Page 103 - Drumul_socialismului_1967_12

V
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VĂI
LUCRĂRILE SESIUNII MARII

ADUNĂRI NAŢIONALE

Joi au continuat lucrările Jalea, preşedintele Uniunii privire la. proiectul de lege.
sesiunii Marii Adunări Na­ Artiştilor Plastici, Suto An- Au urmat discuţii pe
ţionale. dras, redactor şef al revis­ marginea proiectului de le­
In lojile oficiale au luat tei „Uj Elet" din Tg. Mu­ ge. Au luat cuvintul depu­
loc conducătorii partidului reş, Maria Copil, directoa­ taţii: Florea Golescu, strun­
şi statului. rea Liceului Nr. 2 din Ora­ gar la Uzinele „Electropu-
In sală se aflau numeroşi dea, Ion Dumîtrescu, pre­ tereu din Craiova, lulia Sta-
invitaţi, şefi de misiuni şedintele Uniunii Compozi­ matoiu, inginer la între­
diplomatice acreditaţi la torilor şi Demostene Botez. prinderea „Tinăra Gardăn
Bucureşti. Proiectul de lege a fost din Bucureşti şi Toan A­
La reluarea lucrărilor, discutat apoi pe articole şi vram, prim-adjunct al mi­
ANUL XIX. STB. 4010 VINERI 20 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 29 DE BANI
preşedintele Comitetului de supus in întregime votului nistrului industriei con­
Stat pentru Cultură şi Ar­ deputaţilor. strucţiilor de maşini.
tă, Pompiliu Macovei, a Marea Adunare Naţiona­ După discutarea pe ar­
prezentat expunerea asupra lă a adoptat prin vot secret, ticole, în cursul căreia au
fost adoptate amendamente
ADUNARI FESTIVE CONSACRATE P rim ir i la to v a r ă ş u l Proiectului de lege privind cu bile. Legea privind orga­ propuse de comisiile juri­
nizarea şi funcţionarea Co­
organizarea şi funcţionarea
Comitetului de Stat pentru mitetului de. Stat pentru dică şi economico-financia­
Cultură şi Artă şi a comi­ Cultură şi Artă şi a comite­ ră', precum şi de deputaţi,
ANIVERSĂRII A 20 DE ANI DE N ic o la e C e a u ş e s c u tetelor locale de cultură şi telor locale da cultură şi proiectul dc lege a fost su­
pus in întregime votului
artă. Deputaul Ion Crean­
artă.
gă, vicepreşedinte al Comi­ In continuarea ordineî de secret, cu bile.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Tovarăşa! Nicolae Ceauşescu,
siei pentru cultură şi invă-
Marea Adunarea Naţio­
LA PROCLAMAREA REPUBLICII preşedintele Consiliului de preşedintele Consiliului de 'ţămint, a expus raportul a- zi, ministrul comerţului nală a adoptat Legea pri­
Stat al Republicii Socialiste Stat al Republicii Socialiste ccstei comisii şi al Comisi­ exterior, Gheorghe Cioară. vind mărcile de fabrică, d.4
a prezentat e.rpit nerea asu­
România, a primit joi. 28 de­ România, a primit joi, 28 de­
In cursul zilei de ieri au a­ neri despre însemnătatea aces­ cembrie, pe ambasadorul ex­ cembrie, pe ambasadorul ex­ ei juridice, referitor la pro­ pra Proiectului de lege pri­ comerţ şi de serviciu.
