este de acord cu pro sprijinul permanent din par putut să nu influenţeze nega portului unor produse o au fsg ^ A noua lU. iar A cu Stelă Firuleseu ji Constantin Do-
străinătate. de pedepse. iectul de lege, astfel cum a tea conducerii partidului şi gu tiv posibilităţile unităţilor be 6 S B o i h r e : 8.20 „Cintece pentru Republici*
fost prezentat şî propune Ma
In afară de această amnis Sînt exceptate de la amnis rii Adunări Naţionale şi adop vernului, ministerele şi orga neficiare de a-şi realiza şl de ambalajul, etichetarea, mijloa de Radu Palodi ; f).00 Opera de stat din
de
laji prezintă opera „Petru Rare}*
tiere, proiectul prevede graţie tie Infracţiunile privind avu tarea Iul sub formă de lege. nizaţiile economice, precum şl păşi planul de producţie şl cele de manipulare şl conser Lduard Caudella (fragmente) s 10.30 Bi-
Geo
MioteeS de literatura români :
vare a produselor, vorbitorul
întreprinderile de comerţ ex chiar planul de export. Mal C î n o r Y l S Bogta — „Cartea Oltului* : 11.13 Ochiul
l| IvTI I (CI__________ magic
12,43 Interpreţi cunoicuti, mele
terior (I.S.C.E.). au desfăşurat avem unele direcţii din mi a arătat că pentru 1968 este — ________ ______ dii mai puţin lunmcute ; 13.30 Suita
o activitate mai bună, ceea nister şi conduceri ale I.S.C.E. necesar să se întreprindă noi romAneaicS pentru vioarl eolo de Va-
Cuvîntul deputat i us ce ne permite să putem rapor care nu au eliminat complet acţiuni de natură să satisfacă &i!e Filip : 15.00 Pagini din opereta „Culegătorii rte stele* de Florin Comi
DEVA i Cine ellăreţle uo tigru (ti-
ta Mari! Adunări Naţionale că unele forme birocratice de într-o mal mare măsură aceste ncmatogiaful Patria"] : Secerişul roju sei ; 15 30 Mioriţa. Folclorul in progra
Mm Suder planul de comerţ exterior pe lucru. întîrziind definitivarea spus : Coordonînd, în baza u („Aria") i SIMEKlA : Triumful Iui R«- munte, iarna . 17 25 Cinlecul săptămâ
cerinţe.
mele formaţiilor artistice de amatori ;
IA. 15 Sfatul medicului : Cura de aer la
hin Hocd i HUNEDOARA i
Cum il
In continuare, vorbitorul a
unor lucrări şi acţiuni legate
anul 1967 a fost realizat şl de
(uri un milion
(„I larâra*') t Un (ani
nii : „Pil
foan
slăvită Românie* de
pentru Tnbruk („Siderurgicul"] ;
CA-
Benîue ;
Chlrescu : versuri de Mibai
păşit.
(8,45 Melodii de Temistode Popa ; 19 30
TROŞANI : Sindbod marinarul (,, 7 No
unor ministere şl întreprin
Prevederile de plan pentru fie de planurile economice ale nor reglementări ce vor fi sta LAN i Compartimentul ucigaşilor t PE Curs ne limba rusa : 20.00 Transmisiu
iembrie") ; Testamentul Incaşului („Re
Asigurarea masei lemnoase efort deosebit în această pri locuinţe, la acoperişuri cu şin 1968, pe ansamblul economie! deri productive, fie de Inten bilite, activitatea de îndepli publica") i LUPENI : Maiorul sl moar nea concertului orchestrei simfonice a
necesare dezvoltării în conţi» vinţă. drilă, împrejmuiri, poduri, e- nire a planului de comerţ ex tea („Cultural") ; Jandarmul din Salnl Radlntelevirlunil. Dirijnr. loalf Conta :
22,30 Un vers. o melodie — muzică u-
nuare a Industriei forestiere ne In baza Indicaţiilor condu lectriIicări rurale ,în loc să se naţionale, fiind superioare ce sificarea activităţii de lărgire terior. Ministerul Comerţului Tropei („Muncitoresc") i VULCAN: Zo soară ; 24.00 Intflnire cu dragostea —
dia fecioarei i PETRILA i Sportocus —
impune să desfăşurăm o activi cerii partidului sl personal ale folosească piatră, cărămidă, ţi lor stabilite prin cincinal, cre a relaţiilor comerciale şl de Exterior va trebui sâ-şl con seriile l si II) ; LONEA i Omul eaie muzică ujOjrX
