Page 102 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 102
4 DRUMUL SOCIALISMULUI /oi 28 decembrie 1967
Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a Republicii şl al Anului nou. 1968, conducerile
întreprinderilor şi instituţiilor din regiunea Hunedoara transmit călduroase felicitări colec
tivelor de muncă, tuturor colaboratorilor pentru rezultatele obţinute şi !e urează nm suc
cese pentru traducerea în viaţă a hotărirîlor Congresului a! IX-lea al Parlidulut Comunist
Român şi ale Conferinţei Naţionale, pentru înflorirea continua a Romămei socialiste.
REPUBLICA SOCIALISTĂ
ROMÂNIA LA CEA DE-A XXII-A
SESIUNE A O .N.U.
Pentru România, cea de-a a dreptului suveran al popoa ordin economic, delegaţia ro
XXII-a sesiune a Adunării Ge relor de a-şl hotărî singure mână a participat In calitate
nerale a O. X. U. a îmbrăcat soarta, sprijinirea luptei po de iniţiatoare sau coautoare la
semnijicaţii deosebite, in pri poarelor pentru deplina lichi 6 rezoluţii cheie in aceste pro
mul rînd ca urmare a faptului dare a relaţiilor de dependenţă bleme, adoptate toate in una
că in funcţia, plină de răspun şi aservire colonială, apărarea nimitate, şi menite să promo
dere, de preşedinte al acestui fermă, neabătută, a principii veze cooperarea industrială şi
for suprem al naţiunilor, a fost lor suveranităţii şi independen tchnico-ştiinţifică între state,
ales un reprezentant al ţării ţei nafionale, egalităţii in drep să aşeze relaţiile economice
noastre, ministrul afacerilor turi, neamestecului în treburi dintre ele pe baze echitabile.
externe, Corneliu Mănescu. le interne, avantajului reciproc Printre acestea, rezoluţia cu
Este un semn de recunoaştere — toate aceste trăsături şi-au privire la cooperarea economi
şi preţuire a meritelor politicii găsit expresia in activitatea de că inter-europeană — vlăstar
externe a României, politică legaţiei Republicii Socialiste direct al documentului în pro
dinamică, activă, prezentă in România Aplicind in mod blemele bunei vecinătăţi adop
miezul evenimentelor, preocu creator rezultatele amplelor tat cu două sesiuni in urmă de
pată de găsirea căilor şi mij dezbateri din vara acestui an Adunarea Generală, ca urmare
loacelor celor mai potrivite in din Marea Adunare A'afională a iniţiativei ţării noastre — se
vederea statornicirii unei at consacrate politicii externe a înscrie in eforturile chemate
mosfere dc înţelegere şi colabo României socialiste, delegaţia să ducă la eliminarea obstaco
rare intre state, dc menţinere ţării noastre a fost permanent lelor din calea colaborării e-
şi consolidare a păcii in lume. prezentă atit în Adunarea Gene conomlce internaţionale, să
Atit cu prilejul dezbaterilor ge rală, cit şi in comitetele sale, a- accelereze progresul economic
nerale, cit şi cu prilejul şedin ducindu-şi contribuţia substan şi social atit al ţărilor conţi-
ţei finale din 19 decembrie, • ţială la desfăşurarea lucrărilor nentului nostnt, cit şi al celor
numeroşi şefi de delegaţii, re sesiunii, la examinarea multi din alte zone geografice.
prezentând [ări din toate regiu plelor şi complicatelor proble Militind cu fermitate pen R P.D. COREEANA. — Muncitori ai fabricii dc utilaj
nile globului, an ţinut să adu me aflate in faţa acesteia. tru principiul universalităţii energetic „Daian", din provincia Pj'ungan, vnontînd trans
că un omagiu politicii externe Dezarmarea şi mijloacele ca O.N.U., România s-a numărat formatoare.