vut loc, în mai multe locali­ tui evenimen/t, prezentate de traordinar şi plenipotenţiar al traordinar şi .plenipotenţiar al iectul de lege. vind mărcile dc fabrică, de După aceea, deputatul
tăţi ale regiunii, adunări fes­ tovarăşi secretari ai Comite­ Belgiei în ţara noastră, Hono- Japoniei în Ura noastră, Aki- Au urmat discuţii la a­ comerţ şi de serviciu, după Ştefan Bălan, ministrul in-
tive consacrare aniversării a tului regionali de partid : re Cambier, în legătură cu ra Shigemitsu, în legătură cu cest punct al ordinel de zi care deputatul Traîan Io- văţămîntului, a prezentat
20 de ani de la pnoolamarea Gheorghe Vuşdea la Hunedoa­ pleoarea definitivă a acestuia. plecarea definitivă a acestuia. la care au luot cuvintul naşcu. preşedintele Comisi­ expunerea la Proiectul de
Republicii. Participanţii la fi­ ra, Ni cod im Roşea la Cugir, La primire, care s-a desfă­ La primire, care s-a desfă­ deputaţii: Radu Beligan. ei juridice, a expus rapor­
reşte adunări — membri ai George Homoştean la Alba Iu- şurat într-o atmosferă cordia­ şurat într-o atmosferă cordia­ directorul Teatrului de co­ tul acestei comisii $i a ce­
birourilor comitetelor raionale lia iar la Brad tovarăşul Ar- lă. a participat Vasîle Glîga, lă, a participat Mihai Marin, medie din Bucureşti, Ton lei economico-ţinanciare cu (Continuare în pag. a 3-a)
şi orăşeneşti de partid, ai co­ cadie Ardeleanu, membru su­ adjunct al ministrului aface­ adjunct al ministrului aface­
mitetelor executive ale sfatu­ pleant al biroului Comitetului rilor externe. rilor externe.
rilor populare, membri ai bi­ regional de partid.
rourilor organizaţiilor de ba­ Formaţii artistice de ama­
ză P.C.R, activişti de partid tori au prezentat reuşite pro­ Cuvintul de încheiere rostit
şi de stat, numeroşi oameni grame culturale închinate mă­ Retranslator de televiziune
ai muncii — au audiat expu­ reţului eveniment.
Minerii din Lupeni In sectorul de emitere a a fost executat şi pus In
programelor de televiziune funcţiune,. în apropierea o­ de tovarăşul ŞTEFAN l/OITEC,
MANIFESTĂRI CULTURALE au extras peste se desfăşoară de mai mul­ raşului Alba lulia. un re­
tă vreme importante lucrări
translator de
televiziune.
de lărgire a bazei materia­ Noua staţie, executată sub preşedintele Marii Adunări Naţionale
echipa­
angajamentul le, de dotare cu destinate coordonarea centrului de
mente moderne
radio Cluj, va retransmite
In ultimele zile, manifestările Republicii s-au intensificat. îmbunătăţirii recepţiei ima­ imaginea pe care o pri­ Stimate tovarăşe şi fecţionării modului de funcţio­ ţarea Ministerului Muncii]
Edificiile de cultură au găzduit ginilor pe micul ecran. nale a Marii Adunări Naţio­ regimul mărcilor de fabrică,
culturale închinate sărbătoririi anual 40.000 meşte dc la alte relee de te­ stimaţi tovarăşi deputaţi,
un mare număr de acţiuni de­ In cadrul acestui program leviziune. nale. prin aplicarea în prac­ de comerţ şî de serviciu. Au
celei de-a 20-a aniversări o dicate marehii eveniment. Acum, spre sfîrşiţuj 1 lucră­ tică a principiului sesiunilor fost adoptate proiectele de legi
rilor celei de-a VJII-a sesiuni deschise, cu o durată maî ma­ pentru aprobarea decretelor
tone de cărbune a Marii Adunări Naţionale, re. în care luorânle se des­ ru putere de lege emise_ de
Seri Noi am enajări pentru irig a ţii putem ‘afirma, cu deplină . în­ făşoară atît în şedinţe plena­ Consiliul de Stat de la ultima
dreptăţire. că sesiunea actuală
Toate
re cît şi în comisii.
sesiune a Marii Adunări Na­
a fost una dintre cele mai im­ proiectele de legi supu.se dez­ ţionale.