tate mat susţinută de conser tovarăşului Nicolae Ceausescu. glă, plăci azbociment, prefa ează condiţii favorabile majo cooperare economică ale ţârii centreze şl mai mult atenţia l-a ucis ne Llherfy Volante (,,7 Nolcin-
vare a resurselor forestiere, să trebuie să luăm măsuri ca în- bricate din beton, garduri vil rării volumului de marfă ce se noastre cu alte ţâri. în direcţia extinderii perma bric") t Căutătorii de nur din Arhonial Televiziune
(„Minerul") i UHICANI : Dimineţile u
păşirăm o proporţie nlională cepînd din onul 1969 să ne În si alţi înlocuitori. 6 sursă în nente a relaţiilor comerciale nul băiat cuminte • ANINOASA i Ţar
între tăieri sl creşterea anuală cadrăm în cota anuală nor semnată de economisire o pre va livra la export, asîgurîn- O contribuţie importantă la externe ale ţârii noastre pe li gene-o) • DARDATENt i Serbările ga
o pădurilor, astfel ca într-un mală de tăiere a masei lem zintă restrîngerea folosirii lem du-se astfel resurse sporite realizarea şî depăşirea planu baza principiilor independen lante ( PAROŞENI i Albă eo illpada s1
cei 7 saltimbanci t ORA5TIE i Omul pe
18.0(1 „Premiere 1067* ; Emisiune e*
termen cît mai scurt să se intre noase, corespunzătoare creşte nului drept combustibil. In pentru un volum de Import lui de export pe anul viitor — ţei şi suveranităţii naţionale. tare i iubesc („Patria"! ; Robii („Fin- eonomiră .- 18,30 Studioul pionierilor ...
în ritmul normal de tăiere. In rii anuale a pădurilor tării. consumul total de combusti corespunzător cerinţelor econo a spus vorbitorul — o vor pu a! neamestecului în treburile c'iro") • GL’Oa GIU DAI : FerJ(1 -vi au in vacantă 1 ifl 00 Mult e dulce si fru
acelaşi timp, trebuie să obţi Pentru traducerea în viată a bil pentru populaţie, lemnul tomobilul : CUGIR t Procesul de Io Ve- moşi;! = 19.90 Telejurnalul de eearl ;
rana („Munclfnicsc") i Oglinda cu două
19.45 Agenda dv. : 20,00 S5 rtdem cu
nem o creştere a productivi acestor Indicaţii este necesar . delîne o pondere de 30 la su miei naţionale. Volumul total tea aduce ministerele prin înferne, al respectului şi avan fc|e („7 Noiembrie"] ; SEBEŞ : Singur Stan si Qran ; 20.30 Reallzirl ale ştiinţei
tăţii pădurilor, să reîmpădurlm să acţionăm cu hotSrîre în di tă, ceea ce ne situează din al comerţului exterior pe anul producerea şi livrarea Integra tajului reciproc. Volumul pe lume (..Progresul") i Coso din Mon româneşti contemporane < 21.00 Dicţio
APOLDUL
DE
tevideo (.,Schcj.il") :
loate suprafeţele exploatate, recţia reducerii consumului de acest punct de vedere cu mult 1968 este stabilit la 19,5 miliar lă, fn conformitate cu prevede schimburilor comerciale între SUS i Clnelr’.ia i ALDA 1ULIA i Am nar de personaje. Litera „V* ; 21.30
Anul XX — Oameni —
Reportai ;
degradate sau brăcuile. Pen lemn în toate sectoarele eco peste media consumului de de Iei valută şl marchează o rile contractuale, a tuturor Republica Socialistă România prenta („Victoria") : Sj-mi Isteţi uno lumină : 21.S0 Seară de balet pe
tru aceasta vom orienta în nomiei. lemn de foc din alte tari. Se creştere de 8 la sută faţă de produselor destinate exportu ca ».«»o („29 August") t TF.HIŞ : Şapte muzică de compozitori romăni ; 22.25
băieţi sl o sticogarllit i ZLATNA i Leac
continuare, într-o măsură mal Au fost obţinute în aceasta Impune înlocuirea accentuată a şî toate ţările socialiste, ţâri contra dragostei i GURARARZA i Mnn* Avanpremiera . La revelion : 22,45
Telejurnalul de noapte.