a României, să sublinieze con re pot duce la realizarea ci, şi în acest an printre statele
tribuţia sa la promovarea coo lupta împotriva colonialismu care au cerut înscrierea pe or
perării internaţionale şi stabi lui şi rasismului, situaţia eco dinea de zi a sesiunii a proble
lirea de relaţii prieteneşti între nomiei mondiale şi mijloacele mei restabilirii drepturilor le
'late, chiar dacă acestea au re de intensificare a cooperării blemă a cărei ignorare.nu poa Comunicatul Biroului Politic
gitime ale R.P. Chineze, pro
gimuri social-politice diferite. economice, necesitatea aplicării
Vorbitorii au dat, de asemenea, intocmai a principiului univer te decit să dăuneze intereselor
o preţuire deosebită spiritului salităţii, eliminarea oricăror organizaţiei, păcii şi securităţii
de imparţialitate cu care au forme de discriminare şi afir ceeaşi dorinţă de consolidare al P.C. ifin Grecia
internaţionale. Animată de a
/ost prezidate lucrările Adună marea drepturilor omului —
rii, consultării permanente cu problemele in jurul cărora a Naţiunilor Unite, delegaţia
reprezentanţii tuturor grupuri s-au grupat punctele de pe română a sprijinit cererea R.D.
lor regionale cu întreaga Adu ordinea de zi au fost abordate Germane de a deveni membru ROMA 27 — Coresponden ca 300 de persoane, în timp ce
nare. în vederea găsirii de so cu spirit de răspundere in in al O N.U., arătind că admiterea tul Agenpres, N. Puicea, trans ir. Grecia se află mii de dc-
luţii — la diversele probleme tervenţiile delegaţilor ţării în organizaţie a celor două m is : -Ziarul .Unita" din 27^ (inuţi politici întemniţaţi şi
legate de buna desfăşurare a noastre. state germane ar contribui la, decembrie publică un comuni deportaţi în diferite lagăre de
lucrărilor sesiunii — care să Pronunţindu-se şi la această realizarea universalităţii el şî cat al Biroului Politic al concentrare. După ce se refe
întrunească unanimitatea, ceea sesiune pentru înfăptuirea de a reafirmat necesitatea urgen Partidului Comunist din Gro- ră la măsurile drastice al?
ce a determinat absenta — zarmării generale, drumul cel tă a retragerii trupelor străine oia, în care este critica-t pro legii marţiale, 3a controlul ar
pentru prima oară în istoria mai scurt şi mai sigur dc în staţionate in Coreea de sud sub iectul Constituţiei ţârii prin matei asupra vieţii publice şi
O.N.U. — a oricăror dezbateri lăturare a primejdiei războiu steagul O.N U., şi a desfiinţării care actuala conducere încear la tăcerea impusă presei şi or
în problemele de procedură ca lui, delegaţia României s-a de Comisiei Naţiunilor Unite pen că să „legalizeze” regimul mi ganizaţiilor sociale comunica
re ar fi putut stingheri activi clarat totodată in favoarea u tru unificarea şi refacerea Co litar. Comunicatul subliniază, tul adresează poporului grec şi
tatea Adunării. nor măsuri parţiale sau regio reei. Un larg răsunet l-a avut de asemenea, că „amnistia" forţelor democratice din Gre
Pe fundalul acestor aprecieri nale de natură să promoveze cererea reprezentantului per decretată recent este de fapt cia apelul de a-şi uni forţele
generale activitatea pe care a destinderea in relaţiile interna manent al României pe lingă o manevră de inducere in e în lupta pentru eliberarea tu
depus-o la actuala sesiune de ţionale şl să încurajeze reali Naţiunile Unite ca .programul
legaţia tării noastre a reflectat zarea acestui obiectiv final; FN.E. din Vietnamul de sud roare a opiniei publice, deoa turor deţinuţilor politici, pen
trăsăturile fundamentale ale crearea de zone denuclearizate să fie difuzat in rindurilc sta rece de această „amnistie" ur tru restabilirea democraţiei în
politicii externe a României, in diferite regiuni ale lumii, telor membre ale O N.U., cu mează să beneficieze doar cir tară.