Bibliotecile sindicale din re­ au fost locurile unde, în ulti­ La începutul acestui an mi­ D.R.I.F.O.T. Deva a ter­ fost concepute şi avizate 19 portante şi fructuoase din'cea baterilor noastre au fost pe In spiritul concepţiei profund
giune 'au fost gazdele a 53 de mele zile. serile de poezie s-au nerii de ia Lupeni au hotâ- minat amenajarea pentru proiecte pentru extinderea de-a V-a legislatură. Era fi­ larg studiate şi analizate de umaniste care călăuzeşte şi
seri de poezie. Cele roai alese bucurat de o caldă primire. rît sâ cinstească a 20-a ani­ irigaţii a suprafeţei dc 576 irigaţiilor şi desecărilor in resc să fie aşa : lucrările a­ comisiile permanente care caracterizează activitatea parti­
versuri ale poeţilor noştri, „Străveche şl tlnâră tară”, versare a Republicii, cu un hectare, aparţinind Staţiu­ cooperativele agricole şi cestei sesiuni s-au desfăşurat şi-au adus contribuţia eficien­ dului şi a statului nostru, Ma­
care au cîntat tara in cei 20 este titlul serii literare reali­ plus de 25.000 tone de cărbune nii agricole experimentale I.A.S., pe încă 1.700 hec­ pe fundalul documentelor is­ tă la definitivarea lor. rea Adunare Naţională a votat
de ani de viată nouă, au fost zate de colectivul Biblioteci» peşte planul anual. Angaja­ din Gcoagiu, Jucnarfe în­ tare. Aceste lucrări vor fi toricei Conferinţe Naţionale a legea privind amnistierea a-
selecţionate, înraânunchindu-se regionale, acţiune core, pre­ mentul părea îndrăzneţ, deoa­ cepută cu doi ani In ur­ executate In cursul următo­ Partidului Comunist Român, Tovarăşe şi tovarăşi. nor infracţiuni, graţierea şl
intr-un montaj literar un vast zentată în oraşele Orâştie, Ha­ rece producţia lui ’G7 manca mă. Cheltuielile făcute cu rilor doî ani. In 1970 su­ care cuprind un vast program Marea Adunare Naţională a reducerea unor pedepse, creîn-
tablou al împlinirilor din ulti­ ţeg, Alba lulia si la 'site bi­ o creştere simţitoare faţă de procurarea şi montarea prafaţa totală amenajată de ascensiune a României so­ luat hoîârîri de o mare în­ du-se astfel posibilităţi unor
mele două decenii. Bibliotecile blioteci dîn regiune a slrîns cea realizată în 1966. conductelor (subterane sub cialiste spre culmile tot mai semnătate pentru ridicarea pe cetăţeni să revină la o viată
cluburilor din Lupeni. Cugir, în jurul ei un numeros audi­ Comuniştii au arătat câ presiune, a asporsoarelor şi pentru irigaţii in unităţile înalte ale progresului şi civi­ o treaptă superioară a între­ cinstită, sâ devină elemente
Clurabarza, Petrilî, Aninoasa, toriu. principala cale de îndeplinire a staţiei de pompare în­ agricole din regiune ur­ lizaţiei. gii noastre activităţi economi­ utile ale societăţii noastre.