mare, folosirea la împăduriri privinţă Importante realizări lemnului de foc cu altl com anul 1967. Sînt create toate lui. Aceasta ne va permite să care deţin în continuare pon dn cane — acrilic 1 şi I I ; HAŢEG :
A dlapStu! un Fragonord : I1RAD i Pe
a speciilor forestiere repede atît în sectorul forestier, cît bustibili, în special în mediul condiţiile pentru îndeplinirea evităm situaţia din 1967 cind, derea principală în comerţul cSeoţa subţire — seriile I «) (l t ILtA i
crescătoare, avînd productivl- si în pile sectoare ale econo urban, prin lignit înnobilat şi acestor sarcini. Cu sprijinul deşi pe economie s-a depăşit nostru exterior. înregistrează Nume Krolo. V rem ea
tflli ridicate pe an şi hectar cu miei naţionale. Dar pretutin brichetat, extinderea termofi- ministerelor economice, s-au planul de livrări la export, u-
însuşiri calitative si dimensio deni există încă mari rezer cărll, Iar în mediul rural uti an de an creşteri simţitoare.
nale la nivelul cerinţelor In ve. In cadrul ministerului nos lizarea mal Intensă a deşeuri încheiat cu aproape toate ţă nelc ministere, din cauza unor Se vor dezvolta, de asemenea, Radio PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare, eu cerul tempo
dustriei. O serie de îmbunătă tru rezerve de economisire a lor agricole, a turbei şi căr rile socialiste protocoalele co neajunsuri la producţie, nu au .schimburile noastre comercia rar noroi. L« munte va ninge. Vlotul va
ţiri organizatorice aplicate de lemnului sînt la producţia de bunelui inferior, prin crearea merciale privind schimburile reuşit să livreze integral măr le şî cu celelalte ţâri de pe sufla slab din nord-vest. Temperatura
curînd în silvicultură au creat Rmbalaje care ar putea fi res- în acest scop s unei reţele de reciproce de mărfuri pentru furile prevăzute fn planul de in scădere u$oarn ; ziua va fi cuprinsă
condiliî ca, începîd de la 1 ia trînsă prin înlocuire cu amba desfacere în comunele noas toate continentele, cu ţările între 2 o> 5 grade, iar noaptea Intre —I
si 2 grode Local ceaţă.
nuarie 1968, activitatea în laje din carton, containere, va- tre. anul 1968. Sînt, de asemenea, export. Ueşi în acest an s-a vestice, precum şi cu ţările în TROGRAMUL I : 6,00 — *.25 Muri-
acest sector să se desfăşoare qoine sl coraioane special a- Vorbitorul a spus: Avînd In reglementate pentru anul vii îmbunătăţit ritmicitatea livră cura de dezvoltare din Asia că ji actualităţi ; 8,90 La microfon, me PENTRU ARMATOARELE
lodia preferată : 9,30 Matineu
literar :
pe principiul gestiunii econo mena)atc pentru transportul vedere că pentru anul 1968 tor schimburile comerciale cu rilor la export, multe între Africa şl America Latină. în „Halaol pentru Republica Socialista 2 Z I LE
mice proprii, ceea ce va asi produselor neambalale. cotele de moterlale lemnoase majoritatea celorlalte ţâri cu prinderi ale Ministerului, In România*. Mnnlnj litcrar-muzical de Vremea ic «a răci treptat. Vor cădea
gura o eficientă ridicată, re In Industria celulozei $i hîr- alocate beneficiarilor, inclusiv anul viitor. Ministerul Comer Grigore Hagiu si Gh. D. Vasile : 10,10 precipitaţii temporare. Vînt potrivii din
Curs de limba cerinanfl : 10.43 t.aureaţi