politică animată de convinge desfiinţarea blocurilor militare, scopul de a oferi o imagine
rea că în societatea contempo lichidarea bazelor militare completă a situaţiei din Viet
rană acţionează forţe in măsu străine, încetarea şi interzice namul de svd, şi a corija de
ră să stăvilească primejdiile la rea experienţelor cu arma nu naturările făcute in cursul a-
adresa păcii şi să imprime e cleară in toate mediile. Cit pri ccstei sesiuni a Adunării Ge Situaţia m ilita ră din Nigeria
venimentelor un curs raţional veşte problema nediseminării nerale dc către unele delegaţii.
şi pozitiv. Necesitatea de a se armelor nucleare, delegaţia ro Organizaţia Naţiunilor Uni
depune eforturi permanente, mână a arătat că aceasta tre te numără, după cum se ştie. LAGOS 27 (Agerpres). — direcţia Calabar în apropierea
răbdătoare şi hotărite in aceşjL buie concepută ca parte inte 123 de membri. Prezenta in Guvernul federal - nigerian a graniţei cu Camerunul, izolînd
sens, de a se stimula condiţiile grantă a unui sistem de mă mod periodic în palatul de pe făcut cunoscut, miercuri, .prin astfel, trupele biafreze şi. cre-
unei evoluţii pozitive a relaţii suri menite să ducă la elimi East River, a reprezentanţilor intermediul postului de radio ind condiţii pentru eliberarea
lor bi şi multilaterale dintre narea definitivă a tuturor ar de frunte ai unui număr atit Lagos, că o divizie a trupelor deplină a provinciei orientale
state, reafirmarea rolului pe melor nucleare, să ofere ga de mare de ţări oferă prilejul, federale. înaîntînd din direc a Nigeriei ocupate de trupele
care pot şi trebuie să-l joace în ranţii egale pentru securitatea in afara lucrărilor propriu-zise ţia Ogoja, a făcut joncţiunea locotenent-oolonelului Odu-
viafa internaţională ţările mici tuturor statelor mari sau mici, ale Adunării, a numeroase con cu o altă divizie venind din megwu Ojukwu.
şi mijlocii, condamnarea agre nucleare şl nenucleare, pe ba tacte, întrevederi, discuţii Şi
siunii şi acţiunilor de ştirbire za unei echilibrări juste a răs schimburi dc păreri, deosebit
punderilor şl obligaţiilor, să de utile pentru cunoaşterea
asigure drepturi şi posibilităţi reciprocă a punctelor de vede
neîngrădite pentru toate state re, pentru o mai bună înţele Anchetă ordonată de preşedintele Braziliei
le de a face cercetări in dome gere a poziţiilor, pentru strln-
niul folosirii in scopuri paşni gerea legăturilor dintre state.
ce a energiei nucleare. Şi din acest punct de vedere RIO DE JANEIRO 27 (Ager- peste 45 000 de cruzeîros noî.
Dezbaterea parţială a pro delegaţia ţării noastre a avut pres) — Preşedintele Brazi Potrivit agenţiei'UPI, Ministe
O R I tetul celor 18 de la Geneva tă prin lărgirea participării deschiderea unei amehete în rul Muncii a recunoscut că
o activitate rodnică, concretiza
blemelor dezarmării — deoa
liei, Costa e Silva, a ordonat
rece, după cum se ştie. Comi
unele din acuzaţiile formulate
concrete la circuitul internaţio
legătură cu dezvăluirile făcu
de „Ultima Hora" ar putea fi
nu a fost in măsură să includă
„Ultima Hora",
te de ziarul
fn raportul adresat Adunării nal al colaborării şl cooperării. care acuză mai multe persoa întemeiate. Preşedintele Costa
Conştiente de demnitatea şi
e Silva a ordonat ancheta du
Comitelui special pentru Generale şi problema nedise rolul lor crescind, naţiunile işi ne oficiale ale guvernului de pă studierea unor rapoarte
problemele proprietăţii foş minării — a indicat existenţa afirmă tot mai mult personali afaceri ilicite în detrimentul preliminare în care se con
tilor sultani şi conducători unei adeziuni largi în jurul tatea în viaţa internaţională. statului. Prîn intermediul unei stată că o persoană cu funcţii
dc triburi, instituit în Re ideii necesităţii unor garanţii Contribuind la lucrările celei organizaţii braziliene petrolie înalte din Biroul preşedinţiei
publica Populară a Yeme corespunzătoare împotriva pri de-a XXIJ-a sesiuni a Adună re, oare are filiale în 83 de şi un general de armată, ale
nului dc sud după procla mejdiei nucleare, in rezoluţia rii Generale printr-o serie de căror nume nu au fost dez
marea independenţei, a a adoptată de Adunarea Gene acţiuni, propuneri şi iniţiative ţări, aceştia au sustras din fon văluite, sînt implicaţi în a-
rală, recomandindu-se Comite
un
constructive, aducindu-şi
nunţat confiscarea proprie tului pentru dezarmare de la aport eficient in dezbaterea u durile oe reveneau statului ceastâ afacere.