a cuvîntuluî dat este creşterea mează să ajungă la 50.000 de ce, de stal, sociale şi cultura­
productivităţii muncii. Qalea sumează 8 milioane Jei. hectare. Sesiunea noastră constituie le Intr-o atmosferă de puter­ Tovarăşe şî tovarăşi deputaţi,
In cele trei săptămîni, în
In cursul anului 1967 nu
Simpozioane, documentare aleasă a fost cea bună. A oon- un important pas pe calea per­ nică însufleţit*, reprezentanţa timpul cărora s-au desfăşurat
firmat-o întregul an. In drep­
naţională a ales preşedinte al
tul activităţii lor, minerii eu Consiliului de Stat pe seoreta- lucrările actualei sesiuni des­
„Slavă Republicii socialis­ me artistice, producţii ale stu­ scris organizare, moderniza­ rul general al Partidului Co­ chise, atît de la tribuna Ma­
te", „Republica ta 20 de ani" diourilor româneşti, progra­ re, tehnologii înaintate de lu­ munist Român. tovarăşul rii Adunări Naţionale, cît şl
„Ţara Mioriţei", sînt cîteva din mate penlru aceste zile de În­ cru. ritmicitate. Efeotul ? De­ Nicolae Ceauşescu. asigurîn- in cadrul comisiilor permanen­
simpozioanele organizate, în treprinderea cinematografica păşirea productivităţii cu 82 du-se astfel o mai deplină a- te. s-au făcut numeroase pro­
dupâ-amiâ'/£ zilei de 27 de­ regională, an fost proiectate kg pe post a dos Ia îndeplini­ -ftrmar'e' a rolului conducător puneri şi s-au foiAratriat—Htei-
cembrie, în multe oraşe si co­ in numeroase localităţi. ..Con­ rea înainte de tei-men a sar­ al partidului în toate domenii­ valoroase, menite sâ contribuie
mune. Lu Direcţia regională struim". „Belşug si calitate". cinilor anuale, la realizarea le vieţii sociale şî de stat. la dezvoltarea în continuare a
de statistică, unde s-a pre­ „Meşteşug milenar", „Subtera­ a pesle 65.000 tone de cărbune i Consiliul de Miniştri.’ în economiei naţionale, a vieţii
sociale şi de stal. Toate aces­
gătit si prezentat simpozionul nul", „Dimineţile unui băiat fruntea căruia a fost reales tea constituie o expresie grăi­
„Slavă Republicii socialiste", cuminte" sînt numai cîteva din extras în plus. cu 40.000 mai tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. toare a exercitării de către
acţiunea s-a bucurat de .un aceste producţii mult decît angajamentul. a dobîndit o structură şi un Marea Adunare Naţională a
larg ecou. In Valea Jiului, la mod de funcţionare mai adec­ rolului său de a hotărî, prin,
căminele culturale din Cimpa. vat importantei sale misiuni elaboranea directă a legilor,
Bănită. Bârhătenl. la realiza­ în actuala etapă a dezvoltării asupra celor mai importante’
rea simpozioanelor au colabo­ societăţii româneşti. probleme ale tării noastre.
rat numeroase cadre didac­ . Tn bilanţul rodnic al sesiu­ Ca reprezentanţi nemijlo­
tice. Ponâ decenii nii se înscriu disculia şi apro­ ciţi ai poporului in organul
Cileva documentare şi îil- bare* proiectului de lege care suprem al puterii de stat. ne
prevede un complex de mă­
suri pentru perfecţionarea revine îndatorirea sâ muncim
conducerii şi planificării eco­ neobosit pentru transpunerea
„Revista ie udlvltaic forţa şi obligativitatea legii, în viată a hotârîrilor luate.
nomiei naţionale. Au căpătat
La locurile noastre dc muncă,
planul de stat al economiei na­
sâ înfăţişăm însemnătatea le­
muresaitâ" ţionale şi bugetul de stat pe în circumscripţiile electorale,
* anul 1968, a căror îndeplinire gilor adoptate, sâ ne aducem
întreaga contribuţie la înfăp­
„Revista muresanâ", publi­ va marca un nou progres pc tuirea lor, în cele maî bune
caţie şcolară apărută în acest laborioasă drumul înfloririi materiale şi condiţii.
3n la Liceul din Simeria, spirituale a patriei noastre so­ Stimate toxarăşe şi
cialiste. De asemenea. Marea
şi-a închinat cel de-al doilea Adunare Naţională a adoptat stimaţi tovarăşi deputaţi;
număr, aniversării de la 30 De­ importantele proiecte de leg; Ordinea de zi a sesiuni a
cembrie. In primele file, pro­ privind organizarea şi funcţio­ fost epuizată. Mîine diminea­
fesorii O. Catavela şi A. lu- narea Comitetului de Stat pen­ ţă, la orele 12.00, va avea loa
şan, semnează articolele „30 tru Cultură şi Artă şi a comi­ şedinţa .iubi 1 iară a Marii A-
Decembrie, marea sărbătoare Prof. dr. ing. ARON POPA tetelor locale de cultură şi dunâri Naţionale consacrată
naţională a poporului român'* rector al Institutului de mine din Petroşani artă ; reglementarea concediu­ celei de-a XX-a aniversări a
şi „20 de ani de succese ale lui de odihnă al angajaţilor ; Republicii noastre, după care
şcolii româneşti". Tinere con­ dezvoltarea activităţii de e- se vor încheia lucrările celei
deie. elevi ai liceului, sem­ ducatie fizică şi sport ; înfiin­ de-a VUI-a sesiuni.