flectată în Indicatorii prevăzuţi tiei, baza producţiei o consti sectorului forestier, sînt stabi care întreţinem relaţii comer dustriei Construcţiilor de Ma ţului Exterior, împreună cu ai celui de al VIIMea Concurs repu
in nlanul pe anul 1968 tuie încă lemnul rotund de ră- lite tn condilllle unor bolonţe ciale. şini, Ministerului Economici celelalte ministere, va intensi blican al formaţiilor artistice de ama
tori r 11.30 Ritmuri vesele : 11.45 Sfatul
Vorbitorul a trecut în re sinoase de calitate superioară. strînse. este necesar ca încă In continuare vorbitorul a Forestiere, Ministerului Indus fica activitatea de încheiere a medicului • Cura de aer la munte- PiM EXPR ES
vistă principalele sarcini care In prea mică măsură a fost In de la începutul anului să se arătat că pentru sporirea con triei Alimentare, Ministerului unor noi acorduri şl aranja iarna : 12.33 Intiloire eu melodia pnnu-
Tot
larA ji inlrrpietul preferat ; 14 15
stau in fata sectoarelor de ex trodusă utilizarea lemnului de aplicp pe scară largă măsuri tribuţiei organelor de comerţ rndustrîeî Chimice, Ministeru înainte : 14.50 Fantezii de estrada ; 13 15
ploatare sl transporturi fores fag şl a lemnului do mici di de economisire st înlocuire 6 mente privind cooperarea eco Cărţi rarr vă aşteaptă : Anul editorial Rezultatele concursului pro-
tiere de prelucrare a masei mensiuni. din care există dis lemnului în toate domeniile de exterior la realizarea planului lui Industriei Uşoare, au în nomică în producţie, comercia 1967. Emisiune de Ion Rudescu : 13.40 no^xpres din 27 decembrie
lemnoase, ca şl măsurile ce ponibilităţi. utilizare a acestuia. pe 1968 trebuie îmbunătăţită registrat întîrzierl tn livrări, lă şi tehnico-ştitnţifică Mutică usnarS de George Grigoriu : 1967.
17.10
16.30 Uzina văzuta de aproape;
s-au lu’ot pentru dlversllicarea In Industrta minieră consu Oamenii muncii din sectorul în continuare activitatea aces nerespectînd graficele stabilite, Asigur Marea Adunare Na Antena tineretului : 19.00 Itinerarii ale Extragerea 1:16. 34, 19, 17, 40,
producţie! şl îmbunătăţirea ca mul de lemn poate fi redus în forestier sub conducerea parti tora şl înlăturate lipsurile ee aglomerînd mijloacele de ţională că lucrătorii din co anului XX ; 18,30 Caleidoscop muzical : 39 — rezerve : 29, 45.
10.00 Radiogareta de seară ; 20 09 Ra-
lităţii produselor, pentru creş tr-o proporţie mai mare prin dului au îndeplinit cu cinste în dio-maeoziu sportiv ; 20.30 Teatru ra Fond dc premii : 436.336 lei.
terea ponderii produselor fi extinderea utilizării elemen fiecare an. înainte de termen s-au manifestat în acest an. transport, bazele de încărcare merţul exterior nu vor precu diofonic ; Premieră : „Meşterul Mano- Extragerea a (l-a : 16, 41, 35,
nite la export sl valorificarea telor prefabricate din beton si obiectivele prevăzute în pla El a menţionat că întîrziind şl porturile, la fiecare sfîrşit peţi nici un efort pentru a în le* dc Lucian Plaga ; 22.20 Gintă or- 11, 37, 38 — rezerve: 36, 24.
superioară sl complexă a masei metal refolosibîle. nul de st'at. $1 fn anul acesta în desfăşurarea unor acţiuni de trimestru. deplini exemplar sarcinile ce cbevira |con loneicu ; 22.30 Moment po- Fond de premii : 285.759 lei.
lemnoase In continuare, el a In sectorul de construcţii planul de producţie marfă şl de prospectare a pieţelor ex Conducerea partidului şi sta Ie revin.