tăţii a unui număr de 123 Geneva „să dea atenţia cuve nor probleme care afectează
de persoane. Intre aceştia nită tuturor propunerilor su interesele tuturor popoarelor, DIRECŢIA
figurează toţi cei 13 sultani puse Comitetului, precum şi dind expresie principiilor unei în tr ep r in d er ea
şi locţiitori ai acestora. 50 punctelor de vedere exprima politici externe caracterizate
de prinţi şi membrii fami- te de statele membre în cursul prin realism, consecvenţă şi Inundaţii catastrofale REGIONALA PENTRU DE PAZA
liiloir lor, miniştrii fostului celei de-a XXII-a sesiuni a A- fermitate, rod al creaţiei co
guvern al Federaţiei Arabi dunărli Generale lective a poporului nostru, sub BONN 27 (Agerpres) mai marj de la începutul aces
ci de sud, 13 şefi de triburi, La sesiunea de care ne ocu conducerea înţeleaptă a parti In numeroase legiuni ale tui secol. Cea mai alarmantă VALORIFICAREA CIVILĂ
precum şi numeroşi ofiţeri păm, problemelor economice dului, România se înfăţişează R.F. a Germaniei, relatează a situaţie pare să fie in localită
ai fostei armate federale şi le-a revenit o pondere deosebi la CQpătul celor trei luni ale genţia France Presse, s-au pro ţile Koburg şi Bamberg Inun PRODUSELOR
ai serviciului dc securitate. tă, activitatea Comitetului pen primei părţi a sesiunii cu un dus inundaţii catastrofale care daţii puternice au fost semna
tru problemele economice şl bilanţ pozitiv şi cuprinzător. au provocat moartea cîtorva late şi in regiunile Trier şi Ko-
Guvernul R.A.U. a studi financiare fiind unanim apre persoane şi pagube materiale blenz, din landul Gelnliausen, AGRICOLE
at fn amănunt problema ce ciată ca una din cele mai rod R. CAPLESCU de zeci de milioane de mărci în Saar şi în Renania de nord-
lor 15 nave sub pavilion nice. Pe măsura importanţei trimisul special al La Kronach, unde un bătrîn şi Westfalia. Pe Rin, circulaţia a
străin imobilizate în Cana crescinde care se acordă în Agerpres la Organizaţia un copil s-au înecat, inunda fost întreruptă, apele atingînd
lul de Suez în timpul con lumea de azi chestiunilor de Naţiunilor Unite ţiile sînt considerate ca cele cota de alertă la Coblence.
flictului militar arabo-iz-
raclian. Guvernul R.A.U. a
constatat că este posibil ca
vasele imobilizate să iasă
din canal, adaugă ziarul c- care era scris numărul celor
giptean. Autorităţile de la ucişi sau era desenată o statuie
Cairo au luat in considera In legătură cu evenimentele a libertăţii din S.U A. avind o OFICIUL
ţie dorinţa şi interesele Ma bombă în mina dreaptă, iar la
rii Britanii, Franţei, Indici picioare un vietnamez ucis.