nează versuri ce poartă ti­
tluri ca „Laudă ţie. patrie ro­ Dinamismul vieţii economice neri cu o bună pregătire pro-
mână", „Urare", „Ţara”, „Pa­ a României socialiste — una­ fesional-şliinţifieâ. Este o mîn-
triei mele", iar ultimele Iile nim. recunoscut — este însoţit drie penlru noi câ dintre ca­
ale revistei, sînt destinote u­ de o impetuoasă dezvoltare a drele noastre 'didactice 15 de­ Astăzi, în jurul orei 12, posturile noastre de
nor qînduri pentru noul an si învâţâmîntului superior, im­ ţin titlul de doctor în ştiinţe, radio şi televiziune vor transmite şedinţa jubi­
cintecului „Ţară străbună", in­ portant avanpost al luptei iar un număr de 19 sînt înscri­ liară a Marii Adunări Naţionale, consacrată ce­
spirat de P. Spinean. poporului pentru progres şi se la doctorat avind unele exa­
civilizaţie. Constituind o parte mene date sau fiind în faza de lei de-a 20-a aniversări a proclamării Republi­
integrantă a procesului de în­ elaborare a lucrării. Preocupa­
noire socialistă a ţârii, dezvol­ rea permanentă a cadrelor di­ cesului de producţie. începînd In laborator cunoştinţele teoretice se concretizează în lu­ cii.
tarea învâţâmîntului superior dactice de a fi in pas cu rit­ de la nivel de întreprindere şi crări ce reduc la scara experimentului procese tehnologice La orele 18, studioul de televiziune va trans­
din ultimele douâ decenii ilus­ mul rapid al dezvoltării ştiin­ pînâ la nivelul întregii târî. complicate. Aparatura modernă cu care sînt dotate labora­
trează grija partidului şi sta­ ţei şi lehnicii contemporane, De o deosebită atenţie se toarele Institutului de mine din Petroşani le oferă studenţi­ mite din Sala Palatului spectacolul festiv orga­
tului pentru continua şî rapida unele cadre fiind participante bucură în rîndul cadrelor di­ lor posibilitatea adineirii studiilor, precum şi efectuarea de nizat cu prilejul aniversării Republicii.
înflorire a economiei şi cultu­ directe la această dezvoltare, dactice şi studenţilor noşui cercetări într-o sferă largă de probleme ce lc ridică activita­
rii noastre socialiste. In cadrul ne dă garanţia înaltei ţinute la cercetarea ştiinţifică. Urmă­ tea productivă.
impunătorului program stabi­ care se desfăşoară procesul de rind sâ rezolve problemele ma­
lit de Congresul al IX-lea al învâţămînt. jore ale producţiei, cadrele
Partidului Comunist Român, Rămas singurul institut su­ didactice abordează probleme
învâţâmîntului superior îi re­ perior cu profil minier din cheie legate de modernizarea
vine menirea să asigure pregă­ tară, aici se asigură pregătirea proceselor tehnologice de ex­
tirea specialiştilor de înaltă cadrelor cu înaltă calificare tracţie şi preparare. Această Poşta, telegraful şi telefonul în
calificare, cu multilaterale po­ pentru toată industria noastră activitate laborioasă se bucură
sibilităţi profesionale, cu un extractivă, prepararea mine­ de un deosebit sprijin mate­
larg orizont cultural şi politic. reurilor şi topograiie. rial In activitatea de cerceta­
Dezvollîndu-se Sntr-un ca­ Nu există exploatare minie­ re ştiinţifică sînt antrenaţi şi
dru propice legării teoriei cu ră in ţară în care sâ nu fie studenţii, viitorii cercetători perioada sărbătorilor de iarnă
practica, continuînd cele mai purtat mesajul institutului din institutele de cercetări şi
bune tradiţii ale întregului nostru, mesaj care cere ingine­ proiectări ale Ministerului Mi­
învâţămînt superior din ţara rului miner pasiune, dăruire nelor, In prezent peste 250 de
noastră, Institutul de mine din în munca sa pentru a scoate studenţi îşi desfăşoară activita­ E firesc ca în perioada săr­ oane Iei. In ultimele zile ale nează şi servicii de noapte, ca­ ele. Acest procedeu asigură
Petroşani care a reunit cele­ la lumină comorile patriei. In tea în 10 cercuri ştiinţifice or­ bătorilor de iarnă, poşta, te­ lunii decembrie, pe Jîngâ sar­ re expediază imediat telegra­ calitate şi rapiditate convor­
lalte institute şi facultăţi cu cele douâ decenii de existenţă ganizate pe lîngâ catedrele de legraful, telefonul sâ fie mult cinile cotidiene, mai inter­ mele cu caracter urgent. Din birilor telefonice. Ne preocu­
profil minier, se prezintă la a pe poarta acestui nou centru specialitate, activitate influen­ solicitate. Zilnic se primesc şî vin şi cele ocazionate de săr­ sondajul făcut la oficiile pă impulsionarea deservirii
douăzecea sa aniversare cu un universitar din inima Văii Jiu­ ţată în bine de existenţa unei se expediază un noian de fe­ bătorile de iarnă. Pentru a pu­ P.T.T.R din regiune s-a con­ rapide şi la oficiile raionale
bilanţ bogat In realizări, cu ex­ lui au pornit spre minele de valoroase biblioteci cu publi­ licitări, telegrame, scrisori, au tea face faţă tuturor cerinţe­ statat câ la cel din Petroşan1 din Brad şi Hunedoara, unde
perienţă şi o tradiţie proprie cărbuni, fier, aur, cupru, sare. caţii din ţară şi străinătate, in loc numeroase convorbiri te­ lor, am luat din timp măsu­ centrala telefonică funcţionea­ încă se mai manifestă comodi­
In formarea de specialişti cu in toate colţurile ţârii, aproa­ măsură sâ asigure cea mai lefonice. Pentru a informa ci­ rile necesare unei bune deser­ ză greoi. Personalul de aici tate în rîndul telefonistelor.
o înaltă calificare în dezvolta­ pe 2.400 de ingineri. Nu poate nouă şi utilă informare, a u* titorii ou măsurile care au fost viri. nu pulea asigura o deservire — Cc nc puteţi spune des­
rea ştiinţei şi tehnicii miniere, fi bucurie mai mare decît a­ nor laboratoare bine utilate. luate pentru buna lor deser­ pre aprovizionarea cu impri­
în realizarea procesului com­ ceea care este generală de îm­ Este elocvent faptul câ fondu­ vire in zilele care urmează, In scopul expedierii rapide promptă. Din ziua de 20 de­ mate de felicitări, ilustrate, ve­
plex care asigură prosperitatea plinirea muncii. Cadrele didac­ rile alocate pentru asigurarea am avut o convorbire cu iov a poştei, s-a introdus la me­ cembrie, la centrala telefoni­ deri, cărţi poştale specifice săr­
industriei miniere. Institutul tice din institutul nostru în­ bazei materiale, numai în ulti­ Ionel Veruşî, inginer şef la Di­ sageriile din oraşele Hune­ că din Petroşani lucrează bătorilor dc iarnă ?
de mine din Petroşani are azi cearcă deseori acest sentiment. mii doi ani, se ridică la aproa­ recţia regională PTT.R, Hune­ doara, Petroşani, Alba lulia. pentru circa 10-12 zile, o echi­
douâ facultăţi: Facultatea de Sînt semnificative in acest pe 1.500.000 loi. doara. Orâştie şi Sebeş avizarea tele­ pă de telefoniste cu multă ex­ — Dorind să satisfacem cît
exploatări miniere cu secţiile sens întîlnirile, devenite de a­ Acum la împlinirea a două fonică, iar pe trasee sînt asi­ perienţă, trimise de la cen­ mai prompt solicitările publi­
preparare a minereurilor şi to­ cum tradiţionale, dintre stu­ decenii de activitate. In pra­ — Cum v-aţi gîndît să or­ gurate maşini auto. Recent, trala telefonică aulomatâ De­ cului în această privinţă, toa­
pografie, şi Facultatea de elec­ denţii ultimului an cu foştii gul jubileului Republicii noas­ ganizaţi munca pentru a face personalul de la ghişee şi fac­ va. în mod special pentru ul­ te oficiile au fost aprovizio­
tromecanică minieră. Procesul studenţi ai institutului care tre dragi cadrele didactice, stu­ faţă cerinţelor publicului şi a torii poştali au fost instruiţi tima săptâmînâ din decem­ nate cu o cantitate m.-u-e
de învâţămînt are ca elemente sînt printre principalii organi­ denţii Institutului de mine din preîntimpina aglomerarea la în mod special, avind sarcini brie. şi variată de imprimate In
de bază cursul, seminarul, la­ Petroşani, se găsesc angajaţi ghişee ? concrete pentru zilele sărbă­ Merită sâ amintim şi ullim- acesle zile nu fost un­
boratorul, elaborarea de pro­ zatori şi realizatori ai procesu­ într-o muncă însufleţită pentru — Fată de anii anterior1, torilor. noutate de la centrala telefo­ se în vînzare peste JîiO.nnn bu­
lui de producţie. Absolvenţi ai
Printre evidenţiaţii în între­ iecte. practica In producţie, vi­ institutului fac parte din di­ traducerea în practică a sarci­ în acest an traficul direcţiei — Dar telegraful şi telefo­ nică din Deva. Este vorba de căţi felicitări, mii şî mii de
cerea socialistă ce o desfăşoa­ zite şi excursii cu caracter şti­ ferite organisme internaţiona­ nilor Congresului al TX-lea al noastre a sporit simţitor. O­ nul cum xor funcţiona ? circuitele conectate în reţeaua timbre, telegrame. mandat-»,
ră lucrătorii de la Atelierul inţific. Aici îşi desfăşoară acti­ le. repre/.enlind ţara în relaţi­ Partidului Comunist Român. ficiile P.T.T.R. înregistrează — Pentru a putea face fată interurbană automată. Ca ur­ plicuri etc.
mecanic Uarzo se numără şi vitatea didactică 138 de profe­ ile cu străinătatea. Pregătirea j)entru creşterea şi educarea zilnic pesle 12.500 de colele;se cerinţelor, s-a dublat persona­ mare. telefonistele cenlrale1 întregul colectiv de rucr*-
strungarul Ioan Toda. El şi-a sori, conferenţiari, asistenţi şi multilaterală desfăşurată în de noi generaţii de studenţi primesc şi se difuzează aproa­ lul in orele de trafic forte şi Deva pot forma direct, fără lori ai Direcţiei regionale
cîştigat un meritat prestigiu preparatori care-şi închină în­ institut este remarcată prin a- pe 340.000 abonamente la zia­ intermediul altor oficii nume­ P.T.T.R. este hotârît sâ facă
prin modul exemplar in care-şi care să contribuie la continua s-au instruit telefonistele cum un pas înainte pe calea maî
îndeplineşte sarcinile de pro­ treaga lor putere de muncă ceaa câ mulţi dintre absolvenţi dezvoltare a ştiinţei miniere re, iar lunar se distribuie sâ deservească publicul. In rele unor abonaţi din oraşele bunei deserviri a publicului.
ducţie. formării unor Cadre de Ingi­ sînt organizatori direcţi ai pro- din ţara noastră. pensii in valoare de 29 mili­ perioada respectivă funcţio­ Bucureşti, Braşov, Constanţa E. JUCU