spus i Ansamblul de măsuri sînl de asemenea rezerve pe globală pe ansamblul minis-
complexe aplicate în mod sin- seama lărgirii construcţiilor Ierului a fost realizat cu sase
croniz'at an dat posibilitatea cn cu prefabricate, r e d u c în d pe zile mal devreme, în condiţi produse de talie mare sau de
oamenii munci! din economia cele monolit, o introducerii ile unor rezultate economice Ci'vîntu! deputatului Remus Radulei tehnicitate înaltă, precum sl în
forestieră, conduşi de partid şi schelelor metalice $! a cofra- îmbunătăţite. Rezultatele de utilizarea otelurilor superioare
sprijiniţi de organele sindi jelor Inventar $î altele. pînă acum sînt o garanţie că si a materialelor înlocuitoare,
cale, să realizeze întregul spor In prezent se consumă mari Sl planul pe anul 1968 va fl vor promova noi concepţii de
al producţiei qlobale si marlă nntităti de material lemnos îndeplinit cu succes sl de Prolectul de lege privitor la în vederea stimulării valorifi coroziunii, lucrările de mate bleme puse de energetica tă proiectare, de reducere a greu
din ani! si 1967, exclusiv în sectorul agricol si in aşe aceea sînt întru toiul de acord planul de stat pe anul viilor, cării roadelor cercetării. Prin matic! aplicate şi de ştiinţe rii, care sînt de interes atil tăţii produselor cu consum
pe seama creşterii productivi zările rurale, la construcţiile cu prevederile proiectului de a spus vorbitorul, (ine seama cele peste două miliarde de tehnice şi sociale privitoare la departamental cît şi Interde mare de metal.
tăţii muncii. Planul pe anul de interes agricol şî zooteh plan s! ale bugetului si le voi de condilllle ce se creea/.a prin lei prevăzute pcnttu ştiinţă se organizarea ştiinţifică a pro partamental. Vorbitorul a expus apoi
1968 prevede în continuare un nic şi mai ales la construcţii de vota cu toată Încrederea. aplicarea holărlrllor Conferln- asigură premisele do bază ne ducţiei şt a muncii în întreprin Vorbitorul a relevat faptul că preocupările cercetătorilor din
lei Naţionale ^ partidului cu cesare pentru a rezolva la timp deri, cercetările în domeniile prevederile planului pentru geo domeniile matematicii, geolo
privire la perleclionareo con şl la nivelul necesar proble radloizotopllor şi seralconduc- logie şi industria extractivă de giei. mineritului, energeticii,
ducerii economiei naţionale si
Cuvî deputatului a întregit noastre vie|i de stat ritare din secţiunea de ştiinţă spus vorbitorul, aceste lucrări surse minerale si de combus maşini, electronicii şl electro
metalurgiei, construcţiilor
de
mele si temele cu atribute prio
torllor şl altele. Ara citat, a
tibili si care depăşesc preve
st obşteşti. Tematica înscrisă
a planului.
pentru a Ilustra că membrii si
tehnicii.
derile cincinalului, acoperă ne
în secţiunea ştiinţă a acestui
Ca membru al Academiei ob
Dintre lucrările de ştilnte
plan rellectâ principalele o- serv că acest înalt for de şti conducerea Academiei au în voile respective ale creşterii sociale a menţionai Istoria
ţeles critica adusă pe bună
rientărl trasate de conducerea inţă participă în calitate de dreptate de conducerea de planificate a Industriei, Inclu României, istoria limbii, isto
Ion Goto de partid şl de stat pentru do coordonator sau de colabora partid st de stat orientării din la sarcinile cercetării ştiinţi ria literaturii sl istoria silinţei
siv a energeticii, şl s-a referii
meniile cercetării continqente
irecut a unor activităţi
din
tor la aproximaliv o treime
româneşti, tematica de psiho
fice din acest domeniu.
cu activitatea economică sau
avînd mare Importantă soctâl- din problemele si temele în unităţile ei — sl folosesc acest Intrarea în funcţiune a obiec logie socială a organizării
prilej pentru a nslgura Marea
muncii, tratatul de economie
scrise fn secţiunea stilntă a
culturalfl. Constat cu satisfacţie Adunare Naţională că Acade tivelor industriei siderurgice
Planul şi bugetul de stat pe xemplare a sarcinilor puse de znltatele obţinute în acest do că problemele şl temele din proiectului de plan de stat. tn mia va depune toată stăruin cuprinse în proiectul planului naţională şl cercetările de mo
anul 196B, pe care lc dezba partid şi guvern în cel de-ai meniu, există încă însemnate planul de stat reprezintă pa continuare, vorbitorul n rele ţa necesară spre a urma orien de stat stimulează cercetările delare a proceselor economice
tem se bazează pe temelia trai treilea an al planului nostru rezerve care se cer a fi mai tru cincimi din cercel Ari le cu vat cîleva din Investigaţiile tarea trasată cercetării din efectuale în ultimii ani si ce ale dezvoltării acestei econo
nică a realizărilor obţinute de cincinal. deplin valorificate. caracter aplicativ şl peste o mal noi ale Institutelor Aca tara noastră. le prevăzute pentru anul vi mii. precum sl utilizarea cal
oamenii muncii în primii doi In proiectul planului de stat. Este eunoscLit că la unele treime din numărul total cu demiei puse în slujba progre itor, în vederea sporirii In culatoarelor electronice nume
ani ai cincinalului, reflectă cît şi al bugetului ţârii se a materii prime şl materiale, ca aproape 1.150 de poziţii din In legătură cu eforturile con dicelui de utilizare a cuptoa rice şi analogice în domenii
posibilităţile şi cerinţele eta cordă o deosebită atenţie re metal şi lemn. coeficientul de proiectul de plan unilar al cer sului tehnico-economlc şi ştiin siderabile de investiţie depuse relor Martin, lărgirii qamei de Interes deosebit ale unor
pei actuale de dezvoltare a ducerii cheltuielilor materiale utilizare este sub cel realizat cetării ştiinţifice pentru anul ţific «1 tării : metoda privind pentru descoperirea si extrac sortimentelor de produse şi stilnte sociale.
ţia de purtători de energie pri
patriei. de producţie, îar în cadrul o- în târî dezvoltate din punct de viitor, întocmit de Consiliul optimizarea planurilor anuale mară si pentru construcţiile e producerii de noi mărci de Vorbitorul si-a exprimat în
fn calitate de deputat şi de cestora, locul central îl ocupă vedere industrial. Tn indus National al Cercetării Ştiinţi de aprovizionare cu combusti nergetice, acad. R. Rădulet a oteluri sl de proflle îndoite din încheiere convingerea că îm
membru al Consiliului Central economisirea materialelor, ma trie. construcţii şi transporturi fice. întocmirea planului anual bil si energie, cercetările pri considerat justificată existenta benzi de tablă groasă şl de bunătăţirea muncii din unită
al Uniunii Generale a Sindi teriilor prime şi a combusti sînt cnzuri cînd se depăşesc C.NCS, penlru a aplica şi va vitoare la cavitatia în turbine, unei unitătl centrale de cer calitate.
catelor îmi exprim deplinul bilului. consumurile specifice normate; lorifica în producţie, înropînd cele privitoare la sudură si cetări energetico fundamentale, Cercetătorii din numeroasele ţile de cercetare va favoriza
acord cu prevederile ptanulu' In ultimii anî au fost luate se înregistrează un volum im cu anul 1968, rezultatele a a- mecanisme, aducerea la faza pi care s-ar numi Institutul Ro instituie ale Importantei ramuri îndeplinirea în nrai bune con-
de slat şi ale bugetului pe a- măsuri importante pe linia îm portant de rebuturi, deşeuri, proxlmaliv 400 dc cercetări a- lot a producerii cauciucului mân de Energie si ai cărui con a construcţiilor de maşini şi-au ditiuni a sarcinilor tematice
nu) 1908 şi asigurăm Marea bunătăţirii concepţiei construc perisabilităţi, cupoane etc. Pe plîcallve din cele peste 2.000 poliuretanic, aducerea în fază silieri nu ar considera doar dat sl îşi vor da în viitor o si va spori contribuţia ştiinţei
Adunare Naţională că vom sti tive n pieduselor. perfecţio lingă măsurile ce se cer a fi încheiate în ultimii ani. dar înaintată a producţiei polietî- propriile lor cercetări, cl ar contribuţie tot mol mare la li
mula şi mai mult iniţiativa şi nării tehnologiilor de fabri luate în continuare pentru la opera de desăvîrşlre e con
capacitatea creatoare a mase caţie, revizuirii normelor de perfecţionarea concepţiei con încă neapltcote. trebuie consi lenei amil-sodice. precum si dezbate in spirit unitar şi ar chidarea râmînerilor în urmă strucţiei socialiste în patria
lor, în vederea înfăptuirii e- consum specific. Cu toate re- structive şi tehnologice, îmbu- derate ca un prim pas făcut glicerina sintetică, combaterea consilia In principalele pro în pregătirea însuşirii unor noastră.