şi Poloniei cu care s-au sta Marşul a fost organizat din ini FARMACEUTIC
ţiativa Comitetului de luptă a
bilit contacte in această oamenilor de aitâ împotriva
problemă. din Vietnam războiului din Vietnam, în co
laborare cu o altă organizaţie
Ministrul sudanez al in denumită Grupul de acţiune
formaţiilor a declarat, po HANOI 27 (Agerpres). — patrioţilor au provocat pier parte marţi la un „Marş al tă împotriva războiului din Viet REGIONAL
trivit agenţiei MAP, că gu Potrivit declaraţiei unui pur deri grete inamicului. Aero cerii", organizat la Amster
vernul a instituit recent un tător de cuviut al Ministeru dromul Vinii Long a (ost su nam. Mai mulţi participanţi la
control asupra tuturor so lui Alacerilor Externe al R. D. pus unui puternic atac de dam, in memoria victimelor a marş au vorbit despre politica
cietăţilor străine şi între Vietnam, americanii au conti mortiere. Un comunicat sa>- gresiunii din Vietnam Parti de genocid dusă de S.U.A. în
prinderilor comerciale din nuat să atace regiuni popu gonez, dat miercuri publicităţii, cipanţii purtau pancarte pe Vietnam.
ţară. El a adăugat că aceas late ale tării, in ciuda decla recunoaşte că un „număr" de
tă măsură este adoptată raţiilor cu privire la înceta avioane au fost avariate. In
pentru a se preveni orice rea focului in zilele Crăciu Delta Mekong. patrioţii au a
tentativă de scurgere sau nului. La 25 decembrie — se tacat un sat strategic, iar in
scoatere a capitalurilor în arată în declaraţie — aviaţia regiunea platourilor înalte ca
străinătate. S.U.A a bombardat oraşul pitala unui district, provocînd
Vinii şi numeroase districte armatelor saigoneze in am
Forţele aeriene portughe din provinciile Nghe An, Ha bele cazuri pierderi, se ’arală
ze care operează in Angola Tinh şi, Tlianh Hoa. în comunicatul publicai la
au pătruns pe teritoriu’. Saigon si menţionat de agen CARICATURA
Congo (Kinshasa) şi au bom ţia France Presse. — intitulată „ce a
bardat trei localităţi de adus Marea Socie
frontieră, anunţă agenţia SAIGON 27 (Agerpres). — tate în 1967 tinere
congoleză de presă. In tim După ce trupele amerîcano- HANOVRA 27 (Agerpres) tului american" a-
pul acestui bombardament saigoneze au reluat luptele, la La Hanovra a avui loc marţi ratâ cum acesta es
s-au înregistrat 3 morţi şi numai 24 de ore de la sistarea o demonstraţie studenţească te tot mai amenin
14 răniţi. operaţiunilor militare prilejuită împotriva războiului din Viet ţat de încorporări
de sărbătorirea Crăciunului, nam. Cu această ocazie a fost le avînd destinaţia
După o săptăciină de a marţi, patrioţii sud-vietnaraezi organizată o colectă in spriji Vietnam.
calmie, manifestaţiile de au lansat atacuri viguroase in nul patrioţilor sud-vietnamezl.
protest faţă dc folosirea Delta Mekong si în regiunea Poliţia a intervenit pentru a-i
limbii englez'; au fost re situată la nord dc Saigon. re
luate in nordul Indici. Pes latează agenlia France Presse împrăştia pe demonstranţi
te o mic dc persoane, in In luptele angajate la 110 ki
marea lor majoritate stu
denţi, au provocat inciden lometri sud-est de capitala sud- AMSTERDAM 27 (Agerpres)
te in r,(atul Uttar Pradesh. vietnaroezâ, detaşamente ale Peste 900 de persoane au luat
44.065
REDAGTIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: sfr. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12,75, 15 85, 2317. — TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva